KorAP: Find »[drukola/base=lexem & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...15 >

357 matches

Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873

problema delicată a identificării. Începând din care moment putem vorbi despre prezența unui text în altul în termeni de intertextualitate? "Propunem să vorbim de intertextualitate numai când suntem în măsură să reperăm într-un text elemente structurate anterior lui, superioare lexemului, mergând până la orice nivel de structurare"7 (Poétique: 1976, 262). Sintagma "orice nivel de structurare" trebuie reținută pentru analize intertextualiste care vizează aprecierea dimensiunii minime/medii frecvente/maxime a unității textuale suprapuse. Indiferent dacă accentul cade pe altul sau pe

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
cel puțin două nuclee intratextuale. Vom vedea cum, de pildă, murii afumați și ferestrele mari, dar neluminoase configurează o astfel de constelație intratextuală. Și pentru intratextualitate, ca pentru toate raporturile stabilite în text, unitatea de bază va fi oferită de lexem (cuvânt, adică; unitate lexicală), chiar semantem. Ne referim la repetarea intratextuală. În ceea ce privește diferirea, cel se va dovedi relevant în procesul semnificării va fi morfemul. Dintre nivelurile constituirii textului, cel lexical va ocupa un loc privilegiat, însă, este evident, intratextualitatea nu

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
adâncirii poate și pentru că protagoniștii au atins dimensiunea edenică. Numai în vis sunt descrise "ceruri cu oglinzi de argint și cu sale întinse" (oglindirea înălțării devine adâncire) pentru a căror accesare înălțarea este tacită (în Umbra mea nu regăsim niciun lexem din familia lexicală a lui "adânc" sau a lui "înalt"). În subcapitolul referitor la intratextul prozastic din nuvela Sărmanul Dionis, erau semnalate sensurile interșanjabile ale lui adânc și înalt, pe o direcție comună, care invocă Axis mundi (vezi supra). Printre

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-i întristare. Desperare? Asta nu-i desperare. Este moartea de viu, este marginea gândirei, este o luptă vană, crudă, fără de voință și fără de speranță. Martiriu este numele simțirei mele (Eminescu: 2011, II, 266). Formularea din hipertext este relativ vagă, deși lexemul agonie ar putea sugera impondera bilitatea dintre viață și moarte; totuși, îmbră cămintea conotativă a acestui cuvânt prezintă tonuri filosofice, ca să nu spunem abisale: el exprimă o neliniște prea abstractă, ale cărei surse ori forme de manifestare sunt de o

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686

autorul încearcă să derive, fantezist, desigur, dar în acord cu țelul discursului encomiastic, numele doamnei Elina din cuvântul grecesc eleos - „milă, milostivire”. Spune: „vezi cât de potrivit se numește Elena cu Eleos”, după ce nu mult înainte explicase cu precizie sensul lexemului elin. Versurile mai conțin cel puțin încă o trimitere interesantă la înțelepciunea anticilor în construcția care, cu ajutorul simbolismului pitagoreic al numerelor, își propune să argumenteze că Penticostarul, adică 50, este un component al seriei „numerelor perfecte”. Există în această alcătuire

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

vedea și a auzi -, fără a se surprinde unitatea/eterogenitatea întregii categorii; în urma acestei observații am considerat necesar să facem și câteva precizări asupra structurii câmpului lexico-semantic al verbelor percepției (vezi infra, Capitolul 1). Dat fiind comportamentul extrem de eterogen al lexemelor analizate, în cazul de față ne-am limitat doar la acele unități prototipice, reprezentative pentru întreaga clasă. Așa cum se poate observa din lista de referințe de la finalul lucrării, bibliografia străină aferentă subiectului abordat se dovedește bogată și variată, fapt care

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de natură fizică sau cognitivă înregistrate de un referent cu trăsătura semantică internă [+Animat]. Față de a percepe, celelalte verbele care desemnează percepția sunt considerate hiponime, pe baza relației definite de Lyons (1977: 291) ca o relație semantică paradigmatică dintre un lexem mai specific, subordonat, și un lexem mai general, supraordonat, al cărui sens îl include pe cel al termenului subordonat. Lexicul percepției 8 cuprinde și substantive ca văz, auz, miros etc., adjectivele care denotă proprietăți ale entităților (formă, gust, culoare etc.

