542 matches
-
le repete, mulți vrăjiți din cale-afară adormeam somn dulce și adânc, direct proporțional cu calitatea povestitorului și a situațiilor narate. ...Era în orele după amiezii - la două sau trei trecute, lumea începea să se adune de la treburi și să se lenevească, picoteala părea a se instala după activitatea de peste zi. Mama, într-o pauză cerută de nevoile odraslei, îmi așternuse în grabă pe un ștergar câteva bucățele de caș afumat, slănină tăiată, un coltuc de pâine pe care o păstra într-
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
văzuse deseori la fereastra de la parterul blocului vecin cu parcul. Lătra la toți copiii care se nimerea să treacă prin dreptul lui. Se repezi într-acolo, hotărâtă să-l facă pe cățel să-i înapoieze dințișorul. Ca de obicei, Pichi lenevea, tolănit pe perna din fața ferestrei. - Nu ți-am luat eu dințișorul, am destui dinți. Ia uite! Deschise fălcile într-un căscat uriaș. Nici unul dintre dinții lui nu semănau cu dințișorul pierdut. Eu am mare grijă de dinții mei, adăugă el
POVESTEA DINŢIŞORULUI NĂZDRĂVAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373180_a_374509]
-
pe care le vei îmbrăca, înainte de-a porni într-o altă cursă contra cronometru și unde nimic nu te poate opri să crezi că, până la apus toate se vor fi împlinit?! Dar diminețile acelea târzii în care vrei să lenevești făcând abstracție de soneria telefonului, de ca și cum acela ar fi singurul impediment în calea împlinirii viselor în care ești absorbit? Diminețile acelea când nu te mai uiți la ceas și nici nu te interesează ce s-a întâmplat cu lumea
AMINTIRI ŞI GÂNDURI, DESPRE CEI DE DINCOLO DE NOI. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376129_a_377458]
-
noastră din clasele mici, doamnă (atunci "tovarășă") Eleonora Chirculescu, zisă Noni, care ulterior s-a împrietenit cu părinții mei și într-o perioadă mi-a fost ceas deșteptător: telefona zilnic dis-de-dimineață ca să mă trezească, deoarece aveam supărătorul obicei de-a lenevi în pat. În anii aceia, am fost odată Catiușă și am dansat cazacioc; altădată, într-un basm pe fond muzical, în trei tablouri, am fost prințesă la un bal, în rochie de mătase - și nici nu vă închipuiți cât îmi
TEATRUL ÎN VIAŢA MEA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374710_a_376039]
-
grăbit și nerăbdător înspre vremea copilăriei mele, ca să fiu alături de ceilalți de-o seamă cu mine, nebunaticii aceia păcătoși, curați și sfielnici cu care am împărțit toate bucuriile lumii de-atunci. În moliciunea dogoritoarelor verii, noi, o mână de copii, leneveam uitați de timp pe malul molcomei Târnave la vechiul gat, în umbra unor sălcii plângătoare, ori pe mal, lăsând fierbințeala nisipului să ne mângâie trupurile toropite de căldură. Acolo era raiul nostru cel de mare taină care ne atrăgea pe
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
Georgescu, publicat în Ediția nr. 2215 din 23 ianuarie 2017. Capitolul 3 M-am trezit sâmbătă devreme, dar bine dispusă și plină de energie. Adormisem cu capul plin de gânduri și istovita de amintirea despărțirii de Ovidiu. Simțeam nevoia să lenevesc, să mă răsfăț, si am început prin a-mi prepară o cafea și a asculta muzică. Aveam pe un stick de memorie un concert de chitară pe care il îndrăgeam nespus de mult, găsindu-l potrivit cu starea mea din acea
DORINA GEORGESCU [Corola-blog/BlogPost/371672_a_373001]
-
tot ceea ce mă întristase în ultima perioadă, mă aflam ... Citește mai mult Capitolul 3M-am trezit sâmbătă devreme, dar bine dispusă și plină de energie. Adormisem cu capul plin de gânduri și istovita de amintirea despărțirii de Ovidiu.Simțeam nevoia să lenevesc, să mă răsfăț, si am început prin a-mi prepară o cafea și a asculta muzică.Aveam pe un stick de memorie un concert de chitară pe care il îndrăgeam nespus de mult, găsindu-l potrivit cu starea mea din acea
DORINA GEORGESCU [Corola-blog/BlogPost/371672_a_373001]
-
Ediția nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Capitolul 3 M-am trezit sâmbătă devreme, dar bine dispusă și plină de energie. Adormisem cu capul plin de gânduri și istovită de amintirea despărțirii de Ovidiu. Simțeam nevoia să lenevesc, să mă răsfăț, și am început prin a-mi prepara o cafea și a asculta muzică. Aveam pe un stick de memorie un concert de chitară pe care îl îndrăgeam nespus de mult, găsindu-l potrivit cu starea mea din acea
