353 matches
-
trăsătură distinctivă care funcționează într-o întreagă categorie verbală (sau, cel puțin, într-o întreagă clasă deja determinată printr-un alt clasem), într-o manieră în principiu independentă de câmpurile lexicale. Clasele se revelează în combinațiile gramaticale sau lexicale ale lexemelor: aparțin aceleiași clase lexemele care permit aceleași combinații lexicale sau gramaticale ori lexicale și gramaticale în același timp."260 Asemenea exemple de clase sunt, pentru substantive, "ființele vii", "lucrurile", pentru adjective, "pozitiv" și "negativ", iar pentru verbe "tranzitiv" și "intranzitiv
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
într-o întreagă categorie verbală (sau, cel puțin, într-o întreagă clasă deja determinată printr-un alt clasem), într-o manieră în principiu independentă de câmpurile lexicale. Clasele se revelează în combinațiile gramaticale sau lexicale ale lexemelor: aparțin aceleiași clase lexemele care permit aceleași combinații lexicale sau gramaticale ori lexicale și gramaticale în același timp."260 Asemenea exemple de clase sunt, pentru substantive, "ființele vii", "lucrurile", pentru adjective, "pozitiv" și "negativ", iar pentru verbe "tranzitiv" și "intranzitiv". 4.3.1.2
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Kaufmann). 4.3.2. Pentru Coșeriu, structurile sintagmatice corespund fenomenului pe care tot el l-a denumit solidarități lexicale și pe care l-a definit ca "determinare semantică a unui cuvânt prin intermediul unei clase, al unui arhilexem sau al unui lexem, altfel spus, în sensul că o clasă determinată, un arhilexem determinat sau un lexem determinat funcționează ca trăsătură distinctivă a cuvântului vizat"263. În mod concret, această proprietate a limbajului se manifestă ca o "relație orientată în sens unic", care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
l-a denumit solidarități lexicale și pe care l-a definit ca "determinare semantică a unui cuvânt prin intermediul unei clase, al unui arhilexem sau al unui lexem, altfel spus, în sensul că o clasă determinată, un arhilexem determinat sau un lexem determinat funcționează ca trăsătură distinctivă a cuvântului vizat"263. În mod concret, această proprietate a limbajului se manifestă ca o "relație orientată în sens unic", care face ca, de pildă, semnificația cuvântului dinte (germ. Zahn, sp. diente) să fie inclusă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
arhilexemul termenului determinant e acela care funcționează ca trăsătură distinctivă în cadrul termenului determinat". Așa se întâmplă cu raportul dintre germ. Schiff, Zug (ținând de arhilexemul "vehicul") etc. și fahren ("a se deplasa cu un vehicul"). În sfârșit, în implicare "orice lexem determinant funcționează ca trăsătură distinctivă în cadrul lexemului determinat". E cazul fr. alezan, it. baio sau rom. roib în raport cu lexemul "cal". 5. Lingvistica textului 5.0. Cel de-al treilea compartiment major al lingvisticii integrale este lingvistica textului. Existența ei se
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ca trăsătură distinctivă în cadrul termenului determinat". Așa se întâmplă cu raportul dintre germ. Schiff, Zug (ținând de arhilexemul "vehicul") etc. și fahren ("a se deplasa cu un vehicul"). În sfârșit, în implicare "orice lexem determinant funcționează ca trăsătură distinctivă în cadrul lexemului determinat". E cazul fr. alezan, it. baio sau rom. roib în raport cu lexemul "cal". 5. Lingvistica textului 5.0. Cel de-al treilea compartiment major al lingvisticii integrale este lingvistica textului. Existența ei se justifică prin existența textului ca "plan" al
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
germ. Schiff, Zug (ținând de arhilexemul "vehicul") etc. și fahren ("a se deplasa cu un vehicul"). În sfârșit, în implicare "orice lexem determinant funcționează ca trăsătură distinctivă în cadrul lexemului determinat". E cazul fr. alezan, it. baio sau rom. roib în raport cu lexemul "cal". 5. Lingvistica textului 5.0. Cel de-al treilea compartiment major al lingvisticii integrale este lingvistica textului. Existența ei se justifică prin existența textului ca "plan" al vorbirii, prin autonomia "competenței expresive" și, mai ales, prin prezența sensului ca
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
propriu al termenului, deoarece ele se nu se opun altor expresii printr-o parte oarecare a elementelor lor constitutive: ele semnifică așa-zicând "în bloc""304. Totodată, savantul de la Tübingen oferă următorul exemplu: "în realitate, nu am putea afirma că lexemele "chat" și "gris" ar fi cuprinse în expresia la nuit tous les chats sont gris, deoarece semnificația acesteia nu este deductibilă din semnificații elementelor sale și din combinația lor gramaticală (ea nu semnifică faptul că "toate pisicile sunt gri în timpul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
