2,103 matches
-
din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999, în actuala redactare, în urma modificării acestora prin art. I pct. 42 din Legea nr. 235/2017, reprezintă o reglementare specială, derogatorie de la regula generală prevăzută de Ordonanța Guvernului nr. 64/2001, reglementare permisă expres de legiuitor prin sintagma „dacă prin legi speciale nu se prevede altfel“ din cuprinsul art. 1 alin. (1) al Ordonanței Guvernului nr. 64/2001. Așadar, legiuitorul, prin voința sa, a instituit prin Ordonanța Guvernului nr. 64/2001 o regulă generală în ceea ce privește
DECIZIA nr. 250 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273791]
-
conținutului unei norme juridice, în sensul adaptării ei la realitățile sociale, este o prerogativă exclusivă a autorității legislative, în lumina dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Curtea Constituțională, potrivit competenței sale înscrise în art. 146 din Constituție și în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă
DECIZIA nr. 123 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273952]
-
în discuție un drept fundamental, ci un beneficiu legal, instituit la un moment dat de legiuitor în considerarea unor circumstanțe specifice, astfel că atât asupra existenței lui în sine, cât și asupra modalităților și condițiilor de exercitare este suveran același legiuitor, care este limitat doar de respectarea normelor și principiilor fundamentale. ... 23. În motivarea excepției se invocă și încălcarea principiului egalității în drepturi, garantat de art. 16 din Constituție. Or, Curtea constată că textul de lege criticat nu instituie în sine
DECIZIA nr. 362 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273967]
-
30. Cu acele prilejuri, Curtea a constatat că dispozițiile art. 274 teza a doua din Legea nr. 86/2006 sunt constituționale în raport cu criticile formulate, în acord cu jurisprudența sa constantă, că stabilirea limitelor de pedeapsă intră în atribuțiile organului legiuitor, reprezentând opțiunea acestuia, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care apreciază, în concret, în funcție de o serie de criterii, printre care
DECIZIA nr. 242 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273519]
-
nr. 86/2006 sunt constituționale în raport cu criticile formulate, în acord cu jurisprudența sa constantă, că stabilirea limitelor de pedeapsă intră în atribuțiile organului legiuitor, reprezentând opțiunea acestuia, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care apreciază, în concret, în funcție de o serie de criterii, printre care și frecvența fenomenului infracțional. În acest sens, prin Decizia nr. 828 din 3 decembrie 2015, publicată
DECIZIA nr. 242 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273519]
-
nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Astfel, menținerea anumitor limite de pedeapsă în cazul unor infracțiuni și după intrarea în vigoare a noului Cod penal reprezintă opțiunea legiuitorului, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. Prin adoptarea și menținerea acestor norme în fondul activ, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere, prevederile de lege criticate având natura unei norme de incriminare
DECIZIA nr. 242 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273519]
-
același act normativ ori în două sau mai multe acte normative, iar, în cazul existenței unor paralelisme, acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice. Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile referitoare la claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate (de exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
și alte suplimente, metode de calcul. ... 7. Normele contestate încalcă și principiul separației puterilor în stat, față de împrejurarea că Guvernul a utilizat mecanismul ordonanțelor de urgență succesive pentru a bloca efectul legilor-cadru de salarizare date de Parlament, ca autoritate legiuitoare. Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice au conținut coeficienți noi de funcție și o valoare unică de referință, care nu s-
DECIZIA nr. 214 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273540]
-
privire la principiul bicameralismului a dezvoltat o veritabilă doctrină privind acest principiu și modul în care acesta este reflectat în procedura de legiferare. Ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
mai 2009, sau Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 13 aprilie 2017, paragraful 53). Legea este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, drept care autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră (Decizia nr. 1.029 din 8 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 23 octombrie 2008, Decizia
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