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 3 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371667_a_372996]
-
În cameră apare judecătorul. Se așază pe scaunul lui de la calculator. În fața judecătorului, în stânga sunt mulți oameni ce stau pe podea, în dreapta la fel.) Judecătorul: Bogatule nemilostiv! Bogatul nemilostiv: Da, Doamne! Judecătorul: Țarina ta a rodit, Iarăși tu te-ai lenevit, Hambarul ți l-ai mărit, Să mai trăiești și să te veselești o sută de ani, te-ai pregătit, Pe săraci n-ai miluit, In iazul de foc să-ajungi ești pedepsit. Bogatul nemilostiv: Și Zaheu Vameșul a adunat Și de-
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
călcat Și de mine ai uitat. Cei din partea stângă: Doamne, iartă al nostru păcat Ce viața ne-a tulburat Și sufletul ne-a mâncat! Judecătorul: Toți cei care ați mințit și înșelat, Aproapele nu ați ajutat, Ați lăcomit, v-ați lenevit, În plăceri ați viețuit, Ați clevetit, v-ați mâniat, De Mine nu ați ascultat, După argint ați alergat, În orgoliu v-ați înveșmântat, De partea stângă v-am chemat Și-n iazul de foc v-am alungat. Cei din partea stângă
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
cine-știe-ce altceva... Și, când veneau copiii și nora de la școală, le deschidea zâmbitor ușa, având totdeauna tacâmurile și vesela pregătite pentru masă. Făcea ceea ce nu făcuse pe când îi trăia nevasta, făcea și pentru că era harnic și nu-i plăcea să lenevească, dar, mai ales, făcea orice ca s-o despovăreze de sarcini pe noră-sa! Mâncau și, după un somn scurt și necesar pentru toți, Marieta gătea pentru a doua zi, apoi își scria planurile pentru ce materii avea să predea
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
ne autodisciplinăm, doar de noi depinde cum ne alocăm timpul diverselor sarcini care ne revin, fie că vrem fie că nu. Toți cei care au reușit în viață, oamenii de succes, au fost persoane foarte disciplinate și nici unul nu a lenevit și nu a pierdut zilele gândindu-se dacă să facă ceva sau să lase pe mai târziu. “Time is money” spune dictonul. Fiecare a încercat să fie cât mai eficient, să se organizeze cât mai bine. Nu putem vedea succesul
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2985]
-
în Filocalia, vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 62. footnote>. Dar, așa cum ne arată Sfântul Isaac Sirul, nu poate diavolul să se apropie de om, sau să i aducă ispite, dacă Dumnezeu nu îngăduie și dacă omul nu se lenevește, sau de nu-l dezleagă Dumnezeu spre gânduri spurcate, prin părere de sine și prin mândrie, sau printr-un gând de îndoială și prin împărțirea sufletului. Pe aceștia îi cere diavolul să-i ispitească<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
din pricina lor spre patimile păcatelor. De aceea trebuie să ne păzim de ele cu sârguință<footnote Sf. Isaac Sirul, op.cit., cuv. 5, în Filocalia, vol. X, p. 44 footnote>. Să căutăm totdeauna ceva bun și folositor de făcut, să nu lenevim, ca să nu-i oferim teren de luptă diavolului și prijej de ispitire. Să fim noi stăpânii lucrurilor și să nu devenim robii acestora. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
în Filocalia, vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 62. footnote>. Dar, așa cum ne arată Sfântul Isaac Sirul, nu poate diavolul să se apropie de om, sau să i aducă ispite, dacă Dumnezeu nu îngăduie și dacă omul nu se lenevește, sau de nu-l dezleagă Dumnezeu spre gânduri spurcate, prin părere de sine și prin mândrie, sau printr-un gând de îndoială și prin împărțirea sufletului. Pe aceștia îi cere diavolul să-i ispitească<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
din pricina lor spre patimile păcatelor. De aceea trebuie să ne păzim de ele cu sârguință<footnote Sf. Isaac Sirul, op.cit., cuv. 5, în Filocalia, vol. X, p. 44 footnote>. Să căutăm totdeauna ceva bun și folositor de făcut, să nu lenevim, ca să nu-i oferim teren de luptă diavolului și prijej de ispitire. Să fim noi stăpânii lucrurilor și să nu devenim robii acestora. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
în Filocalia, vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 62. footnote>. Dar, așa cum ne arată Sfântul Isaac Sirul, nu poate diavolul să se apropie de om, sau să i aducă ispite, dacă Dumnezeu nu îngăduie și dacă omul nu se lenevește, sau de nu-l dezleagă Dumnezeu spre gânduri spurcate, prin părere de sine și prin mândrie, sau printr-un gând de îndoială și prin împărțirea sufletului. Pe aceștia îi cere diavolul să-i ispitească<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
