1,252 matches
-
Leucopenia fiziologică apare la bătrâni și persoanele surmenate fizic, în timpul somnului. Leucopenia patologică apare în anumite tipuri de infecție (virale, febra tifoidă, hepatita epidemică), leucemii acute, agranulocitoza, hipersplenism hematologic din afecțiuni hepatice cronice, parazitoze, expunere la radiații ionizante etc. Formula leucocitară este esențială pentru analiza leucocitelor și constă din exprimarea procentuală și în valori absolute a fiecărui tip de globule albe. La adult, formula leucocitară normală este următoarea: neutrofile 56 - 68% (1700 - 7000/mm3) eozinofile 1 - 3% (50 - 500/mm3) bazofile
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
leucemii acute, agranulocitoza, hipersplenism hematologic din afecțiuni hepatice cronice, parazitoze, expunere la radiații ionizante etc. Formula leucocitară este esențială pentru analiza leucocitelor și constă din exprimarea procentuală și în valori absolute a fiecărui tip de globule albe. La adult, formula leucocitară normală este următoarea: neutrofile 56 - 68% (1700 - 7000/mm3) eozinofile 1 - 3% (50 - 500/mm3) bazofile 0 - 1% (10 - 100/mm3) limfocite 20 - 40% (1400 - 4000/mm3) monocite 4 - 10% (100 - 1000/mm3) Creșterea numărului de neutrofile se numește neutrofilie
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Explorări de laborator: 1. examenul sângelui periferic: - anemie normocromă, normocitară, aregenerativă - trombocitopenie (< 100.000/mmc)modificări ireversibile ale seriei albe: a. cantitative: leucocitoză 20-30.000/mm³ sau mai rar număr normal sau scăzut (forme aleucemice de boală) b. calitative (formula leucocitară modificată): o predomină celule atipice, tinere, cu caracter blastic (nucleu mare ± nucleoli, incluziuni nucleare, citoplasmă puțină, intens bazofilă) o hiatus leucemic - prezența blaștilor și celulelor adulte, fără forme intermediare Notă! Este obligatorie efectuarea frotiului de sânge periferic, deoarece la analiza
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
citostatică diferențiată în funcție de faza de tratament (Vincristin, Daunoblastin, Asparginaza, Ciclofosfamida etc) și pentru sanctuarele farmacologice. Există și citostatice de rezervă utilizate pentru situații speciale. Tratamentul necesită urmărire clinică, hematologică, biologică periodică. - corticoterapie - ± radioterapie - terapii adjuvante: - substituție cu masă eritrocitară, concentrat leucocitar, masă trombocitarătratamentul infecțiilor (ATB cu spectru larg), izolare - Allopurinol (în hiperuricemie)reechilibrare hidroelectrolitică - psihoterapie - transplant de celule stem hematopoetice - opțiune în cadrul tratamentului de consolidare numai dacă s-a obținut răspuns la chimioterapie și numai după obținerea remisiunii. LEUCEMIA ACUTĂ MIELOIDĂ
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Leucocitoza și trombocitoza apar în proporție variabilă, nu sunt constante. 2. Evaluarea volumului total sanguin este obligatorie pentru diagnostic, are valori crescute (> 125% din valoarea teoretică). 3. Alte teste utile sunt: - evaluarea gazelor sanguine (absența hipoxemiei - SaO2 normală)fosfataza alcalină leucocitară (crescută)biopsia osteo-medulară (doar în cazuri incerte)sideremia (trebuie urmărită periodic din cauza riscului de anemie feriprivă prin flebotomii repetate), uricemia (crescută), VSH (foarte scăzut), dozarea serică a vitaminei B12 (crescută) - dozarea eritropoietinei care este scăzută explorări imagistice pentru eliminarea altor
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
creșterea spontană a progenitorilor eritropoiezei în abssența eritropoieinei este argumentul major pentru diagnostic. Diagnosticul pozitiv se construiește pe baza acestor teste, care se constituie în criterii majore (volum masă eritrocitară, splenomegalie, saturație O2) și minore (leucocitoză, trombocitoză, nivelul fosfatazei alcaline leucocitare și B12). Diagnostic diferențial Este necesară excluderea poliglobuliilor secundare prin investigații specifice care evidențiază cauza (hipoxie de altitudine sau din boli cronice pulmonare, cardiace, intoxicații; hemoglobinopatii, neoplasm renal, hepatic, tumori cerebrale, ovariene, fibromul uterin, tumori de glandă suprarenală etc). Evoluție