nu "evocă" prin simpla lor prezență (aproape) niciun "cadru" textual 315, comportându-se, din acest punct de vedere, asemenea elementelor lexicului structurat al unei limbi. Din această categorie fac parte anumite - nu foarte multe - perifraze lexicale, în special acelea cuprinzând "lexeme" ieșite din uzul curent al unei limbi "istorice" (precum, în română, a-și aduce aminte, a nu avea habar etc.); b) numeroase unități ale "discursului repetat" pot fi considerate drept semiîncadrate (vag încadrate sau parțial încadrate). Ele evocă anumite "cadre
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
la cruche à l'eau [qu' à la fin elle se casse]). Însă acest lucru nu arată decât că desemnatul lor este unul "universal"; dincolo de acest aspect, proverbele ca atare rămân fenomene specific "idiomatice", tot așa cum specific "idiomatice" rămân și lexemele Mensch, man, homme, uomo și hombre, chiar dacă ele desemnează același referent ("animal biped, rațional" etc.). 4.1.2. Caracterul "idiomatic" al textemelor diasketice se verifică în primul rând în actul traducerii. Dacă intenționăm să transpunem un asemenea textem dintr-o
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
universale"), care ar fi echivalentul potrivit al textemului din limba-sursă în limba-țintă. E posibil ca textemul să se preteze la o traducere "literală", e posibil ca el să aibă ca "sinonim" o unitate a "discursului repetat" construită pe baza altor "lexeme" sau e posibil ca în limba-țintă să nu existe nicio expresie specializată în desemnarea "conținutului" designațional pe care îl vehiculează textemul din limba-sursă. În orice caz, pentru a lua decizia potrivită în această privință, nu ne putem baza doar pe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
4.2. Textemele diasemice sunt unități ale "discursului repetat" în cadrul cărora se manifestă o non-derivabilitate directă între semnificație și sens. Cu alte cuvinte, sensul unitar al textemelor diasemice este diferit de sensul care ar rezulta din articularea nemijlocită a semnificațiilor lexemelor componente. Din această categorie fac parte "citatele celebre", pentru a căror înțelegere e necesară cunoașterea textului (și, mai ales, a contextului) din care ele au fost extrase. De exemplu, majoritatea vorbitorilor de limbă română care întâlnesc într-un discurs expresia
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
semnificației sale. În schimb, în exemplul (b) avem de-a face cu o determinare "forte": textemul a fost integrat, de asemenea, în discurs, însă această operație s-a realizat prin modificarea configurației sale, deoarece nominalul lupul a fost substituit prin lexemul/sintagma elevul (Ionescu). Cu toate acestea, procesul respectiv nu a condus și la alterarea semnificației idiomatice ("omul rău/vicios își schimbă comportamentul public, dar nu renunță la obiceiurile sale ascunse"), ci doar la exemplificarea acesteia printr-o situație concretă. În
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
situat în anumite "cadre" ale vorbirii. În cazul determinării "forte", această particularitate se materializează prin faptul că elementele "alterate" ale textemului nu își mai desemnează obiectul (și) într-un mod figurat. În exemplul (b), indiferent dacă luăm în calcul doar lexemul elevul sau sintagma elevul Ionescu, aceste porțiuni de discurs se referă doar la obiectele pe care le desemnează în mod nemijlocit. În schimb, în exemplul (c), secvența diatropică vizează atât sensul literal al textemului (pielea de oaie), cât și sensul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și de B (obiectul), și de C (beneficiarul acțiunii). Din acest punct de vedere, se poate constata că, fiind "purtătorul" caracterului eventiv, obiectul (B) este elementul- cheie al locuțiunii, singurul a cărui poziție este "ocupată" în mod obligatoriu de către un "lexem" anume. Cât privește poziția beneficiarului, aceasta poate fi, la rândul ei, ocupată de către un determinant sau, dimpotrivă, poate rămâne și ea liberă. De altfel, gradul de determinare a beneficiarului ne oferă un prim criteriu de subcategorizare a textemelor eventive. Putem
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de normă."347 În consecință, semantica configurativă aparține semanticii normei, fără a se identifica, totuși, cu aceasta din urmă. Semantica normei este mai vastă decât semantica configurativă, deoarece ea studiază nu numai configurațiile idiomatice, dar și particularitățile semantice ale distribuției lexemelor în planul normei. 1.1.2. Spre deosebire de sistem, care gestionează, de obicei, funcția reprezentativă a limbajului, bazată pe existența și manifestarea opozițiilor distinctive, norma unei limbi vizează cu precădere funcția asociativă a vorbirii, adică (v. supra, II.7.2.3
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
au o natură pur psihologică ("subiectivă"), semnificatele idiomatice au o natură lingvistică: ele nu funcționează (doar) într-o anumită comunitate socioculturală, ci (și) într-o anumită limbă "istorică"; b) semnificatele idiomatice sunt diferite, dar nu izolate de semnificatele (lexicale) ale lexemelor omofone; doar prin persistența unei legături între cele două tipuri de semnificate se pot explica fenomene precum "aluzia" (Coșeriu), "defixarea" (Bally și Rastier) sau "reinterpretarea" (Geeraerts); c) în pofida persistenței acestei legături, semnificatele idiomatice prezintă o manieră proprie de organizare, care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
