971 matches
-
de la première chronique de Valachie, „Revue roumaine d’histoire”, 1973, 2; Țepelea-Bulgăr, Momente, 88-90, 94-97; Mircea Anghelescu, Asupra cronicilor muntene din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, RITL, 1976, 1; Cătălina Velculescu, Continuitate și salt în transmiterea variantelor „Letopisețului cantacuzinesc”, RITL, 1976, 1; Cătălina Velculescu, Legende: reflexe în istoriografie, RITL, 1978, 1; Dan Horia Mazilu, Cronicarii munteni, București, 1978, 11-88; Dicț. lit. 1900, 504-505; Mazilu, Vocația, 66-74; Cătălina Velculescu, Din nou despre „Cronica paralelă” și „Letopisețul cantacuzinesc”, RITL, 1994
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
în transmiterea variantelor „Letopisețului cantacuzinesc”, RITL, 1976, 1; Cătălina Velculescu, Legende: reflexe în istoriografie, RITL, 1978, 1; Dan Horia Mazilu, Cronicarii munteni, București, 1978, 11-88; Dicț. lit. 1900, 504-505; Mazilu, Vocația, 66-74; Cătălina Velculescu, Din nou despre „Cronica paralelă” și „Letopisețul cantacuzinesc”, RITL, 1994, 3; Mazilu, Noi, 189-193, 195-203. D.H.M.
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
fi semnalate câteva referitoare la istoria literaturii: scris românesc vechi tipărit (P. P. Panaitescu și Ludovic Demény - originile imprimării cărții în limba română; Liliana Popa - cartea românească tipărită la Sibiu în secolul al XVIII-lea); literatura istoriografica (Damian P. Bogdan - Letopisețul de la Bistrița; Ștefan Andreescu - primele forme de literatură istorică românească în Transilvania; Dan Simonescu - traducerea în românește a Istoriei lui Matei al Mirelor în a doua jumătate a secolului al XVII-lea; Doru Mihăescu - o versiune românească din secolul al
REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
bizantino-române, București, 1907; Studii și critice, București, 1910; Critica textelor și tehnica edițiilor, București, 1912; Elenizmul în România, București, 1912; Studii istorice greco-române, I-II, îngr. C.C. Giurescu, Ariadna Camariano și Nestor Camariano, București, 1939. Ediții: Cronica Ghiculeștilor. Un nou letopiseț al Moldovei (1695-1754), București, 1915. Repere bibliografice: Al. Rosetti, Demostene Russo, „România”, 1938, 129; Franz Babinger, Demosthenes Russo zum Gedächtnis, CL, 1938, 11-12; Alexandru Elian, Demostene Russo, CL, 1938, 11-12; Constantin C. Giurescu, D. Russo, București, 1939; Nicolae Iorga, Un
RUSSO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289404_a_290733]
-
, Stoica (c. 1612 - c. 1695), cărturar. Numele lui L. atașat unui text - secvența „cantacuzinească” din marea compilație intitulată Istoria Țărâi Rumânești de când au descălecat pravoslavnicii creștini, care circulă și sub titlul Letopisețul cantacuzinesc - este rezultatul unei presupuneri. A făcut-o, în Cronicele muntene, N. Iorga, care avea obiceiul de a „găsi” autori pentru cărțile ajunse în vremea modernă fără iscălitură. În acest rând s-a oprit asupra lui L., „slugă bătrână” în
LUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287878_a_289207]
-
233-239; Ion I. Ionașcu, Documente inedite din perioada 1517-1774, STD, 1955, 4; Ion I. Ionașcu, Despre logofătul Stoica Ludescu și paternitatea cronicii „Istoria Țării Românești”, AUB, istorie, t. V, 1956; Constant Grecescu, Dan Simonescu, Introducere la Istoria Țării Românești. 1290-1690 (Letopisețul cantacuzinesc), București, 1960, I-LXII; Cioculescu, Varietăți, 29-44; Ivașcu, Ist. lit., I, 152-155, 208-214; Rosetti-Cazacu-Onu, Ist. lb. lit., I, 303-360; Liviu Onu, Date noi cu privire la Stoica Ludescu. Din nou problema paternității „Letopisețului cantacuzinesc”, LR, 1972, 1; Dicț. lit. 1900, 517
LUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287878_a_289207]
-
Dan Simonescu, Introducere la Istoria Țării Românești. 1290-1690 (Letopisețul cantacuzinesc), București, 1960, I-LXII; Cioculescu, Varietăți, 29-44; Ivașcu, Ist. lit., I, 152-155, 208-214; Rosetti-Cazacu-Onu, Ist. lb. lit., I, 303-360; Liviu Onu, Date noi cu privire la Stoica Ludescu. Din nou problema paternității „Letopisețului cantacuzinesc”, LR, 1972, 1; Dicț. lit. 1900, 517; Mazilu, Vocația, 67-68; Dicț. scriit. rom., II, 782-783; Mazilu, Noi, 189-193, 195-203. D.H.M.
LUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287878_a_289207]
-
Sat uitat, Chișinău, 1978; Versuri - Stihi, ed. bilingvă, Chișinău, 1982; Poezii, pref. Haralambie Corbu, Chișinău, 1985. Repere bibliografice: Ramil Portnoi, Andrei Lupan, Chișinău, 1958; George Meniuc, Iarba fiarelor, Chișinău, 1959, 180-187; Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 95-114; Haralambie Corbu, Letopiseț al timpului, Chișinău, 1982; Ion Druță, Scrieri, IV, Chișinău, 1987, 476-504; Eliza Botezatu, Poezia și dialectica vieții, Chișinău, 1988, 221-276; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 176; Alexandru Burlacu, Critica în labirint, Chișinău, 1997, 139-152; Literatura română postbelică, Chișinău, 1998, 188-204, 240-266
LUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287926_a_289255]
-
cuvinte. Amuzante totuși, înviorate de un duh ghiduș, ele se vor fi urmărit cu plăcere. Comediograful ia în răspăr fie cusururi și năravuri dintotdeauna, fie stridențe și caraghioslâcuri ale epocii, de la limbajul franțuzit la demagogia patriotardă. Extrăgându-și subiecte din letopisețe, L. compune și drame istorice, nehotărâte între melodramă și comedie (Ștefăniță Vodă al V-lea, Vlad Țepeș sau Ospățul de sânge din ziua de Paști, Lăpușneanu Vodă, Ștefan Tomșa ș.a.). În 1885 și 1886 scoate revista „Comicul”, în care își
LUPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287929_a_289258]
-
zel de a-i face pe plac domnitorului. Tot rău se sfârșește povestea și pentru fiul nelegitim al unui domn, călugărit cu sila (Boii lui Ionașcu). File de cronică apocaliptică (război, ciumă, cutremur, secetă, potop, lăcuste) se succedă în Adevăratul letopiseț al lui Enaki vătaful, în timp ce Jalba lui Paramon, care deschide volumul, sau relatarea intrigilor de curte în Sărbătorile boierului Melentie se susțin prin imitarea stilului biblic în prima și a viziunii cronicărești în cealaltă. Livrescul răzbate la fiecare pagină, din
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
N. Cartojan), Cronica lui Baltazar Walter despre Mihai Viteazul, în raport cu cronicile interne contemporane (în „Studii și materiale de istorie medie”, 1959), precum și textele editate exemplar în anii când era cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”: Istoria Țării Românești. 1290-1690 (Letopisețul cantacuzinesc) (1960, în colaborare cu Constant Grecescu), Cronici și povestiri românești versificate (sec. XVII-XVIII), carte apărută în 1967, ce va impune un „gen” literar, Cronica anonimă a Moldovei. 1661-1729 (1975), Cărțile populare în literatura românească (I-II, 1963, în colaborare
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
N. Pop), Texte social-politice alese, pref. edit., București, 1967 (în colaborare cu Dan Berindei, Leonid Boicu, Nicolae Ciachir și Matei Ionescu), Opere, I, introd. edit., București, 1974; Alexandria, pref. edit., București, 1956; ed. 2, București, 1958; Istoria Țării Românești. 1290-1690 (Letopisețul cantacuzinesc), introd. edit., București, 1960 (în colaborare cu Constant Grecescu); Cărțile populare în literatura românească, I-II, introd. edit., București, 1963 (în colaborare cu I. C. Chițimia); Cronici și povestiri românești versificate (sec. XVII-XVIII), introd. edit., București, 1967; Codex Aureus, introd
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
intra și ajutorarea financiară a elevilor săraci și suferinzi. Gazeta editată sub egida asociației, intitulată „Progresul” (redactor - Ioan Popovici-Bănățeanul), a publicat lucrări literare și științifice prezentate în adunări. Conducerea clerului ortodox a acordat un substanțial sprijin bibliotecii societății. Se achiziționează Letopisețele Moldovei, Lepturariul rumânesc... al lui Aron Pumnul, Scrierile lui A. D. Xenopol. Într-un raport al bibliotecii, datat 1894, se menționează că lucrările cele mai solicitate de elevi și studenți erau cele ale lui George Barițiu, Grigore G. Tocilescu, Aug. T.
