450 matches
-
proiect general de organizare și funcționare a învățământului elementar. În baza deciziilor congresului bisericesc din 1769 și a Regulamentului ilir din 1770, Dieta iliră a supus dezbaterii și aprobării proiectul de organizare a învățământului național din Banat. Pe temeiul acestei legiuiri, un an mai târziu s-a înființat Comisia școlară pentru Banat, compusă din trei membri, care și-a asumat planul formulat de instanța legislativă iliră pentru organizarea școlilor naționale. Din punct de vedere doctrinar-pedagogic, reforma școlară în provincia bănățeană s-
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în 1906). În spațiul românesc, arondat politic puterilor vecine, evoluția organizării statale s-a produs, începând de pe la 1740, sub oblăduirea domnitorilor fanarioți (Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Scarlat Callimachi și Ioan Caragea), care au edictat cele dintâi așezăminte, pravile, coduri sau legiuiri, cuprinzând elemente de administrație, dar și de drept privat. Texte cu un conținut referitor la ordinea etatică au mai fost produse și de acel segment de boierime autohtonă (de la Tudor Vladimirescu, la moldovenii "Cărvunari") care revendica independența Valahiei și a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a Moldovei, precum și instituirea unui regim de monarhie parlamentară, pentru a garanta dreptul de proprietate, libertățile din Declarația franceză a drepturilor omului și cetățeanului, accesul meritocratic la funcțiile publice, sancționarea abuzurilor administrației, ordine în finanțele publice și armată națională. Și legiuirile fanarioților și revendicările boierilor "pământeni" aveau încă în substanța lor pilonii ordinii feudale, care oferea privilegii aristocrației laice și clerului, punând povara dărilor pe omul de rând, fie el țăran sau târgoveț. În plină modernitate europeană, putem spune că Principatele
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
înaintat în sesiunea trecută Corpurilor Legiuitoare și în mare parte votat de Senat este așteptat cu o legitimă nerăbdare. Interesele comerțului fiind strâns legate de o bună legislațiune nu Mă îndoiesc că veți grăbi a înzestra țara cu această nouă legiuire. Pentru a putea urma și duce la bun sfârșit opera începută a reviziunii codurilor și a introduce totodată în procedura și organizarea noastră judecătorească toate îmbunătățirile de cari au trebuință, este neapărat a se înființa un nou organ special pentru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
14, telefon 76039). Toți împricinații care vor descăleca în cetate vor fi așteptați cu drag și vor avea un loc unde să-și afle odihna trupului pe timpul înaltei judecăți (colegi și hanul Moldova). În baza art. 2 din mai-sus pomenita legiuire: nedemn va fi socotit acela care, întru nedesfacerea baierelor pungii sale sau invocarea altor pricini neserioase, nu se va înfățișa la termenul sorocit înaintea cinstitelor fețe ale Obșteștei Adunări. Fie ca gîndul cel bun să aducă pe cel chemat la
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Costinescu și V. Lascăr. Gheorghe Panu, rămas în balotaj cu V. Lascăr, este bătut la al doilea scrutin și nu intră în Comisia de revizuire. Majoritatea comisiunii nu este favorabilă unei revizuiri radicale, nici colegiului unic susținut de Rosetti, nici unei legiuiri de presă prea largi. Camera este mai mult aplecată să facă o revizuire pe baze conservatoare. De aceea alegerea membrilor comisiunii care să redacteze proiectul noii Constituții e semnificativă. În adevăr, pe când generalul Lecca, care cu câteva zile mai înainte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
din lemn de tei (1955), strană pentru cântăreți bisericești (1901), cristelniță, din metal (1954), felinare pentru procesiuni (1960), sfeșnice, din lemn de tei (1945), policandru din bronz (1900), clopot (1900), Octoih, legat În pânză, Catavasier (1971), Apostolat social, 4 volume, Legiuirile Bisericii Ortodoxe Române, broșată (1953), colecția revistelor „Biserica Ortododoxă Română” (1949-1975), „Ortodoxia” (1949-1975), „Mitropolia Moldovei și Sucevei” (19491975) . Cimitirul satului Conform unei fișe Întocmite la 19 aprilie 1967, cimitirul din satul Frenciugi, comuna Drăgușeni, raionul Negrești, situat În afara satului spre
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
În biserică și bibliotecă: Evanghelie, București, Institutul Biblic, 1895, legată În metal; Liturghier, 1953; Catavasier, 1920; Minee, 1920; Evhologhiu, 1921; Tipic, 1920; Penticostar, 1920; Octoih, 1912; Triod, 1923; Apostolat social, 1949; volumul IV, 1952; volumul V, 1955; volumul VI, 1958; Legiuirile Bisericii Ortodoxe Române, 1953; revistele „Biserica Ortodoxă Română”, 1948-1965; „Ortodoxia”, 1948-1965; „Studii teologice”, 1949 1965; „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, 1952-1965 . Prin donații de cărți și un calculator de la diferite persoane s-a amenajat În 2011 o bibliotecă provizorie de către preotul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