partea "absentă"); pe de altă parte, eficiența testului comutării e de multe ori anulată atunci când avem de-a face cu reîncadrarea și/sau reconfigurarea discursivă a textemelor. b) Principiul opoziției e înlocuit, în cazul semanticii configurative, de principiul asocierii. Spre deosebire de lexeme, în cazul elementelor "discursului repetat" definitoriu nu e neapărat modul în care ele se diferențiază de, ci modul în care ele se aseamănă cu alte unități echivalente. Un element al "discursului repetat" (și, prin aceasta, textemul însuși) există în limbă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
constituie o simplă "excepție" în cadrul semanticii structurale, joacă, în schimb, un rol crucial în cadrul semanticii configurative, unde apare sub forma principiului echivalenței idiomatice. În mod concret, acest principiu se manifestă în cazul configurațiilor asociative atât prin suspendarea trăsăturilor distinctive dintre lexeme, cât și prin crearea de trăsături comune între elemente aparținând unor câmpuri și/sau clase lexicale diferite (de obicei, prin intermediul predicației). 1.3. În conformitate cu principiile de mai sus, semantica configurativă delimitează și analizează configurațiile asociative ale unei limbi "istorice" (nu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
poate manifesta atât la nivel local (relația dintre semnificatele componentelor), cât și la nivel global (relația dintre "expresii" în ansamblul lor). Reluând aici modelul prismatic al lui Dirk Geeraerts, propunem următoarele denumiri: (2) și (3) reprezintă niște cultureme, adică niște "lexeme" care, în urma unui proces motivațional codificat ca atare în planul unei limbi "istorice", și-au atenuat/pierdut semnificatul lor primar (i.e., lexical), prin dezvoltarea/proiectarea unor semnificate secundare (i.e., idiomatice); (1) este un textem, adică o unitate a "discursului repetat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
au atenuat/pierdut semnificatul lor primar (i.e., lexical), prin dezvoltarea/proiectarea unor semnificate secundare (i.e., idiomatice); (1) este un textem, adică o unitate a "discursului repetat" care, articulându-se în planul unei limbi "istorice" pe baza unor cultureme (i.e., false lexeme), își depășește/abandonează "semnificatul" lexical global în favoarea unui semnificat metaforic (i.e., doxa), rezultat din articularea semnificatelor idiomatice ale culturemelor; (5) și (6) constituie semnificatele idiomatice ale "lexemelor" (de fapt, ale culturemelor) ce alcătuiesc un textem - semnificate care, fără a rupe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
articulându-se în planul unei limbi "istorice" pe baza unor cultureme (i.e., false lexeme), își depășește/abandonează "semnificatul" lexical global în favoarea unui semnificat metaforic (i.e., doxa), rezultat din articularea semnificatelor idiomatice ale culturemelor; (5) și (6) constituie semnificatele idiomatice ale "lexemelor" (de fapt, ale culturemelor) ce alcătuiesc un textem - semnificate care, fără a rupe orice legătură cu semnificatele lor strict lexicale, transcend aceste semnificate printr-o proiecție/ motivație de tip metaforic; (4) reprezintă doxa, adică semnificatul metaforic global la care trimite
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
oferite de către Walter Porzig, pe care le citează și Coșeriu: Cu ce se mușcă? Cu dinții. Cu ce se linge? Cu limba. Cine latră? Câinele. ș.a.m.d. Ne-am putea imagina un exercițiu similar, dar care să cuprindă nu lexeme, ci texteme: Cui i se ia darul? Nemulțumitului. Cine nu merge de multe ori la apă? Urciorul. Care câine nu mușcă? Cel care latră. etc. Dacă e evident că, în primul caz, orice vorbitor al limbii române ne-ar oferi
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
3.1.1. Am ales ca studiu de caz clasa idiomatică a LUPULUI nu doar pentru faptul că acest culturem se întâlnește în numeroase configurații sintagmatice, ci și pentru că analiza sa reprezintă o provocare inclusiv pentru semantica structurală. Potrivit lui Coșeriu, lexemul lup aparține câmpului lexical al animalelor, un câmp lexical caracterizat prin opoziții echipolente, care, din acest motiv, nu poate fi analizat cu ajutorul trăsăturilor distinctive. În schimb, culturemul ("simbolul") LUP a făcut obiectul mai multor analize cognitiviste și/sau "culturaliste", dintre
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
unor opoziții graduale și/sau privative. Această premisă deschide calea unui studiu configurativ al semnificatelor idiomatice. 3.2. Modul de generare a relațiilor amintite se poate observa cel mai bine în ceea ce privește (sub)câmpul lexical al animalelor sălbatice, unde textemele transformă lexemele în cultureme, plasându-le, totodată, într-o rețea de opoziții graduale și/sau privative. Din acest punct de vedere, cele mai multe raporturi se stabilesc între LUP și VULPE, respectiv URS. 3.2.1. Astfel, opoziția dintre LUP și VULPE pare a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]