SOCIETATEA DE LECTURA „IOAN POPASU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289749_a_291078]
-
la vedere) rămânând în spațiul românesc al Veacului de Mijloc și cercetând prezența femeilor în scriptural. Am luat ca obiect al investigației doar două cărți de istorie consacrate duratei lungi: Istoriia țărăi Rumânești de când au descălecat pravoslavnicii creștini (zisă și Letopisețul Cantacuzinesc) - carte în care sunt adunate nu doar patru veacuri de istorie (cronica începe cu „descălecatul”; așezat, prin tradiție, la 1290 și merge până la 1688, cu o completare până la 1690), ci și opiniile mai multor autori (secvențele din care se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
redactat cea mai mare parte (Cronica Bălenilor) a compilației cunoscute sub titlul de Istoriile domnilor țărăi Rumânești. Ca și în actele cu caracter juridic (vânzare, cumpărare, donație, întărire etc.), și în izvoarele narative 3, femeile apar în ipostaze de soții (Letopisețul Cantacuzinesc): „Iar doamna Chiajna a Mircii vodă și cu fie-său Petru vodă au fugit peste Dunăre”; „Atuncea Șerban vodă [...] de-abia au scăpat cu o seamă de oameni pân la Suciavă, că acolo era și doamnă-sa și acolo
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bucurie”) fericit bărbatul (și el remarcat prin „politiile și frumusețea și înțelepciunea” lui), „cinci luni numai au fost amândoi”, căci „viind Zmaragdei boală grea și fără leac, au murit și o au îngropat cu cinste mare la mănăstire, la Cotrăceni...” [Letopisețul Cantacuzinesc datează precis: „Când au fost la mai 13 deni, 7196, fiind doamna Manda căzută la mare boală și pătimind în câteva zile, apropiatu-s-au de dânsa și ceasul morții”]), (mai rar) de nenumite surori (tonul este aspru, întrucât
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fapta lui Radu cel Mare care stârnise mânia fostului patriarh: „de au făcut pă un boiar, anume Bogdan - pre care îl iubiea - de și-au lăsat muerea și i-au dat domnul pre o sor a lui...”]; de mame (în Letopisețul Cantacuzinesc: „Adaos-au Pătru vodă cu mumă-sa [Doamna Chiajna] la bir 5 aspri”; în Cronica Bălenilor: „întru aceste vremi și muma lui Bogdan vodă, doamna lui Ștefan vodă, fata Radului vodă [Maria Voichiță], din țara Românească, dentru această lume s-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
până sâmbătă (18-20 noiembrie 1473), și, în cele din urmă, Voievodul muntean a fugit, încercând - fără succes - să reziste în București (castelul Dâmbovița). A fost obligat să se retragă și de acolo și să lase învingătorului tot ce avea. Zice Letopisețul anonim (trad.): „La 24 ale aceleiași luni, miercuri, a luat Ștefan voievod cetatea și a intrat în ea. Și a luat și pe doamna lui Radu Voievod și pe fiica lui, care-i era singura născută, și toate comorile lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
scăpat cu o seamă de oameni pân’ la Suceavă, că acolo era și doamnă-sa și acolo au născut și o cocoană, botezând-o părintele Vlădică Crimca, numind-o Elena”25. „Și de acolo [din Moldova - nota mea, D.H.M.] - notează Letopisețul Cantacuzinesc - s-au rădicat cu totul de au trecut în țara Leșască. Și de acolo s-au dus în țara Nemțească, la Beciul, priimindu-l împăratul Rodoful cu mare cinste, dându-i bani de cheltuială, ca să se poată odihni el și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sub amenințări 34, nu s-ar fi putut