482 matches
-
doi feciori ai lui Nechita nu s-au dus prea departe să le caute. Badea Nuțu (Fuciu) a găsit in neamul Trâmbițașilor pe lelea Maria, iar fratele sau Neculai in neamul Marcanilor, sora cu Andrei al Petrei de pe Parau pe Lelea Anuța, care era o mândrețe de femeie În tinerețe, și a ținut ca și nepoatei ei să-i dea numele tot Anuța. Acum si aceasta a ajuns la vârsta a III a si s-a cam vestejit de timpuriu. Îmbătrânirea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
urechi. Îl recunoscu, era tatăl lui care mergea cu mama sa la biserică, gătiți frumos ca de Rusalii. Bună ziua! li se adresă sfios străinul. Glasul lui parcă venea de pe altă lume. Îi privi cu blândețe și zâmbi. Badea Ionuț și lelea Ioana se uitau unul la celălalt, după ce străinul le răspunse la binețe. Deși erau parcă nedumeriți, dădură să plece. Ionuț, nu cumva străinul acesta ...? și glasul i se stinse parcă de ce vedea cu ochii. Nu cumva ce? adăugă bărbatul și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Așa am ajuns acasă. Dar cine poate ști zilele omului?! Ceilalți din neamul lui Doltea au murit toți. Gavril, care a fost primul soț al Mărinei lui Ilie, a murit și el fără să lase urmași, apoi a murit și lelea Mărina și bărbatul ei de-al doilea, Neculai Șfacul. Ceva mai la deal locuia Ștefan Boacu, cel care l Înfiase pe Neculai al Petrii de pe Părăul Gălăuțașului. În apropierea lui era un altul, Bocuțu, cel pe care Îl Împușcase Lupu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lungi. Aici se pregăteau să Învețe a juca, adică pentru horă. Învârtita mai mergea, dar ștraiele erau mai grele. Pentru a juca bine, să nu calci flăcăul pe picioare, trebuia să te inițiezi mai Întâi. Cum s-ar zice, la lelea Dina era un fel de școală de dans. Acum intrăm În neamul Filipașilor. Cel dintâi a fost Filipaș Grigore, căruia i se spunea Gorea, al cărui tată era Alexa Filipaș, venit Întâiul În Zăpode. Urmașii lui s-au stabilit toți
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și să fii cu ochii pe el. Și el face la fel ! Ai putea crede că cei ce-și consumă fripturile sau ciocnesc paharele nu te urmăresc. Ei sunt primii care sesizează greșeala. Ei te simt când cânți în dorul lelii ! Așa vrea publicul : să fie legănat și plimbat de la zâmbet la melancolic, de la tristețe la bucurie și entuziasm ! Nu vrea să-l lași din brațe niciun moment. Vrea să trăiască o paletă foarte colorată de sentimente, lucru deloc ușor. Publicul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Fantoma doamnei Apostolescu, care se stinsese și ea cu câțiva ani în urmă, i-a apărut în oglindă și i-a zâmbit, în timp ce Cristi a început să se bărbierească migălos. — Mi-e tare dor de dumneata, tanti Apostolescu, de cafe- lele dumitale tari și ceaiurile fierbinți cu care îmi începeam ziua. — Și mie, zâmbește bătrâna. Mai ții minte cum îți alungam admiratoarele înflăcărate care te căutau în fiecare zi ? De când m-ai părăsit, crezând că ai întâlnit marea dragoste, curtea aceea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
urmă, către bătrână. Vestea că Baltă a fost prins... se întinse ca focul în tot satul... în toate casele până în inima muntelui. Bătrânii strânși pe la porți, se uitau după el cu durere și compătimire. „ - Sărmanu’ Gheorghe, nici nu știe că lelea Anghelina o trecut la cele veșnice !.. Iaca, o trecut trei zâli, de când o închis ochii... Az’ o’ngroapă!” De frica securității, sătenii se temeau s-o însoțească pe ultimul drum. Clopotul bisericii din Poiana Teiului, bătea într o dungă, rar
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și adânc, parcă ar număra clipele... Trupa de milițieni, cu Baltă în lanțuri.. ajunse dricul din urmă. „Ce-o făcut din tine, Gheorghiță, mămăicămamă... ce-o făcut, ticăloșii ?!”, o altă bătrânică izbucni în bocete, pe marginea șanțului. „.. Să se scoale , lelea Anghelina, din raclă și să te vadă... mămăică-mamă !.. Nu i-ar primi pământu’ de păcătoși.. să deie Dumnezău !”. Blestema și bocea bătrâna, cu atâta jale în suflet și-n glas, dar și cu ură.. cu neputință de înfățișat în cuvinte
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ca șă-și înghită lacrimile, apoi adaugă în șoaptă, abia auzit. „.. Mama... mama era o sfântă !.. Da, era o sfântă..!” și iar tăcu. „De o bună bucată de vreme, o rodea un gând... Vorbele învățătorului nu-i dădeau pace..”.. dă-l, leli Ioană pe Gheorghe la școală... dă-l, leli, că-i tare silitor și are cap sănătos..!” Se frământa sărmănica de ea, zi și noapte, cu vorbele învățătorului.. și, nu spunea nimănui. Ziua, sub șopron, se sfătuia cu vaca, Florica, și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