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
sau crescute. 2. Mielograma arată măduvă hipercelulară, cu hiperplazia liniei granulocitare și megakariocitare (Fig. 92B, Planșa III). Nu este necesară în faza cronică, dar este importantă pentru diagnosticul fazelor de accelerare și acutizare. 3. Teste esențiale pentru diagnostic fosfataza alcalină leucocitară absentă - exprimă faptul că celulele mature sunt nefuncționale, deci enzimele celulare sunt deficitare sau absente. Este criteriu diagnostic! - test citogenetic (cariotipul medular) evidențiază în mod specific cromozomul Philadelphia (Fig. 93) în 90% din cazuri. Este de asemenea criteriu diagnostic! - test
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
stenoze carotidiene simptomatice (94), la cei cu afectare aterosclerotică severă a aortei ascendente (95, 96). Majoritatea accidentelor cerebrale vasculare recunosc drept cauză embolia. În timpul circulației extracorporeale se produc o serie de emboli: gazoși, de fibrină, proteine denaturate, agregate plachetare, agregate leucocitare, detritusuri celulare (hematii), detritusuri tisulare etc. Numărul acestora este direct proporțional cu durata by-pass-ului cardiopulmonar. În funcție de mărimea acestor emboli pot apărea tulburări neurologice tranzitorii, sechele neurologice sau deces. Pe lângă hemodiluție, hormonii circulanți, presiunea de perfuzie scăzută, diuretice, hipotermie, aprotinina, microembolii
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
posibilă explicație a legăturii dintre numărul leucocitelor și insulinorezistența este că ambele reflectă o activare a sistemului imun, știut fiind că activarea sistemului imun produce un declin al sensibilității la insulină. S-a demonstrat că interleukina-6, factor important de diferențiere leucocitara, este produs mai ales la nivelul țesutului adipos, eliberarea sa fiind mai mare la obezi (152). Se poate deci presupune că ÎL-6, pe lângă creșterea numărului de leucocite, se asociază și cu insulinorezistența. Această constatare este sprijinită și de observația că
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
acidului linoleic în formarea radicalilor liberi și ai peroxizilor lipidici la nivel renal și vascular. S-a sugerat faptul că anumite lipooxigenaze care reacționează cu acidul arahidonic sau linoleic au un rol important în aterogeneză, inducând oxidarea LDL. Lipooxigenaza 12 leucocitară poate fi indusă de factori de creștere cum sunt angiotensina II și factorul de creștere derivat din plachete precum și de citokine proinflamatorii; pe de altă parte ea este un mediator important al efectelor de creștere și vasoconstrictor al angiotensinei II
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
dens de peste 150 de gene implicate în reglarea răspunsurilor imune și care poartă numele de Complex Major de Histocompatibilitate (Major Histocompatibility Complex - MHC). Principalul grup de gene aflat în componența MHC codifică proteinele de suprafață cunoscute sub numele de Antigene Leucocitare Umane (Human Leukocyte Antigens - HLA). Moleculele HLA pot fi împărțite în două grupuri distincte de glicoproteine membranare cu structură, funcție și distribuție tisulară diferite: HLA de Clasa I și HLA de Clasa a II-a. [Fig. 1] Moleculele HLA de
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
de suprafață din categoria integrinelor) și sunt exprimate pe majoritatea leucocitelor [84,86]. Interacția ICAM-1cu LFA1 determină o creștere a fenomenelor de activare a limfocitelor T helper [18,21,84], adeziunii leucocitelor la fibroblaști, celule epiteliale și endoteliale cu extravazare leucocitară [21,84], a activității de tip NK (Natural Killing), a citotoxicității mediate de anticorpi și a citotoxicității mediate de limfocitele T [84]. Contactul TCR cu celulele purtătoare a unor antigene specifice determină generarea de semnale intracelulare care vor determina conversia
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
