450 matches
-
întunecată curs de o sută de ani prin postomania fanariotă, tradiția ei și încercările de a o restitui n-au încetat nicicând, iar mai cu seamă secolul nostru a fost bogat în succese pe terenul acesta. Deja Regulamentul organic, ca legiuire unitară pentru amândouă țările, răsărită chip din inițiativa rusească, dar din libera discutare a parlamentelor de atunci, era un liniament al unirii țărilor. Aceleași tendințe se ivesc cu mai multă putere în mișcarea de la 1848 și culminează în 1859 prin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din 17 l. c. tace asupra convorbirilor din Viena, esplicînd tăcerea așa că nu ne-am fi dând nici măcar osteneala de-a ne pronunța asupra declarației sale și a tehnicilor săi. Acea încheiere ministerială pune în perspectivă o modificare foarte esențială a legiuirilor din mai daca cere pentru guvern autorizarea ca în interesul păcii să nu aplice acele legiuiri. Până acum guvernul e obligat de-a le aplica strict; daca nu va mai avea această obligațiune va fi în poziție de a mânui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nici măcar osteneala de-a ne pronunța asupra declarației sale și a tehnicilor săi. Acea încheiere ministerială pune în perspectivă o modificare foarte esențială a legiuirilor din mai daca cere pentru guvern autorizarea ca în interesul păcii să nu aplice acele legiuiri. Până acum guvernul e obligat de-a le aplica strict; daca nu va mai avea această obligațiune va fi în poziție de a mânui totalitatea acelor legi pacinic, prietenește și prevenitor, pe cât timp Curia va observa o politică analogă. Va
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dincolo de ținutul Vidinului, în Făgăraș și Amlaș, în Pocuția și Podolia, la Bistrița ardeleană, și tot acelei mâne de oameni datorim existența de acum a Țărilor. Răul inaugurat sub fanarioți devine însă și mai acut sub Regulament, căci, deși această legiuire a adus în multe privinți bine, în această una privință ea a prefăcut vechiul stat oligarhic cu servicii gratuite în stat biurocratic cu servicii plătite cu bani. La funcțiile statului începu a se grămădi democrația română în începuturile ei, căci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
O foaie inventă o sofismă a doua zi după aparițiune. Și semnătura domnească e redusă la rolul de a fi stat sub un text cu omisiuni cari se rectifică conform acelei sofisme. E nedemn de-a introduce modificări într-o legiuire sub pretextul unei erori de tipar, mai ales când din acea pretinsă omisiune rectificată se vede că pîn-acum ministrul nu știe clar cari sânt cazurile în cari se pot admite două semnături și când din stilizarea acelei omisiuni se vede
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Sturdza a fost ridicată alăturea cu el. Dacă ar fi trăit, desigur ar fi fost ales Domn al Țărilor unite. Dar pe de altă parte nu trebuie să uităm că vechea stare de lucruri feudală era demult desființată, fie prin legiuiri anterioare, fie prin regulament. Era natural dar ca și balastul de forme care mai rămăsese, lipsite de spiritul vechi, să se arunce în apă. Într-adevăr dezvoltarea istorică a Țărilor românești suferise o grea și nevindecată întrerupere prin epoca de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
repede a populației, care în secolul trecut nu mai ajungea nici la un milion. Sentimentul de drept și datinele vechi dispărând, se simte necesitate de-a stabili norme scrise pentru viața oamenilor. Sub domniile străine se tipăresc adevărați codici în locul legiuirilor bisericești de mai nainte. Precum corupția îmbătrînește pe individ, astfel putrejunea bizantină a îmbătrînit înainte de vreme pe poporul românesc. Într-adevăr, acum două sute de ani aflăm o mulțime de caractere ale evului mediu: aflăm pe jurați în chestii civile, ceva
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
după mărturisirea "Romîniei libere", avem a face cu niște așa de cinstite fețe, mai poate fi serios vorba de motive constituționale de retragere? Am mai înțelege daca asemenea motive pentru o retragere generală s-ar afla în paragrafii unor alte legiuiri, mai voluminoase, cari reglementează laturea umbrei sociale, circumscriind-o în anume institute cinstite unde onorile militare se fac cu arma încărcată. Dar paragrafi constituționali de drept public? Aceștia să motiveze retragerea roșilor de la putere? Aida de! Doar nu trăim în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a trebuit să pună la punct unele măsuri deja hotărâte de către Ministerul de Interne care a avut până atunci sarcina evreilor. I. - ÎN GENERAL problema comportă o luptă și anume lupta între lege, autoritatea românească și spiritul vremii cuprins în legiuirile privind pe evrei, - și cheia de aur cu care neamul lui Israel a deschis și a pătruns prin toate ușile, mijloc cu care încearcă și astăzi persistent să intre și să înfrângă tot ceiace bunii români dela Conducerea Țării au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