abia auzit. „.. Mama... mama era o sfântă !.. Da, era o sfântă..!” și iar tăcu. „De o bună bucată de vreme, o rodea un gând... Vorbele învățătorului nu-i dădeau pace..”.. dă-l, leli Ioană pe Gheorghe la școală... dă-l, leli, că-i tare silitor și are cap sănătos..!” Se frământa sărmănica de ea, zi și noapte, cu vorbele învățătorului.. și, nu spunea nimănui. Ziua, sub șopron, se sfătuia cu vaca, Florica, și cu cele trei oițe, sângura noastră avere, iar
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Ion Iliescu: "Alerandru Iliescu, băiatul cel mai mare al lui Vasili (...) s-a căsătorit în 1929 cu Măricica, o țiganca bulgăroaica, din neamul căldărarilor, analfabeta care vorbea prost românește, si care este adevărata mama a lui Ilici. Măricica era față lelei Stoica, țiganca din Oltenița venită- din Bulgaria, ce locuia pe o stradă paralelă cu I. H. Rădulescu. Nu se știe cine a fost tatăl ei. Ilici s-a născut la Oltenița, la 3 martie 1930, ăn în care Alexandru Iliescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
asupra cumpărării excedentului de cereale al Țărilor Române. În această situație, boierii români preferau să-și valorifice surplusul de grâne mult mai profitabil, pe moșiile lor, În velnițele administrate de evrei sau de alți străini. Din acest motiv, În seco lele XVIII-XIX, boierii și mănăstirile cu moșii au avut interesul să colonizeze satele și târgurile cu „izraeliți, veniți mai ales din Galiția, calici lipiți pământului” (cum Îi descria Mihai Eminescu În 1879 ; <endnote id="cf. 285, p. 29"/>), pentru a le
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
după ce s-au terminat cele 112 zile de concediu de maternitate Trebuie să fac aici o observație, sper să fie hazlie: într-o zi, mama Olga își plimba nepoata, în căruț, pe Obreja. La un moment dat se întâlnește cu lelea Maria a lu’ moș Ivan. După ce și-au dat binețe și după admirarea corespunzătoare a copilului, lelea Maria o întreabă pe mama, care avea doar 48 de ani când a devenit bunică: Doamna Grosu, vă rog să-mi spuneți, ce
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
sper să fie hazlie: într-o zi, mama Olga își plimba nepoata, în căruț, pe Obreja. La un moment dat se întâlnește cu lelea Maria a lu’ moș Ivan. După ce și-au dat binețe și după admirarea corespunzătoare a copilului, lelea Maria o întreabă pe mama, care avea doar 48 de ani când a devenit bunică: Doamna Grosu, vă rog să-mi spuneți, ce spune doamna Geta? Și face un gest semnificativ spre fetița mea, Emi. Mama s-a prins, dar
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
face un gest semnificativ spre fetița mea, Emi. Mama s-a prins, dar a răspuns foarte serioasă: Doamna Geta se bucură tare. Daaaaa? Da. Bineînțeles că ne-am distrat copios când am venit acasă și ne-a povestit de eroarea lelei Maria. Deh, pierduse (le vedea pe toate, căci stătea pe deal, chiar deasupra noastră) momentul când am adus fetița la mama și crezuse că e a mamei. Dreptate a avut într-un fel, spiritual vorbind, pentru că fata mea a considerat
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
respectau și se prețuiau; și, ce e mai important, se ajutau la nevoie. Așa cum învățătorii intrau la unul sau altul în casă, așa fiecare avea ușa deschisă la noi acasă. De când mă știu, intrau la noi Maria lui Ilic sau lelea Maria lui Ivan, lelea Irudia, sau doamna Tinuța; Țita și Maria Dina; Ghenuța și Gheorghe Crețu, Lala și Gheorghe Pălimaru și alții, și alții... Relațiile interumane era excelente. Țin minte serile când se adunau câte două, trei sau mai multe
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
și, ce e mai important, se ajutau la nevoie. Așa cum învățătorii intrau la unul sau altul în casă, așa fiecare avea ușa deschisă la noi acasă. De când mă știu, intrau la noi Maria lui Ilic sau lelea Maria lui Ivan, lelea Irudia, sau doamna Tinuța; Țita și Maria Dina; Ghenuța și Gheorghe Crețu, Lala și Gheorghe Pălimaru și alții, și alții... Relațiile interumane era excelente. Țin minte serile când se adunau câte două, trei sau mai multe vecine la noi și
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