adnotări de hotărâri ale tuturor instanțelor judecătorești săși spună cuvântul asupra acestor probleme, în cadrul obiectului ei pur științific.” Redactată sub forma mărimii unei cărți obișnuite, numărul unu al revistei cuprinde 104 pagini cu articole teoretice: „Privire cronologică asupra pedepsei și legiuirile represive și penitenciare ale României” de dr. C. Rădulescu; „Natura juridică a cecului” - de dr. Gălășescu - Pyk; „Pactul de qusta litis - după legiuirea în vigoare în Bucovina” de dr. S. Dische, avocat în Cernăuți; „Observări asupra arvunii” - de dr. Ilie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cărți obișnuite, numărul unu al revistei cuprinde 104 pagini cu articole teoretice: „Privire cronologică asupra pedepsei și legiuirile represive și penitenciare ale României” de dr. C. Rădulescu; „Natura juridică a cecului” - de dr. Gălășescu - Pyk; „Pactul de qusta litis - după legiuirea în vigoare în Bucovina” de dr. S. Dische, avocat în Cernăuți; „Observări asupra arvunii” - de dr. Ilie Popescu - Spineni; Buletin jurisprudențial, Buletin legislativ, Situația pieții economice și financiare a României, Recenzii - revista revistelor. Pe linia aceasta, cu materiale care de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Legilor și ordinæciunilor pentru Ducatul Bucovina Foaea Legilor și ordinæciunilor pentru Ducatul Bucovina Cernăuți, 12 ianuarie 1870-1872. * Foae de Legi și ordinæciuni pentru Ducatul Bucovinei, anul 1869 Ordinæciunea nr. 14682 a Guvernului Țării din 27 decembrie 1869 se referea la legiuirea trecerii la legea de apărare în vigoare în privința celor ce stau în armată și în privința persoanelor militare în pensiune, apoi celor aflate în întreținere ca invalizi. Primirea de voluntari anual pentru 1869 și despre Libera intrare în armată în genere
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a industriei, precum și a existenței proprietății feudale asupra târgului, se mențin relațiile feudale cu toate consecințele ce decurgeau dintr-un sistem devenit anacronic. Amploarea procesului de strămutare a țăranilor în perioada regulamentară reflectă condițiile grele impuse țăranilor prin dispozițiile noilor legiuiri. Mulți locuitori pribegesc peste graniță sau se strămută pe alte moșii. La 23 aprilie 1848, Isprăvnicia raporta că 40 din birnicii Hușilor au fugit. Locuitorii mahalalei Broșteni reclamau și ei faptul că plătesc birul și îndeplinesc havalele multor persoane neimpozabile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al lehuziei regulate și ajutorul moașei în timpul lor; facerea și lehuzia neregulată, îndatoririle și lucrările moșitului, îngrijirea de copii nou-născuți, atât în stare de sănătate, cât și la bolile cele mai frecvente ale lor; exercitarea candidatelor la conducerea facerii; explicarea legiuirilor relative la practica moșitului. La sfârșitul anului școlar elevele vor da un examen din materiile audiate. Apoi, la hotărârea Direcției generale sanitare, vor susține, în capitala țării, un examen de recepție, în fața unei comisii alcătuită din profesorul școlii de obstetrică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
compusă din protomedic, cei patru medici de cvartal din capitală și chirurgul-mamoș, avea însărcinarea specială de a atesta diplomele, în vederea acordării liberei practici. Postul de protomedic, cu întinse atribuții administrative, fusese creat cu un an înainte. Ca urmare a noilor legiuiri, numărul medicilor, farmaciștilor, chirurgilor și veterinarilor oficiali a crescut simțitor. În Iași existau, bunăoară, în 1837, un protomedic, patru medici de cvartal, doi chirurgi, medic al închisorii, un oculist, un dentist, un "hultuitor" (vaccinator), patru moașe și un veterinar. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ierarhice civile, militare principiile de bază care trebuie să-i călăuzească în exercitarea atribuțiunilor lor. Se preciza „cer tuturor organelor în subordine a se călăuzi după acest îndreptar și a da dovadă în timpul serviciului de disciplină, omenie, ordine”. Legalitate integrală. Legiuirile de toate categoriile și regulamentele în vigoare trebuie să formeze îndreptarul pentru soluționarea oricărei chestiuni. Aplicarea legalității integrale formează baza oricărei instituții, din ea derivă atât valoarea muncii noastre, cât și încrederea și siguranța în destinele noastre. legalitatea integrală înseamnă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
legalitatea integrală înseamnă libertate de acțiune, lipsă de teamă, sporirea inițiativei și a curajului necesar pentru a munci și înfăptui. Dreptatea. dreptul suveran în dreptate trebuie recunoscut oricui îl are și trebuie aplicat oricui îl cere. Dreptatea se dă după legiuiri scrise dar se dă și după comandamente de ordin moral și sufletesc. Evenimentele din vara anului 1940 au creat panică și confuzie în rândul populației din Dorohoi. Șeful poliției Gheorghe Pamfil cu adresa nr.10934 din 15 septembrie 1940, comunică