încheia. Dacă lui Gheorghe Ștefan i-ar fi trecut prin minte să asculte toate poruncile Bisericii... „Mare netocmeală în deopotriva caselor și a hirelor...” Exemplară pentru ilustrarea meandrelor „sorții nestatornice” este - în Letopisețul lui Miron Costin - remarcabila nuvelă care istorisește „mărirea și decăderea lui Vasile Lupu”, Voievodul cu fire mai mult împărătească decât domnească. Destule dintre acțiunile și intențiile ambițiosului domn stârnesc nemulțumirea cronicarului. Năzuința de a-și întinde stăpânirea asupra țării Românești
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de răsculați, între care și cele antievreiești, declanșând un veritabil „pogrom economic” care l-a impresionat teribil pe arhidiaconul Paul de Alep, însoțitor atunci prin țările Române ale patriarhului Macarie al Antiohiei) și nu se sfiește să le scrie în letopiseț. Din Timuș, marele logofăt al Moldovei (care nu refuză un elogiu spectacolului nupțial: „însă câte trebuia la o nuntă domnească nemică n-au lipsit”), vădit indispus de nepotrivita „alianță” încheiată de Vasile Lupu cu Bohdan Hmelnițki pe seama domniței Ruxandra (legătură
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un alt personaj cu același nume, deși Skazandïe vŭ kratcě o moldavsckyk gospodareh - Povestire pe scurt despre domnii Moldovei - spune că „i-a tăiat capul [lui Ștefan] Roman voievod, fiul lui Iliaș voievod”; la fel sunt prezentate evenimentele și în Letopisețul de la Putna [II]: „Și i-a tăiat capul Roman voievod și a domnit Roman voievod, fiul lui Iliaș, un an”, asociat cândva la domnie cu tatăl său, care ar fi profitat - crede Grigore Ureche - și o uneltire pusă la cale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și toate judecățile era asupra lor”, a fost tulburată de „niște lotri dă peste Olt cu un domn ce-i zicea Paisie. Iar boiarii, prinzând de véste, trimiseră de i-au prins și i-au omorât cu domn cu tot” - Letopisețul Cantacuzinesc), ci și în capitala Imperiului Otoman, căci turcii aveau obiceiul să cultive prin preajmă (contra unor peșcheșuri consistente) pretendenți la tron, alternative în eventualitatea unor Domni neascultători. Alexandru al II-lea Mircea a avut de înfruntat, către sfârșitul anului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fost mare vistiernic, și al Alexandrei, fiica fostului mare vornic Hrizea din Bălteni), care ajungea - către sfârșitul domniei lui Matei Basarab - mare paharnic (după ce fusese postelnic al doilea și clucer al doilea). Constantin Șerban, care „foarte îl iubea” - ne previne Letopisețul Cantacuzinesc - pe Hrizea, l-a făcut, în 1654, mare spătar, dar în anul următor i-a luat această dregătorie (poate de aici - zic istoricii - s-a născut dușmănia arătată apoi de Hrizea), dându-i iar rangul de mare paharnic. Să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
tras pe roată la 8 septembrie 165749, a fost însurat cu o fiică a paharnicului Dragomir din Deleni. ... îi ucideau pe boieri Dacă mai răsfoim o dată (am mai făcut acest lucru într-o carte apărută mai demult) primele pagini ale Letopisețului Cantacuzinesc 50, vom vedea că, printre întâmplările pe care cronicarul nu le-a uitat, se prelinge o dâră de sânge. O paradigmă însângerată însoțește primele timpuri de istorie statală a țării Românești (ca și a Moldovei, de altfel). Puterea se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]