s’a confirmat încetățenirea pentru 126.283 cazuri, așa cum s’a arătat și la capitolul I al studiului de față. B/. Situația după 6 Septemvrie 1940. Odată cu instaurarea regimului naționalist (6 Septembrie 1940), - începe elaborarea și aplicarea unui complex de legiuiri și de măsuri administrative, având de scop scoaterea radicală a evreilor din viața economică și implicit românizarea ei. Aceste măsuri pot fi grupate în trei categorii, referitoare la: - naționalizarea capitalului și proprietății; - naționalizarea personalului în întreprinderile economice; - limitarea activității evreilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
scutirea de impozit la transmisiunile fondurilor de comerț cumpărate de la evrei. II. Măsuri referitoare la naționalizarea personalului în întreprinderile economice. Acțiunea de românizare a vieții economice s’a exercitat și în ceea ce privește națio nalizarea personalului. Cea dintâi și cea mai însemnată legiuire în această direcție este: 1. Decretul-Lege pentru românizarea personalului din întreprinderi - din 16 Noembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 270). Prin această Lege se ordonă concedierea până cel mai târziu 31 Decembrie 1941 a salariaților evrei din toate întreprinderile civile sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
care n-ar trebui să oblige dacă nu obligă sensul celor sancțiunate. Vom proba că e așa. Pentru ca un lucru să esiste trebuie să se întrunească mai multe condițiuni. Astfel, legea rezultă din trebuința poporului, din voința lui și din legiuirea liberă, neintimidată, a acelei voințe. Este sancțiunea, acuma, o condițiune de esistență a unei legi ori nu? După noi, nu - cel puțin putem constata că legal poate rezista poporul voinței domnitorului, domnitorul voinței poporului, ba. Va să zică, sancțiunea nu e condițiunea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
față cu idrografia aplicată, a stradelor noastre. [3 noiembrie 1876] MOZAICUL AUSTRIAC ȘI TRIBUNALELE ROMÎNE Se știe că agențiile consulare din Orient, în care ne aflăm și noi, au prerogative cu totul escepționale, neutralizate întrucîtva în vremea mai nouă prin legiuirile noastre, dar ieșind adesea la iveală cu ocazia înscrierilor de vânzări la tribunale. În deceniile din urmă mulți imigranți, dar și mulți indigeni români și neromîni se sustrăgeau de sub autoritatea statelor noastre prin aceea că intrau într-o legătură nominală
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au văzut pământul Austriei de când sunt ei, imigrați din Rusia, din Turcia, ba din toate țările domnilor pământului, au găsit că în sălășluire sub mantaua cea comodă a denumirii laxe de "Schutzbefohlene" e bine să trăiască omul. Acuma însă, după legiuirile pozitive ale României, numai străini de rit creștin pot cumpăra imobile. În ce calitate se prezintă înaintea tribunalelor noastre sudiții de rit necreștin? Aceasta a fost întrebarea care i s-a pus mai deunăzi tribunalului de Iași, secția a treia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
alăturăm un proiect de programă a serbărei, pentru ca citindu-l să vă esprimați și voi părerea voastră, ori vro modificare ce ați dori să se efectueze în el, căci, cum am {EminescuOpIX 444} zis, nu e decât un proiect la legiuirea căruia vom lua în considerațiune votul junimei române academice de pretutindenea. Primiți, iubiți confrați, salutarea din inimă din partea noastră și espresiunea credinței firme cumcă apelul nostru va afla un răsunet viu în inimele voastre. Președintele Comitetului central conte E. Logothetty
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ion" și Înțelepciunea de care a dat dovadă partidulatunci și după aceea. El a stabilit că legionarii (fasciști sprijinitori ai Germaniei XE "Germaniei" ) sunt cei care „au adoptat măsuri discriminatorii și prigoană pe temeiuri rasiale - după chipul și asemănarea faimoaselor legiuiri de la Nürmberg”. Și astfel ajunge la concluzia: „În acest context se Înscrie și tragicul eveniment petrecut În Iunie 1941 la Iași. În acest sens tovarășul Nicolae Ceaușescu XE "Ceaușescu, Nicolae" preciza: «Imediat după declanșarea războiului antisovietic a fost organizat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