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a populației din județul Dorohoi, cu precizarea situației grele din punct de vedere economice: comerțul stagnează din cauza evenimentelor, prețul alimentelor sunt mari și unele lipsesc, industrie nu avem, meseriașii nu au de lucru, starea de spirit a populației față de noile legiuiri este influențată de evenimente și a produs impresie. Partidele nu au activitate. Evreii sioniști nu s-au manifestat cu nimic. Informațiile de peste frontieră, din comunele județului Dorohoi ocupate de trupele sovietice sunt tot mai triste, locuitorii sunt deposedați de averi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
civic, etic și rațional al filozofiei grecești și clasice, riscă să ducă la cele mai funeste consecințe. Anume : legiuitorul înțelept pune mai mare preț pe prietenie decât pe dreptate. Dacă ne gândim la importanța pe care o dă filozofia greacă legiuirii, adică ordinei și cetății, înțelegem că prietenia e prin excelență tema primordială a filozofiei (ceea ce rezultă în mod evident și din Lysis). În nici un caz afirmația lui Aristotel nu înseamnă că dreptatea ar putea fi eventual sacrificată de dragul prieteniei, ci
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
italiene trebuiau să constituie motiv serios pentru a împiedica să ne aliem cu dușmana ei, Jugoslavia, mai ales că aceasta din urmă a aplicat în chip permanent minorității românești cel mai aprig sistem de deznaționalizare, demn de cele mai strașnice legiuiri ale contelui Tisza. De ce să ne mirăm însă, după această inexplicabilă atitudine a României, că Italia - nemulțumită de felul cum fusese tratată de către foștii ei aliați la încheierea păcii - devenise revizionistă în ceea ce o privește? Apropierea de Ungaria s-a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
meniți pieirii. Țărănimea..., dar țărănimea a suferit de la sfârșitul epocii eroice până azi. Este drept că noua stare de lucruri i-ar fi îngăduit să-și cucerească o viață mai bună, dacă ea ar fi știut să se folosească de legiuirile noi. Așadar, mai toate cauzele, care făcuse pe A. Russo și pe ceilalți să fie constituționaliști liberali, acum nu mai erau. Nu mai era nici umilirea națională de altădată, nici interesul de clasă, nici idealismul. Nu mai era nici snobismul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
veacul al XVIII-lea, cu elemente grecești. riot1 . Laudă pe boierii vechi (mulți fanarioți ori fanariotizați etc.), laudă pe cei ce ajungeau la rândul boierilor - "prin muncă"! (mulți fanarioți ori fanariotizați), laudă pe subprefecții vechi (mulți fanarioți ori fanariotizați), laudă legiuirile vechi, ca pravila împărătească (importație străină, tradusă din grecește). El urăște atât de mult liberalismul, încît acuză pe boierii Golești că s-au amestecat cu "roșii". Ura lui Eminescu împotriva lieralismului, pe care el îl traduce prin "fanariotism", e așa
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a trebuit să pună la punct unele măsuri deja hotărâte de către Ministerul de Interne care a avut până atunci sarcina evreilor. I. - ÎN GENERAL problema comportă o luptă și anume lupta între lege, autoritatea românească și spiritul vremii cuprins în legiuirile privind pe evrei, - și cheia de aur cu care neamul lui Israel a deschis și a pătruns prin toate ușile, mijloc cu care încearcă și astăzi persistent să intre și să înfrângă tot ceiace bunii români dela Conducerea Țării au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
s’a confirmat încetățenirea pentru 126.283 cazuri, așa cum s’a arătat și la capitolul I al studiului de față. B/. Situația după 6 Septemvrie 1940. Odată cu instaurarea regimului naționalist (6 Septembrie 1940), - începe elaborarea și aplicarea unui complex de legiuiri și de măsuri administrative, având de scop scoaterea radicală a evreilor din viața economică și implicit românizarea ei. Aceste măsuri pot fi grupate în trei categorii, referitoare la: - naționalizarea capitalului și proprietății; - naționalizarea personalului în întreprinderile economice; - limitarea activității evreilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
scutirea de impozit la transmisiunile fondurilor de comerț cumpărate de la evrei. II. Măsuri referitoare la naționalizarea personalului în întreprinderile economice. Acțiunea de românizare a vieții economice s’a exercitat și în ceea ce privește națio nalizarea personalului. Cea dintâi și cea mai însemnată legiuire în această direcție este: 1. Decretul-Lege pentru românizarea personalului din întreprinderi - din 16 Noembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 270). Prin această Lege se ordonă concedierea până cel mai târziu 31 Decembrie 1941 a salariaților evrei din toate întreprinderile civile sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
se introducă în podgoriile de acolo prin scutiri de bir: în Nărtești 12 boieri scuteau de bir 16 liuzi; în Liești 6 boieri scuteau 8 liuzi; în Priponești scuteau de bir 20 liuzi; în Căbești 6 boieri scuteau 10 liuzi... Legiuirile de la 1857, ca și cele de la 1834, dezlegau „drumul nelegiuirii și a spărcuirii proprietății răzășești": „S-au văzut proțesuri înființate de unde nu aveau ființă; s-au văzut semnele cele mai firești răsturnate, movilele seculare schimbate în moșinoaie, râurile întoarse din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]