cu pH acid, inhibând funcția de apărare a leucocitelor din peritoneu. Concentrația scăzută de calciu dializat sub 1,25 mmol/l inhibă macrofagele peritoneale, inducând un risc crescut de peritonită cu Staphylococcus epidermidis. Soluția cu icodextrină prezervă mai bine funcția leucocitară. - diluarea și îndepărtarea factorilor de apărare locali de către dializantul efluent: - Celulari - macrofagele, celulele mezoteliale; - Umorali - IgG, fibronectina, complementul C3. Contaminarea seroasei peritoneale se poate realiza pe 3 căi: - exogenă - în urma existenței unor soluții de continuitate prezente la peretele abdominal ca
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
În sepsis excesul de NO are o semnificație aparent contradictorie: - inductor al imunității prin generarea peroxinitritului, inducția sintezei de citokine macrofagice sau prin contrabalansarea efectului vasoconstrictor al TxA2 și al endotelinei-1, scăderea riscului de tromboze prin diminuarea adezivității trombocitare și leucocitare. - contribuie major la instalarea insuficienței hemodinamice prin: - vasoplegia excesivă cu scăderea rezistenței vasculare și scăderea responsivității la stimulii vasopresori; - deprimarea inotropismului, fiind de altfel considerat principalul mediator al acestei modificări în cadrul sepsis-ului (58, 206, 262). Imunitatea naturala este prima linie
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
și diferențial al peritonitelor bacteriene. Valoarea reprezentativă este >500/mm3. Creșterea polimorfonuclearelor în lichidul de ascită este urmată de creșterea acestora și în urină (48, 62, 193, 201, 204, 205, 237, 239, 262,276). Evidențierea unei dungi demonstrează prezența esterazei leucocitare în urină, cu specificitate și sensibilitate pentru detectarea unui număr ridicat de polimorfonucleare neutrofile în lichidul de ascită (201). Cultivarea lichidului de ascită joacă un rol important în diagnosticul și managementul peritonitei bacteriene. Însămânțarea lichidului de ascită imediat după paracenteză
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
afectată de mai mulți factori: - pH-ul acid și osmolaritatea crescută a lichidului de dializă inhibă fagocitoza; - conținutul redus de Ca (1,25 mmol/l) al lichidului de dializă, tot mai frecvent utilizat în ultima perioadă, scade capacitatea de fagocitoză leucocitară; - conținutul de IgG al lichidului peritoneal se corelează cu capacitatea de apărare antibacteriană. Diagnosticul pozitiv al peritonitei din DP presupune demonstrarea existenței a cel puțin două dintre următoarele trei criterii: 1) simptomatologie abdominală (dureri, diaree, distensie) sau generală (alterarea stării
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
XX a fost înțeleasă deplin interacțiunea complexă între componentele celulare și moleculare în realizarea răspunsului imun. Celulele implicate în acest proces de comunicare și de reglare a activităților sintetice, ating un grad extrem de specializare structurală și funcțională. Ele aparțin seriei leucocitare a elementelor figurate ale sângelui, cele mai importante dintre acestea fiind limfocitele, sau celulele B și celulele T (fig. 1.1). Limfocitele T au fost încadrate în două categorii „helper” și „killer”, în funcție de rolul pe care acestea îl joacă în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
realizarea unui răspuns imun, în care sunt sintetizați anticorpi specifici. Studiile familiale și gemelologice ulterioare au demonstrat existența unui determinism genetic al antigenelor de pe suprafața leucocitelor umane. În anul 1960, van Rood a inițiat cercetări de identificare a acestor antigene leucocitare, desemnându-le HLA, acronim care derivă de la Human Leucocyte Antigens (Antigene Leucocitare Umane). După alte interpretări, LA, derivă de la Los Angeles, ca o recunoaștere a faptului că în laboratoarele de cercetare științifică din această localitate californiană s-au realizat descoperiri