în competența dată prin lege autorităților publice stabilite la art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, fără a fi încălcate dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, care proclamă Parlamentul drept organ reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Reglementarea contravențiilor în condițiile dispozițiilor art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 nu reprezintă o reglementare primară, ci una secundară în raport cu legea care stabilește competența în materie a autorităților administrației publice locale sau județene într-un
DECIZIA nr. 147 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273726]
-
solicitarea premierului Emil Boc este "neîntemeiată și lipsită de obiect", iar Senatul va adopta în aproximativ o săptămână Legea educației. El a mai spus că a venit "cu încredere" la Curtea Constituțională, întrucât nimeni nu poate înlocui Parlamentul ca putere legiuitoare. Guvernul a transmis, luni, Curții Constituționale o cerere de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Executiv și Parlament, arătând că acest conflict este generat de refuzul Parlamentului de a permite prezentarea și dezbaterea moțiunii de cenzură depuse ca
Anastase la CCR: Parlamentul blochează arbitrar asumarea răspunderii pe Legea educației () [Corola-journal/Journalistic/49500_a_50825]
-
unul polițienesc, prin afectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și de a întări rolul puterii executive, în special al Președintelui, în raport cu celelalte autorități publice. Astfel, Parlamentul este redus atât în ceea ce privește structura sa, cât și în ceea ce privește competența sa de autoritate legiuitoare, prin simplificarea și reglementarea defectuoasă a procedurii de legiferare", a explicat Chelaru, citat de . Vicepreședintele a mai afirmat că PSD-ul nu va participa la această "falsă revizuire a Constituției propusă de Traian Băsescu", considerând propunerile acestuia " o cursă politică
Ioan Chelaru: Revizuirea Constituţiei ar transforma ţara într-un stat poliţienesc () [Corola-journal/Journalistic/48423_a_49748]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 67 din 22 martie 1937 CAROL al II-lea, Prin grația lui Dumnezeu și voință națională, Rege al României, La toti de față și viitori, sănătate: Adunările legiuitoare au votat și adoptat, iar Noi, sancționam ce urmeaza: Titlul I Transmiterea și ipotecarea proprietății agricole rurale provenite dela Stat și prin Stat Articolul 1 Transmiterea și ipotecarea proprietății agricole rurale, provenită dela Stat și prin Stat, se vor face
LEGE din 19 martie 1937 privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106077_a_107406]
-
7 Iunie 1930, Consiliul de Miniștri, În ședința sa de astăzi, 7 Iunie 1930, Exercitând în numele poporului român, pe temeiul art. 81 din Constituțiune, puterile constituționale ale Regelui, și Pe baza art. 79, 82 și 83 din Constituțiune, Decide: Corpurile legiuitoare, întrunite într'o singură Adunare, ca reprezentațiune națională, în ziua de 8 Iunie 1930, la ora 11, vor decide asupra exercitării prerogativelor Regale, potrivit dispozițiunilor capitolului II, secțiunea I din Constituțiune. Parlamentul se întrunește a doua zi, anulează legea succesiunii
Băsescu, atac inutil la monarhie. Vezi aici cronica prezenţelor Regelui Mihai în Parlament () [Corola-journal/Journalistic/47466_a_48791]
-
II-lea, Văzând starea de extremă necesitate în care se găsește Țara, Am decretat și decretăm: Art. 1. - Se suspendă Constituția promulgată la 27 Februarie 1938 și publicată în Monitorul Oficial Nr. 48 din 27 Februarie 1938. Art. 2. - Corpurile Legiuitoare se disolvă pe data acestui Decret-Lege. Art. 3. - Președintele Consiliului Nostru de Miniștri este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestui decret. Dat în București la 5 Septembrie 1940. CAROL Președintele Consiliului de Miniștri, General Ion Antonescu Nr. 3.052
Băsescu, atac inutil la monarhie. Vezi aici cronica prezenţelor Regelui Mihai în Parlament () [Corola-journal/Journalistic/47466_a_48791]
-
de stat mai mare decât dacă acestea ar avea loc în același timp. USL spune în sesizarea către CCR privind Legea comasării, depusă la sfârșitul lunii decembrie 2011, că Guvernul a nesocotit prevederea constituțională potrivit căreia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare,dar și reglementările europene potrivit cărora legislația electorală nu poate fi modificată decât cu minim 12 luni înainte de alegeri. Mai întâi, USL reclamă faptul că o lege atât de importantă a trecut fără dezbatere în Parlament, prin asumarea răspunderii. Se
Curtea Constituţională decide astăzi soarta Legii privind comasarea alegerilor () [Corola-journal/Journalistic/46302_a_47627]
-
de drept - dezbaterea parlamentară în care să se țină cont de opiniile exprimate", se arată în sesizarea USL. "Prin exercitarea de către Guvern a unei competențe, cu nerespectarea cadrului constituțional care o circumstanțiază, s-a încălcat competența Parlamentului de unică autoritate legiuitoare", susține opoziția. Citește și:
Curtea Constituţională decide astăzi soarta Legii privind comasarea alegerilor () [Corola-journal/Journalistic/46302_a_47627]
-
trebuie operate modificări legislative cu mai puțin de un an înaintea alegerilor, decât în cazuri extreme. 3. Creșterea riscului de opacizare a finanțării campaniei electorale. 4. Încălcarea articolului 61 din Constituției României, alineat 1, potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare. În primul rând, această decizie arată că insistența majorității parlamentare PDL, UDMR, UNPR, Minorități și susținerea hotărâtă din partea președintelui Traian Băsescu pentru proiectul de lege privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale și a alegerilor pentru Camera
Asociaţia Pro Democraţia Club Bucureşti solicită Guvernului asumarea consecinţelor () [Corola-journal/Journalistic/46295_a_47620]
-
expres al Constitutiunei; ... b) Care, prin violență sau fraudă, ar împiedica sau ar încerca să împiedice liberul și sincerul exercițiu al dreptului electoral al cetățenilor, chiar și în cazul cînd în asemeni fapte ar fi obținut aprobarea ulterioară a Corpurilor Legiuitoare. ... 3. Se va pedepsi cu interdicțiunea, de la 3 ani pînă la maximum toată viața de a mai ocupă funcțiuni publice, ministrul: a) Care va fi semnat sau contrasemnat sau va fi luat dispozițiuni, care violează un text expres al unei
LEGE din 2 mai 1879 asupra responsabilităţii ministeriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106057_a_107386]
-
4. Ministrul care, cu rea credință va fi cauzat o dăuna statului, sau îl va fi expus la daune către particulari, va fi răspunzător civil către stat, si se va judeca conform dreptului comun, fiind în acest caz, autorizarea Corpurilor Legiuitoare necesară. 5. Miniștrii sînt responsabili pentru cazurile prevăzute în articolele de mai sus, de la depunerea jurămîntului pînă la încetarea lor de fapt din funcțiune. 6. Membrii unui cabinet sînt solidar răspunzători înaintea dispozițiunilor penale, ale acestei legi, atît pentru faptele
LEGE din 2 mai 1879 asupra responsabilităţii ministeriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106057_a_107386]
-
a Senatului. 11. Cameră sau Senatul pot totdeauna să ordone din oficiu, urmărirea pentru crimele sau delictele comise de un ministru afară din exercițiul funcțiunilor sale, trimitandu-l tot la instanțele ordinare. 12. Autorizarea de urmărire se dă de Corpurile Legiuitoare respective cu majoritatea de 2 treimi. 13. Contravențiunile comise de miniștri se judecă de tribunal, și în formele ordinare că și delictele însă fără prealabilă autorizare a unui Corp Legiuitor. 14. Miniștrii nu se pot da în judecată pentru infracțiunile
LEGE din 2 mai 1879 asupra responsabilităţii ministeriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106057_a_107386]
-
instanțele ordinare. 12. Autorizarea de urmărire se dă de Corpurile Legiuitoare respective cu majoritatea de 2 treimi. 13. Contravențiunile comise de miniștri se judecă de tribunal, și în formele ordinare că și delictele însă fără prealabilă autorizare a unui Corp Legiuitor. 14. Miniștrii nu se pot da în judecată pentru infracțiunile comise în exercițiul funcțiunilor lor, de cat de către Corpurile Legiuitoare, împreuna sau în parte, sau de către Domn. Propunerea de darea în judecată trebuie să se facă în scris și subsemnat
LEGE din 2 mai 1879 asupra responsabilităţii ministeriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106057_a_107386]
-
de miniștri se judecă de tribunal, și în formele ordinare că și delictele însă fără prealabilă autorizare a unui Corp Legiuitor. 14. Miniștrii nu se pot da în judecată pentru infracțiunile comise în exercițiul funcțiunilor lor, de cat de către Corpurile Legiuitoare, împreuna sau în parte, sau de către Domn. Propunerea de darea în judecată trebuie să se facă în scris și subsemnat în Camera de 20 deputați și în Senat de 10 senatori; ea va trebui să precizeze infracțiunile pe care se
LEGE din 2 mai 1879 asupra responsabilităţii ministeriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106057_a_107386]
-
care se întemeiază. 15. Președintele Camerei sau al Senatului, pune propunerea la ordinea zilei, peste 5 zile de la prezentarea ei. În caz de flagrant delict, o pune imediat în dezbatere. Afară de acest caz, discuțiunea se mărginește asupra chestiunii, daca Corpul Legiuitor trece la ordinea zilei, sau trimite propunerea în studiul unei comisiuni de informațiuni prealabile. Dacă ministrul este prezent la ședință, fie ca ministru în funcțiune, fie ca deputat ori senator, el este ascultat. Pentru trimiterea la comisiunea de informațiuni, se
LEGE din 2 mai 1879 asupra responsabilităţii ministeriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106057_a_107386]