KorAP: Find »[drukola/base=levură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 >

299 matches

Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889

alcool, urmată de subliminarea apei în vid înaintat (levuri liofilizate)). Unii cercetători au observat că liofilizarea poate duce uneori la mutații, fapt ce nu e favorabil folosirii în practică a culturilor pure pregătite în acest fel. Folosind cultura pură de levuri se trece la pregătirea maielei, ce reprezintă de fapt înmulțirea realizată la fața locului, cu care se face inocularea mustului sau mustuielii de struguri, în vederea fermentării. În general, se socotește că pentru fermentarea completă a mustului provenit din struguri sănătoși

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
riguroase de asepsie și antisepsie și la temperaturi sub 18 20 Co , mai ales dacă se prepară cantități importante. În mari unități de vinificație se folosesc aparate și instalații speciale (zimogene) în care se pregătesc, în proporții industriale, maielele de levuri necesare. Acestea trebuie supuse continuu unui riguros control microscopic și, deasemenea, este nevoie să fie reînnoite preiodic (la cca. 10 zile). 4 4. MATERIAL ȘI METODĂ 4.1. MATERIAL Vinul, ca produs al fermentației alcoolice a mustului, manifestă în compoziția

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
1. MATERIAL Vinul, ca produs al fermentației alcoolice a mustului, manifestă în compoziția sa fizico chimică și în caracteristicile organoleptice, pe lângă influența solului, a condițiilor pedoclimatice ale podgoriei, a tehnologiei de vinificație și influența caracteristicilor morfo fiziologice și oenologice ale levurilor. Din acest motiv, trebuie creat un stoc de sușe levuriene specifice, identificate din punct de vedere taxonomic. În acest context pe un număr de cinci sușe selectate, s-a întreprins studiul morfologic, fiziologic și biochimic concretizat prin încadrarea lor taxonomică

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
motiv, trebuie creat un stoc de sușe levuriene specifice, identificate din punct de vedere taxonomic. În acest context pe un număr de cinci sușe selectate, s-a întreprins studiul morfologic, fiziologic și biochimic concretizat prin încadrarea lor taxonomică. Sușele de levuri studiate au fost izolate din câteva sortimente de vinuri (Fetească Albă, Riesling, Muscat Ottonel și Alligote) din podgoria Bucium. Vinurile au fost neîmbuteliate, prezentând un conținut diferit în alcool, unele fiind depreciate din punct de vedere microbiologic. S-au obținut

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
și Alligote) din podgoria Bucium. Vinurile au fost neîmbuteliate, prezentând un conținut diferit în alcool, unele fiind depreciate din punct de vedere microbiologic. S-au obținut culturi pure prin tehnica utilizată de Domercq (1970). Principalele caracteristici utilizate curent în clasificarea levurilor se referă la: aspectul morfologic și dimensiunile celulare; caracteristicile de cultură pe mediu lichid și solid; sporularea; activitatea fiziologică evaluată mai ales prin cerințele nutritive și proprietățile biochimice. 4.2.1. Caracteristici morfologice Examinarea microscopică a levurilor are în vedere

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
curent în clasificarea levurilor se referă la: aspectul morfologic și dimensiunile celulare; caracteristicile de cultură pe mediu lichid și solid; sporularea; activitatea fiziologică evaluată mai ales prin cerințele nutritive și proprietățile biochimice. 4.2.1. Caracteristici morfologice Examinarea microscopică a levurilor are în vedere forma și mărimea celulelor, modul de reproducere vegetativă (prin înmugurire multilaterală, bipolară sau unipolară; prin diviziune sau formare de filamente), forma, structura și modul de formare al ascei și ascosporilor. Astfel, forma celulelor vegetative este un criteriu

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
prin diviziune sau formare de filamente), forma, structura și modul de formare al ascei și ascosporilor. Astfel, forma celulelor vegetative este un criteriu taxonomic în identificarea genului. Pentru a face observații reproductibile se utilizează condiții standardizate privind examinarea culturilor de levuri aflate în faza exponențială de creștere într-un mediu pentru studii morfologice. Aceste condiții ideale sunt greu de realizat datorită diferențelor ce apar în modul de dezvoltare la diferite tulpini. În mod obișnuit, pentru studii morfologice s-a însămânțat cu

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
lungimea și lățimea medie și raportul lungime / lățime, care servește la evaluarea formei celulare. Flacoanele s-au păstrat la temperatura camerei și s-au examinat culturile după 4 săptămâni de la incubare. Deși, toate speciile formează, în anumite condiții, celule izolate, levurile se deosebesc între ele prin capacitatea de a produce filamente, respectiv, unele specii nu produc filamente, altele pot forma pseudopode (pseudomiceliu), anumite specii formează miceliu adevărat, iar altele formează atât pseudomiceliu cât și miceliu adevărat. 4.2.2. Caracteristici de