mai multe vecine la noi și se spuneau povești ori snoave, se cânta, de sărbători se colinda. Îmi amintesc că după ce s-a terminat cu domiciliul forțat în Bărăgan, au venit la noi Gheorghe și Floarea Ropceanu și mama Floarei, lelea Maria. Tata n-a stat mult pe gânduri: le-a dat două camere și bucătăria din locuința directorului și a angajat-o pe Floarea ca femeie de serviciu la școală. A vorbit cu Traian Caraciuc, care era atunci director la
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
pe de o parte prin incertitudinea viitorului, iar pe de altă parte prin dorința de a reveni cât mai curând la ritmurile cosmice, naturale, pe care acțiunea pare să le tulbure. Românul „face să fie făcut”, „de mântuială”, „în dorul lelii”, „acolo, să fie”, „să nu zică că n-a făcut”. De aceea, soluția de moment a românului este adeseori machiavelică: „Se face frate și cu dracul ca să treacă puntea”. „Veșnica nemulțumire, dorința de schimbări și prefaceri, iubirea de noutăți împletite
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
avea încredere în copilul ăsta, e copil bun, de aici, din vecini”. Vecinii își fac mici daruri de sărbători, își dau de pomană și nu merg în vizită unii la alții „cu mâna goală”. Vocativele „vecină!”, „vecine!” exprimă intimitatea. Apelativele „lele”, „bade”, „țață”, „nene”, „tanti” exprimă apropierea dintre oameni. Cu vecinii suntem „ca în familie”, „parcă am fi neamuri”. Câteodată vecinul ți-e „chiar mai aproape decât unul de-al tău”. Vatra satului. În istoria colectivităților rurale au existat frecvent situații
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pentru Cultură de la 9 octombrie 1937, se apreciază că marea revelație a momentului a fost Portretul domnișoarei T. Flondor din Comănești, nașa pictorului - „deși credem noi... se poate să-i fi fost și fină..., fină în sensul folclorului nostru, adică: Lelea albă cum îi cașu Se iubește cu nănașu”... „Eminescu și folclorul”, studiul lui Aurel Vasiliu este interesant și pentru că aduce în primplan și valorifică amintirile lui Stefanelli, coleg de școală și studenție cu cel care ne-a lăsat să înțelegem
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prea exclusivistă și, adeseori, imaginea anterioară este amendată radical: Nu-i prea naltă, nici prea mică, Oablă-n trup și subțirică. Mai mult chiar, preferința pentru genul mignon sau pentru cel Împlinit se conciliază uneori Într-o singură imagine contradictorie: Lelea naltă și voinică, Par’ că-i trasă-ntr-o verigă. Dacă În această privință părerile rămân Împărțite, În ceea ce privește al doilea element al portretului feminin, anume tenul, acesta trebuie să fie Întotdeauna cât mai deschis. Fără excepție, În toate textele de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
genera l, guvernele țărilor industriale nu mai aveau nevoie de controlul ca pit alului ca instrument pentru păstrarea sistemului ratei fixe de schimb, deo arece acest sistem nu mai exista. Întrucât cursul fluctuant putea să susț ină dezvoltarea pieței, controa lele puteau fi ridicate. Acest lucru a fost înc ura jator pentru fluxul de capital din toate țările. În țările periferice, reforme le economice au redus costurile tranzacționale și riscurile investițiilor străi ne, iar fluxul de capital a crescut și acolo
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
la... Borca. Și-ncep să-nvăț "for examen". Nu-mi închipui viața dacă nu izbutesc. Mi-e silă de mine, de timp, de multe priviri indulgente (de ce?). Din nou, prin reviste, poezii fără testicule. Nu pricep multe, amabilitățile în doru' lelii, mai ales. Și mă simt tare bleg uneori, chiar dacă am citit și citesc mult. Sînt fantastic de curios. Și obosit, mereu obosit. Ion Horea mi-a trimis cartea-i de vizită într-un plic, și pe verso-ul ei multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
un badea Emil bucuros de prilej, la început foarte însuflețit, pus pe fapte mari, agitându-și mâinile cu unghii negre de pământ, cu mama și cu tata. Doina stă lângă mine pe un scăunel, în chip de consultant, iar limbuta lelea Saveta, trântită pe patul așezat în colțul acum obscur al încăperii, de după ușă, mai spune câte o vorbă, vădit somnoroasă. Eu joc împreună cu tata, împotriva lui badea Emil și a mamei, care își dojenește fără supărare, cu un fel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]