LXVII (1949), nr. 1-2, ianuarie-februarie, p. 10. • Ibidem, p. 12. trudim, după însăși porunca Mântuitorului. Teologi purtători de pistoale și semănători de ură, învrăjbitori și vărsători de sânge, n-ar fi existat dacă învățământul teologic n-ar fi ieșit - prin legiuirile trecutelor regimuri - de sub ocrotitoarea priveghere a Sfintei noastre Biserici. Transformate în fabrici de licențiați în teologie, fostele facultăți teologice n-au isbutit decât în mică măsură să pregătească preoți devotați altarului și misiunii lor de păstori sufletești. Prea deseori ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ceea ce ai cântat nu e un cântec spaniol. Seamănă cu zorzico-urile pe care le-am auzit în Ținuturi și cuvintele trebuie să fie în limba bască". (Asteriscul de la Ținuturi trimite la o notă de subsol: "Ținuturile privilegiate se bucură de legiuiri speciale; e vorba de Alava, Biscaia, Guipuzcoa și o parte din Navarra") 173. În (a) autorul pune in italice un cuvânt care în 1881 încă era perceput ca neologism (cuvântul apare în franceză pe la 1860). O atenție specială este acordată
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pierde din vedere problemele grave pe care le avem. Deja clasica teorie a formelor fără fond a fost amintită și de Petre Andrei, care, în fața transformărilor profunde ale societății românești interbelice, nu a putut decât să constate: „Domnilor, mai toate legiuirile noastre au fost împrumutate. Ele nu s-au născut din nevoile populației noastre și nu au crescut în mod organic. Noi am acceptat de cele mai multe ori forma, neavând însă fondul corespunzător”<ref id=”1”>Petre Andrei, Discursuri parlamentare. 1929-1933, Editura
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
pricinile ad mi nistra te de către Biserică. Între timp, alte manuale sau coduri de legi au fost elaborate și publicate: Proiectele lui Mihail Fotino la 1765, 1766, 1777 sau Pravilniceasca Con dică la 1780 sub Alexandru Ipsilanti și, în fine, Legiuirea Caragea la 1818 sub domnul cu același nume. Se pare că nici una dintre aceste legiuiri nu intră în practica soborului ecleziastic și că pricinile au continuat să fie judecate după glavele și zacealele vechii Pravile. Cancelaria Mitropoliei dispunea probabil de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
au fost elaborate și publicate: Proiectele lui Mihail Fotino la 1765, 1766, 1777 sau Pravilniceasca Con dică la 1780 sub Alexandru Ipsilanti și, în fine, Legiuirea Caragea la 1818 sub domnul cu același nume. Se pare că nici una dintre aceste legiuiri nu intră în practica soborului ecleziastic și că pricinile au continuat să fie judecate după glavele și zacealele vechii Pravile. Cancelaria Mitropoliei dispunea probabil de o întreagă bibliotecă juridică, de manuscrise după Cartea românescă de învățătură sau după opere juridice
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
doua jumătate a secolului al XVIII-lea, deci după elaborarea proiectelor de legi, toate scot în evidență puterea de decizie a părinților și supunerea copiilor. Un tânăr își capătă „independența“ după majorat, fixat de Proiectele lui Mihai Fotino și de Legiuirea Caragea (1818) la 25 de ani. bărbați și femei, ajunși la „vârstacea după lege“, devin „stăpâni“ cu drept de a-și administra averea după bunul plac și de a se comporta „cum vor vrea“, cu condiția să respecte pravila. Această
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
legii, tatăl are un răgaz de doi ani pentru a împlini toate cele înscrise. Nerespectarea termenului aduce sancționarea tatălui cu plata unei dobânzi de patru la sută, referința este însă ambiguă, incompletă și nefolosită în practica cotidiană. La rândul său, Legiuirea Caragea prevede că oricine promite zestre, tată, mamă sau ori ca re altă persoană, are obligația de a o împlini. Chiar dacă legea apare târziu (1818), se constată că tații sunt întotdeauna obligați să și țină promisiunile, mai ales atunci când la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
eliberați. La nivel legislativ nu are loc o convertire a amenzilor, mutilări or sau a pedepsei capitale în detenție, ba chiar micul cod penal conține pedepse foarte aspre: tăierea nasului, a mâinilor, a penisului , a capului. Abia la 1818 prin Legiuirea Cara gea s-ar crede că această evoluție devine vizibilă și că mai multor delictele corespund în plan punitiv închisoarea sau ocna. Sunt lăsate în afara codului sancțiunile aplicate litigiilor judecate de Biserică. În câmpul experienței judiciare schimbarea se produsese deja
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sau cutare. Iar Vergiliu rezumă astfel disprețul virilului față de efeminat, al romanului față de grec: " Unii lucra-vor, dându-i suflare, în bronz mai măieștri/.../Tu să conduci cu puterea, romane,-amintește-ți;/Asta-ți va fi iscusința, a păcii să pui legiuire"* (Eneida, VI, 848 sq.). Și în acest caz, un cuvânt s-a dovedit înșelător. Ars, ca substantiv, este un termen oarecum peiorativ: iscusință, malignitate. Arte punica și "abilitatea cartaginezilor". "Artificios" de acolo vine. Ca valoare absolută, el este la mijloc
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]