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de un referent cu trăsătura semantică internă [+Animat]. Față de a percepe, celelalte verbele care desemnează percepția sunt considerate hiponime, pe baza relației definite de Lyons (1977: 291) ca o relație semantică paradigmatică dintre un lexem mai specific, subordonat, și un lexem mai general, supraordonat, al cărui sens îl include pe cel al termenului subordonat. Lexicul percepției 8 cuprinde și substantive ca văz, auz, miros etc., adjectivele care denotă proprietăți ale entităților (formă, gust, culoare etc.)9, verbe ca a vedea, a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
fac atent), cât și acțiuni involuntare (L-am atins fără să vreau). 5. Goluri lexicale în paradigmele verbelor de percepție Prin gol lexical (engl. lexical gap) ne referim la imposibilitatea unei limbi de a exprima un anumit concept printr-un lexem distinct, și nu printr-o parafrază sau printr-o construcție echivalentă semantic. Cruse (2006: 93) atrage atenția asupra faptului că acest concept se aplică în acele cazuri în care este total predictibil ca unei realități extralingvistice să îi fie asociat

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
un gust amar. Am gustat mâncarea. Ø (perifrastic) Prăjitura are gust bun. Olfactivă Simt miros de liliac. Câinele miroase mâncarea. Prăjitura miroase bine. În opoziție cu engleza, în română 25 anumite tipuri de percepții nu se pot exprima printr-un lexem distinct, ci printr-o parafrază cu structura [a avea/a simți + substantiv abstract care denotă o proprietate/o senzație fizică]. De asemenea, sunt verbe care, printr-o recategorizare semantică pot exprima simultan două tipuri de percepție. Funcționează astfel verbul a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
chimică. Paradigma verbelor de percepție aparentă/evidențială este incompletă, lipsind unitățile care să exprime percepția gustativă și percepția tactilă. 6. Concluzii Din ilustrarea comparativă a exprimării modalităților de percepție în română și în engleză, prin includerea în comparație doar a lexemelor prototipice, se observă asimetria dintre realizarea lexicală a unor concepte comune în limbi diferite. Paradigma lexicală a verbelor de percepție din limba română este incompletă, golurile lexicale fiind "ocupate" prin mijloace compoziționale. Exprimarea anumitor tipuri de percepție se realizează prin

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
trăsături semantice interne prezente în structura verbelor de percepție: schimbarea și agentivitatea. Autorul definește trei subclase de verbe de percepție: verbe de activitate (engl. activity), verbe experiențiale (engl. experience), verbe copulative (engl. copulative). Acestea sunt ilustrate, pentru limba engleză, prin lexeme ca a privi (engl. to look1), a vedea (engl. to see) și a arătaintranz. (engl. to look2). Viberg face precizări cu privire la criteriul dinamismului exprimat de verbele din cele trei clase identificate: verbele de activitate desemnează procese dinamice, controlate de cel

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
cazuală a verbelor de percepție. Am arătat că verbele de percepție nonintențională se disting de cele de percepție intențională prin rolul tematic atribuit nominalului subiect - Experimentator vs Agent. Ultima clasă identificată - cea a verbelor de percepție evidențială -, reprezentată doar prin lexemele a arătaintranz., a sunaintranz., a mirosiintranz., a fost delimitată și denumită în funcție de rolul tematic al subiectului (Temă/Obiect al percepției) și de informația semantică încorporată. Pornind de la tipologia aspectuală stabilită de Vendler (1967) și folosind anumite distincții aspectuale importante în

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
lucrări monografice, vom semnala anumite dificultăți de analiză a structurii semantice a verbelor de percepție. În ultima secțiune a capitolului vom prezenta tipurile de transferuri semantice suferite de verbele de percepție prototipice. Analiza polisemiei verbelor de percepție pornește de la sensurile lexemelor specificate în dicționare sau în lucrări lexicografice. O astfel de analiză trebuie să aibă în vedere corelația dintre trăsăturile lexico-semantice ale unităților și configurațiile sintactice la care participă acestea. 2. Modele de abordare a polisemiei. Interpretări și limite Polisemia 50

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
probleme de demarcație, stabilirea unei granițe ferme între anumite sensuri fiind greu de realizat; un anumit sens poate purta o greutate structurală mai mare decât alte sensuri. În această linie de abordare, extinderile semantice produse asupra sensului central al unui lexem pentru a deriva sensuri noi nu sunt întâmplătoare, ci sunt bazate și pe experiența extralingvistică, sunt motivate de felul în care vorbitorii conceptualizează anumite noțiuni sau evenimente. Sweetser (1990) aplică această teorie la analiza verbelor de percepție. Autoarea explică evoluția

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
cuvânt poate dezvolta sensuri noi în funcție de contextele la care participă; (ii) permeabilitatea sensului (engl. The Permeability of Word Senses) - sensurile unui cuvânt nu sunt unități atomice, discrete, ci se pot suprapune și pot face referire la alte sensuri ale aceluiași lexem; (iii) contextele sintactice diferite (engl. The Expression of Multiple Syntactic Forms) - același sens al unui cuvânt se poate actualiza în mai multe configurații sintactice. Reprezentativă pentru primul argument este situația adjectivului good 'bun', prezent în contextele de mai jos: (1

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
exemplu, structura subordonată, propoziția finită, primește o interpretare factivă, în timp ce în al doilea exemplu propoziția non-finită infinitivală are lectură non-factivă. Deși semantica construcțiilor la care participă verbul diferă, sensul rămâne același, "a pierde din memorie". În lexiconul generativ, sensul unui lexem nu poate fi determinat independent, ci printr-o corelație între structura sa argumentală (numărul și natura argumentelor predicatelor) și structura evenimențială. Relevant în acest sens este exemplul verbului build 'a construi' (Pustejovsky 1995), a cărui analiză semantico-sintactică o prezentăm mai