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
medii lichide sau solide. Dezvoltarea pe medii lichide se referă la formarea peliculei pe suprafața mediului, a unui inel la limita de separare dintre suprafața mediului și peretele vasului de cultură și formarea sedimentului. Pentru aspectul dezvoltării în mediul lichid, levurile s-au însămânțat în flacoane Erlanmeyer de 50 ml cu mediul lichid glucoză - peptonă - extract levuri și în malț extract. Culturile s au examinat la 3 zile după incubare la 28 Co și apoi după o lună de menținere la

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
a unui inel la limita de separare dintre suprafața mediului și peretele vasului de cultură și formarea sedimentului. Pentru aspectul dezvoltării în mediul lichid, levurile s-au însămânțat în flacoane Erlanmeyer de 50 ml cu mediul lichid glucoză - peptonă - extract levuri și în malț extract. Culturile s au examinat la 3 zile după incubare la 28 Co și apoi după o lună de menținere la temperatura camerei. Dezvoltarea pe medii solide se referă la tipul coloniilor, consistența lor, culoarea. Modificarea aspectului

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
coloniilor reprezintă expresia unor diferențe ale mediului de creștere, al celulelor individuale, în funcție de particularitățile lor morfologice și fiziologice. Dezvoltarea mucoidă este frecvent asociată cu producerea materialului polizaharidic capsular extracelular. În general, culoarea servește în mică măsură scopurilor de diagnostic. Majoritatea levurilor formează colonii cu nuanțe de la alb la crem sau cafeniu deschis. Coloniile de culoare galbenă, portocalie sau roșie sunt foarte caracteristice pentru genurile Rhodotorula și Sporobolomyces datorită prezenței pigmenților carotenoidici, în schimb Metschinikowia pulcherrima produce un pigment necarotenoidic roșu purpuriu

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
morfologie. Notațiile s-au făcut după 6-8 zile de cultivare la 28 Co S-a caracterizat aspectul coloniilor și culturilor în striuri pe eprubete după 3 zile și o lună de dezvoltare. 4.2.3. Determinarea capacității de sporulare a levurilor Acest test separă drojdiile sporogene, ce aparțin clasei Ascomycotina, de cele nesporogene, care aparțin clasei Deuteromycotina (fungi imperfecți), el fiind deci de o importanță deosebită pentru identificarea levurilor. 2. Mediul morcov - gelozat Se iau 450 g morcov ras și se

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
o lună de dezvoltare. 4.2.3. Determinarea capacității de sporulare a levurilor Acest test separă drojdiile sporogene, ce aparțin clasei Ascomycotina, de cele nesporogene, care aparțin clasei Deuteromycotina (fungi imperfecți), el fiind deci de o importanță deosebită pentru identificarea levurilor. 2. Mediul morcov - gelozat Se iau 450 g morcov ras și se pun în 3600 ml apă de robinet pentru macerare timp de o oră. Se fierbe 10 minute și se filtrează prin tifon. Lichidul obținut se aduce la pH

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
prin tifon. Lichidul obținut se aduce la pH = 6 - 7 și se solidifică prin adăugare de agar 2%. Se repartizează în eprubete și se sterilizează din nou timp de 15 minute la 1 atm. După 30 de zile de la însămânțarea levurilor și o incubare la 25 Co se fac, din culturile dezvoltate, preparate microscopice care se colorează prin metoda Kufferath. Colorarea sporilor la levuri prin metoda Kufferath presupune mai multe etape: pregătirea frotiului: etalare; uscare la temperatura camerei. colorarea cu fucsină

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
se sterilizează din nou timp de 15 minute la 1 atm. După 30 de zile de la însămânțarea levurilor și o incubare la 25 Co se fac, din culturile dezvoltate, preparate microscopice care se colorează prin metoda Kufferath. Colorarea sporilor la levuri prin metoda Kufferath presupune mai multe etape: pregătirea frotiului: etalare; uscare la temperatura camerei. colorarea cu fucsină bazică 1/1 g, timp de 2 - 3 minute; în acest interval colorantul se încălzește de 2 - 3 ori până la emitere de vapori

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
examinarea la microscop. Interpretare: După colorare energică la cald, sporii rezistă la decolorarea cu HCl - etanol și apar colorați în roșu închis, în timp ce peretele ascelor și celulele vegetative apar colorate în albastru. 4.2.4. Caracteristici fiziologice și biochimice Pentru levuri ca și pentru alte microorganisme (bacterii, actinomicete) caracterizarea morfologică și biochimică constă în evidențierea unor aspecte de maximă importanță pentru identificarea genurilor și speciilor, în vederea încadrării taxonomice. 4.2.4.1. Utilizarea surselor de carbon (asimilația și fermentarea glucidelor) Se

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
evidențierea unor aspecte de maximă importanță pentru identificarea genurilor și speciilor, în vederea încadrării taxonomice. 4.2.4.1. Utilizarea surselor de carbon (asimilația și fermentarea glucidelor) Se practică mai multe tipuri de teste cu scopul de a diferenția tipurile de levuri (uneori și genuri), în funcție de capacitatea lor diferită de a utiliza pentru dezvoltare anumiți compuși organici ca unică sursă de carbon. În taxonomia drojdiilor aceste teste sunt în mod curent de asimilație, când se testează capacitatea de utilizare a surselor de