din pricina lor spre patimile păcatelor. De aceea trebuie să ne păzim de ele cu sârguință<footnote Sf. Isaac Sirul, op.cit., cuv. 5, în Filocalia, vol. X, p. 44 footnote>. Să căutăm totdeauna ceva bun și folositor de făcut, să nu lenevim, ca să nu-i oferim teren de luptă diavolului și prijej de ispitire. Să fim noi stăpânii lucrurilor și să nu devenim robii acestora. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
fericire. Dar ceea ce câștigă democrația prin atractivitate, pierde prin lipsa de stabilitate. Insul care trăiește în această cetate va face ceea ce va vrea când va vrea, dacă într-o zi va vrea, va face gimnastică, iar a doua zi va lenevi, într-o zi poate să se preocupe cu filosofia, pentru ca în a doua zi să se lase pe seama vinurilor și a femeilor. Ordinea lipsește cu desăvârșire. Acesta e omul democratic, un om divers, frumos, „pestriț”, „plin de cele mai multe feluri de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a trântit ușa apartamentului și a plecat, Întorcându-se seara târziu, fără să spună unde s-a dus și cu cine a fost? - Nu știu... știu doar că am țipat la el, pentru că l-am găsit Întins pe pat, unde lenevea, În timp ce trebuia să fie la birou și să-și facă lecțiile. - Dar știți ce mi-a spus el? Că nu a lenevit deloc, ci, dimpotrivă, se gândea intens la una din soluțiile cele mai potrivite pentru rezolvarea unei probleme de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fost? - Nu știu... știu doar că am țipat la el, pentru că l-am găsit Întins pe pat, unde lenevea, În timp ce trebuia să fie la birou și să-și facă lecțiile. - Dar știți ce mi-a spus el? Că nu a lenevit deloc, ci, dimpotrivă, se gândea intens la una din soluțiile cele mai potrivite pentru rezolvarea unei probleme de matematică. Nu vi s-a Întâmplat și dumneavoastră să lăsați, la un moment dat, impresia celorlalți din jur că sunteți total indiferentă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
o absolvă de vina imoralității. Dar nu poate ajunge la fericirea dorită. Iubitul ei, pentru care a fost gata de orice jertfă, o dezamăgește amarnic. Ajuns om cu avere, bărbatul alunecă pe calea pierzaniei, se dedă beției și desfrâului, se lenevește și, până la urmă, o părăsește pe ascuns pe Minca, furându-i toți banii din casă. Povestirea e susținută de o tensiune dramatică autentică. O dramă existențială trăiește și Neranțula, din povestirea cu același titlu. Este un copil nefericit, năpăstuit de
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
o parte Din viața noastră de dinainte Pierdem puțin din lumina ochilor Apoi din auz, din puterea mușchilor Se răresc firele de păr, dar și bătăile inimii, Oasele se pulverizează, somnul se micșorează, Traheea se îngustează și chiar intestinele se lenevesc splina, ficatul, rinichii își uită menirea, se chircesc Creierul e ultimul Amic care te însoțește El lucrează, coordonează Dirijează trupul rănit de bătrânețe Încă trăim, sperăm, visăm, dar Sfârșitul spectacolului e aproape Așteptăm doar gongul final, Căderea cortinei grele de
POEZII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381303_a_382632]
-
Flaubert, „idiotul familiei”, cum îl prezintă Sartre în celebrul său studiu. Blegul din familia lui Tudor Călărașu are însă tragere de inimă la carte și, când învață să citească, împrumută cărți de la un consătean. Dar familia nu îl lasă să lenevească, lectura nu e ocupație activă, folositoare, așa că Marin este trimis să pască oile și, ca păstor, are probleme cu o oaie rea, Bisisica, opusă din toate punctele de vedere mitului mioritic. Când se îmbolnăvește de friguri, mama îi pregătește cămașa
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
România literară” - unde susține cronica literară în perioda 1993-1996 și ulterior „Cronica optimistei/ Cronica pesimistei” -, „Dilema”, „Interval”, „Caiete critice”, „Lettre internationale”, „Secolul 20”, „Arca”, „Contrafort” ș.a. Este prezentă mai întâi în volumul colectiv 13 poeți (1988), prima ei carte fiind Lenevind într-un ochi, apărută în 1990. În versurile din Lenevind într-un ochi, P. se relevă ca o poetă a dragostei, a universului intim, cotidian. Jocul delicat al sentimentului oscilează între euforie și îndoială, între exuberanță și melancolie, având ca
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]