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
o consecință a statutului său semantic și ontologic. Semantica verbului este "mai labilă, mai difuză", procesele, stările, acțiunile au un grad de delimitare mai greu de stabilit decât entitățile și nu se poate preciza cu exactitate dacă în anumite contexte lexemele își păstrează sau își modifică ușor sensul. Autorul face referire la două contexte - a coase un costum și a coase un nasture -, situație în care nu se poate decide clar dacă verbul are același sens sau sensuri diferite, fiindcă acțiunile

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
percepție cuprinde unități polisemantice 57. Dicționarele, indiferent de modul de organizare a materialului lexicografic, disting, în cazul celor mai multe verbe din această clasă, mai multe sensuri. Consultând lucrările lexicografice, se observă că nu există o unitate în privința numărului de sensuri atașate lexemelor polisemantice din câmpul verbelor de percepție. Această variație se poate explica prin dificultatea delimitării discrete a sensurilor, cu atât mai mult cu cât nu toate dicționarele trimit la contexte specifice de utilizare a acestora, care ar ușura procesul de categorizare

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
see (make sense of; assign a meaning to) "a deduce, a interpreta": "What message do you see in this letter?"; "How do you interpret his behavior?"; În dicționarul semantic WordNet, verbul este analizat pe baza relației de sinonimie cu alte lexeme, stabilindu-se douăzeci și patru de sinseturi S - compuse din verbele cu care see poate fi substituit și din parafraze explicative - și contexte relevante pentru utilizarea acestora. Pentru unele sensuri se oferă indicații și cu privire la natura semantică argumentului intern (vezi sinsetul (2

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
și din parafraze explicative - și contexte relevante pentru utilizarea acestora. Pentru unele sensuri se oferă indicații și cu privire la natura semantică argumentului intern (vezi sinsetul (2): S: (v) understand, realize, see (perceive (an idea or situation) mentally). Unele sinseturi nu cuprind lexeme, ci parafraze explicative. Fiecărui sinset (sau fiecărui verb dintr-un sinset) îi este asociată o configurație sintactică, conținând indicații despre modul în care acesta își selectează constituenții. Acest procedeu demonstrează interdependența dintre sensul exprimat și tiparele sintactice "disponibile" pentru respectiva

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
verbelor de percepție se corelează cu dificultatea de a distinge și de a individualiza anumite sensuri prin semnalarea unor proprietăți semantice și a unor tipare sintactice specifice, care să le individualizeze. Se observă totodată că numărul de sensuri asociate aceluiași lexem diferă chiar pentru aceeași limbă în funcție de lucrările consultate. 3.1.3. Abordarea polisemiei verbelor de percepție fizică din limba română. Problemele definițiilor lexicografice Pornind de la aceste modele de descriere pentru verbele prototipice percepției vizuale din engleză și franceză, ne propunem

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
stimulul. Termenii prin care se desemnează aceste percepții se deplasează către domenii conceptuale mai subiective, cum este domeniul emoțional. Sweetser (1990: 37) observă că în limbile indo-europene există o largă corespondență între domeniul percepției tactile și domeniul afectiv; de exemplu, lexeme ca wounded 'rănit', stroked 'lovit', touched 'atins', care aparțin domeniului percepțiilor tactile, pot fi folosiți în egală măsură pentru a exprima emoții sau stări afective: (31) L-a cam atins ce i-ai zis. Contextual, în funcție de tipul de complement selectat

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
a mirosi). ÎNCHEIERE În această lucrare am urmărit să evidențiem comparativ apropierile și diferențele de comportament semantico-sintactic dintre unitățile lexicale care alcătuiesc câmpul verbelor de percepție. Am pornit de la observațiile sporadice din bibliografie, care asociază această clasă lexico-gramaticală cu câteva lexeme individuale (a vedea, a auzi) oscilând între comportamentul agentiv și nonagentiv și permițând sau nu, în funcție de trăsătura agentivității, asocierea cu imperativul, cu anumite structuri adverbiale intenționale (ascultă cu atenție! vs *auzi cu atenție!) etc. Lucrarea este alcătuită din patru capitole

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
poate reprezenta prin membri centrali (prototipici) și membri subordonați (neprototipici). Am identificat, pentru fiecare dintre cele cinci modalități de percepție, membrii reprezentativi și membrii non-centrali. Am delimitat ulterior, pe baza semului recurent [±Intențional], implicit sau explicit în definiția lexicografică a lexemelor analizate, clasa verbelor de percepție nonintențională (a vedea, a auzi, a simți etc.) și clasa verbelor de percepție intențională (a privi, a asculta, a mirositranz. etc.). Am semnalat că, în interiorul clasei verbelor de percepție nonintențională, se disting câteva verbe de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]