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
difuze; 1 + pentru situația în care benzile ca atare se disting, dar cu marginile neclare și pentru absența dezvoltării (Van der Walt, 1970). Fermentarea glucidelor este un test utilizat de toți cercetătorii din microbiologia vinului și se bazează pe proprietatea levurilor de a fermenta diverși hidrați de carbon, în funcție de complexul enzimatic specific fiecărei specii. Proprietatea de a fermenta un anume hidrat de carbon este un caracter biologic stabil și reprezintă unul dintre principalele teste de determinare a speciilor. În testarea acestei

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
s-au adăugat următoarele surse de azot: azotat de potasiu, azotit de sodiu, sulfat de amoniu, asparagină. Inocularea, termostatarea și citirea s-au făcut ca pentru testele de asimilație. 4.2.4.3. Hidroliza ureei Specificitatea reacției ureazei în taxonomia levurilor se aplică în special ca test de confirmare pentru drojdiile anascosporogene. Majoritatea drojdiilor pot utiliza concentrații scăzute de uree ca sursă de azot cu condiția adăugării unor cantități adecvate de vitamine. Totuși ele se deosebesc prin capacitatea de a hidroliza

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
se păstrează la temperatura camerei câteva ore sau peste noapte. După acest interval, culoarea cafenie dispare în timp ce culoarea albastră indică prezența materialului amiloid. 4.2.4.6. Testarea surselor de vitamine Cerințele pentru vitamine reprezintă un aspect util în taxonomia levurilor dat fiind rolul esențial al vitaminelor în metabolismul drojdiilor, testul a fost introdus în anul 1951 de Wieckenham. Relativ puține specii de levuri pot crește pe medii lipsite de vitamine, de aceea în funcție de necesitatea pentru vitamine apar diferențieri între ele

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
4.2.4.6. Testarea surselor de vitamine Cerințele pentru vitamine reprezintă un aspect util în taxonomia levurilor dat fiind rolul esențial al vitaminelor în metabolismul drojdiilor, testul a fost introdus în anul 1951 de Wieckenham. Relativ puține specii de levuri pot crește pe medii lipsite de vitamine, de aceea în funcție de necesitatea pentru vitamine apar diferențieri între ele. Detectarea exigențelor vitaminice se bazează pe multiplicarea în condiții de aerobioză pe medii sintetice complete, standardizate, lipsite de factori de creștere. Testele s-

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
cu mediul complet inclusiv vitaminele (martor negativ) și în prezența fiecărei vitamine luate în parte în proporția indicată pe mediul BYFVB, a cărui compoziție a fost specificată anterior. 4.2.4.7. Creșterea pe medii cu presiune osmotică ridicată Anumite levuri sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a se dezvolta în prezența unor concentrații superioare de zahăr. În general, drojdiile izolate din substraturi cu conținut ridicat de zahăr (sau sare) sunt rezistente la presiuni osmotice superioare. Caracterizarea levurilor supuse unei dezvoltări

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
osmotică ridicată Anumite levuri sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a se dezvolta în prezența unor concentrații superioare de zahăr. În general, drojdiile izolate din substraturi cu conținut ridicat de zahăr (sau sare) sunt rezistente la presiuni osmotice superioare. Caracterizarea levurilor supuse unei dezvoltări pe medii cu presiune osmotică ridicată trebuie să ia în considerație comportarea diferită a speciilor osmodure sau osmotolerante, care sunt capabile să tolereze concentrații superioare de zahăr. Unele specii osmofile manifestă deasemenea toleranță apreciabilă în alcool. Numeroase

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
dezvoltări pe medii cu presiune osmotică ridicată trebuie să ia în considerație comportarea diferită a speciilor osmodure sau osmotolerante, care sunt capabile să tolereze concentrații superioare de zahăr. Unele specii osmofile manifestă deasemenea toleranță apreciabilă în alcool. Numeroase specii de levuri cresc bine la concentrații de glucoză de până la 40 %, speciile osmofile fiind capabile să se dezvolte la concentrații de 40 70 %, existând totuși puține levuri care pot crește la concentrații de 65 - 70 %. Capacitatea de creștere la concentrații mari de

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
superioare de zahăr. Unele specii osmofile manifestă deasemenea toleranță apreciabilă în alcool. Numeroase specii de levuri cresc bine la concentrații de glucoză de până la 40 %, speciile osmofile fiind capabile să se dezvolte la concentrații de 40 70 %, existând totuși puține levuri care pot crește la concentrații de 65 - 70 %. Capacitatea de creștere la concentrații mari de zahăr a fost testată pe un mediu de agar și 50% și 60% glucoză. Probele s-au incubat la 28 Co timp de 4 săptămâni

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]