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și gemelologice ulterioare au demonstrat existența unui determinism genetic al antigenelor de pe suprafața leucocitelor umane. În anul 1960, van Rood a inițiat cercetări de identificare a acestor antigene leucocitare, desemnându-le HLA, acronim care derivă de la Human Leucocyte Antigens (Antigene Leucocitare Umane). După alte interpretări, LA, derivă de la Los Angeles, ca o recunoaștere a faptului că în laboratoarele de cercetare științifică din această localitate californiană s-au realizat descoperiri fundamentale în imunologie. Sistemul HLA a fost înțeles astfel ca o componentă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Dausset a descoperit primele gene ale sistemului de histocompatibilitate HLA-B27 asociate spondilitei anchilozante și cu această ocazie a enunțat și termenul de Medicină Preventivă (Rapin, 2003). Aplicarea testului de toxicitate a limfocitelor a permis identificarea unui număr mare de antigene leucocitare prin demonstrarea toxicității serului sangvin de la o anumită specie sau persoană, față de leucocitele altei specii sau altei persoane. Acesta este fenomenul de citotoxicitate serologică care se manifestă prin citoliză leucocitară (liza leucocitelor). Citoliza apare în toate cazurile în care se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a limfocitelor a permis identificarea unui număr mare de antigene leucocitare prin demonstrarea toxicității serului sangvin de la o anumită specie sau persoană, față de leucocitele altei specii sau altei persoane. Acesta este fenomenul de citotoxicitate serologică care se manifestă prin citoliză leucocitară (liza leucocitelor). Citoliza apare în toate cazurile în care se înregistrează proliferarea limfocitelor ca reacție față de limfocitele T străine. Acest test a permis identificarea produșilor genici ai alelelor componentei HLA-D a sistemului HLA. Majoritatea antigenelor leucocitare sunt codificate de un
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se manifestă prin citoliză leucocitară (liza leucocitelor). Citoliza apare în toate cazurile în care se înregistrează proliferarea limfocitelor ca reacție față de limfocitele T străine. Acest test a permis identificarea produșilor genici ai alelelor componentei HLA-D a sistemului HLA. Majoritatea antigenelor leucocitare sunt codificate de un set de gene localizate în locusul genic CMH. Prin eforturile conjugate a 16 echipe de cercetare imunologică din diferite țări, în anul 1967, s-a reușit tiparea unor probe de sânge provenite de la diferite familii de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
locusul genic CMH. Prin eforturile conjugate a 16 echipe de cercetare imunologică din diferite țări, în anul 1967, s-a reușit tiparea unor probe de sânge provenite de la diferite familii de italieni, stabilindu-se totodată relațiile fundamentale dintre diferitele antigene leucocitare. Aceste rezultate i-au permis lui Kissmeyer-Nielsen să emită ipoteza existenței a doi loci genici CMH desemnați HLA-A și HLA-B distincți, dar strâns lincați, adăpostind două serii complexe de alele, implicate în determinismul genetic al antigenelor leucocitare umane. Ulterior
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
diferitele antigene leucocitare. Aceste rezultate i-au permis lui Kissmeyer-Nielsen să emită ipoteza existenței a doi loci genici CMH desemnați HLA-A și HLA-B distincți, dar strâns lincați, adăpostind două serii complexe de alele, implicate în determinismul genetic al antigenelor leucocitare umane. Ulterior, au fost identificate și alte componente ale CMH, stabilindu-se definitiv relația biunivocă fizică și semantică HLA ↔CMH. Întrucât acest sistem genetic complex pentru antigene de histocompatibilitate cuprinde și alte componente ale sistemului imunitar, care nu sunt legate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de la persoanele politransfuzate și realizarea analizei imunochimice a serului sangvin provenit de la persoane care au respins o grefă de organ, au permis descoperirea existenței antigenelor cu specificitate tisulară. În aceste experimente au fost aplicate teste de aglutinare și de citotoxicitate leucocitară. Identificarea antigenelor cu specificitate tisulară individuală a permis descoperirea faptului că, pe lângă cele două componente fundamentale ale reacției imune (sistemul antigen-anticorp), sistemul imunitar mai are o componentă tot atât de necesară în realizarea unui răspuns imun eficient, componentă reprezentată de moleculele CMH
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]