901 matches
-
să-mi potolesc emoția ce mă cuprinsese, fiindcă nu trecuseră mai mult de două minute de când eram sub imperiul vrăjii magicianului sunetelor celeste, care cânta cu atîta sensibilitate și dăruire de om împătimit: zeu printre zei... legat cu mii de liane trimise de către Apollo. Naiul și trupul lui deveniseră un tot unitar, se contopiseră, o interpătrundere moleculară dintre geniu și instrument, o armonie a două spirite ce se completau și se ridicau spre înălțimi; materia celor doi trecuse într-o altă
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
pe mine că sperii peștii, când intram în apă să trec înot canalul. Încercam să arunc cât mai aproape de malul celălalt, mal necălcat de picior de om, cel puțin în zona noastra de tabără, cu o vegetație sălbatică, plin de liane încolăcite în jurul copacilor, sau întinse prin crengile sălciilor plângătoare și măceșilor cu țepi, gata să-ți lase amintiri neplăcute pe corp. Aruncam astfel, crezând că peștele stă ascuns printre rădăcinile pomilor crescuți direct din apă. Din când în când, trebuia
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
că are reale valențe în imagistică. “alerg prin trestii-chestii în mână cu harta S.U.A. (Scărilor Urcate Alaltăieri) am sărit din avion cu parașuta plecată în Rusia ceasul ei sună tot timpul ocupat” (La 13 ierni) “din Empire State Building răsar liane și lilieci-maimuțe cred că au uitat evoluția în trecut” (Jurasic Park) Am lăsat spre final o constatare făcută de mulți liriști ai cenaclului. Ana Maria nu are doar un simț poetic sau artistic aparte, ea posedă nativ o anume înțelepciune
ANA MARIA GÎBU- SAU COPILUL POET AL LIRE21 de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350347_a_351676]
-
sub clar lună. sub vraja asta selenară totul miroase-a primăvară, și c-o nepotolită sete, miresmele o să ne-mbete. în luna ast-a lui april, erai copilă, eu copil, când ghiocei tu culegeai, eu îți priveam chipul bălai. dulce liană de iviri printre frumoșii trandafiri, în geana timpului suind, erai statuia de argint și în nemărginirea zării, în buza dulce-a înserării, chipul tău mi se năzare și se pierde-n depărtare. tot seninu-ți joacă-n geană, chipul tău de
APRIL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350434_a_351763]
-
multe degete ne creșteau Pe șolduri, pe coapse Pe spatele gol, arcuit Într-o simfonie adîncă, albastră... Nu știam dacă este noapte sau zi Nu ne aminteam punctele cardinale Flămînde se plimbau pe noi Spirale argintii Ne înconjurau ca niște liane Înlănțuiau Fiecare braț, fiecare picior Apoi ne legau unul de altul În veșnicia unei clipe Spre amintirea unei noi trăiri Pentru că ochiul meu drept și ochiul tău stîng Erau pereche de cînd lumea Și vedeau printre genele înrourate Unde jucau
CONTOPIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348574_a_349903]
-
Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1300 din 23 iulie 2014 Toate Articolele Autorului de la un timp te visez cu pletele-n vânt ca o știmă ce-ai îmbătat apele cu miresme de sălcii în floare, ai corpul liană bătută de vânt și sălbatecii ochi de cicoare, umbletul ți-e urmă de vis ce calcă pe perne de fluturi, când râzi și vorbești, doruri și vise tu scuturi, în fața ta înfloresc grădini de stele-luceferi, ești leagăn păgân de neîmblânzite
TU, FEMEIE, PENELOPĂ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349261_a_350590]
-
ale celor mulți. Sărăciți de 25 de ani de șobolanii roșii. Înfipți pe Stânga (firesc) și infiltrați pe Dreapta. De unde ne tot dau lecții de moralitate! Iar ei put a Jilava de la mare distanță! De pe ambele laturi! Ale eșicherului! - Vorba Lianei: „Au trecut 25 de ani de la Revoluție și România a reușit să evolueze de la „Măi, animalule!", la număratul ouălor, și trecând pe la „Țigancă împuțită!", a ajuns la „Fă, Doina!"... cu multe succesuri!” - Fără eșece, tovarăși! - Unii, jurnaliști și comentatori săraci
TABLETA DE WEEKEND (84): PARADA DEZBRĂCAŢILOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349382_a_350711]
-
viță de vie la început, însă bătrânul între timp a plantat puieți de salcâm care acum erau copaci în toată regula. Vița era din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați și cu o boabă foarte mare albă cu un puf argintiu pe ea. Megieș cu lotul nostru de viță de vie, un consătean semănase în acel an porumb și printre rânduri
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
doarmă pe tot parcursul drumului către noua ei locuință. Florin nu o deranjase. Îi încărcase în portbagaj cele două valize, se asigurase că restul lucrurilor aveau să-i fie trimise până la sfârșitul săptămânii prin firma de transport deținută de soțul Lianei, după care se grăbise să părăsească mediul în care era vădit că nu se simțea bine. Nu pornise radioul, nu păruse dornic să rememoreze scene din nunta lor și nici nu o întrebase dacă ar mai fi dorit să rămână
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
de gânduri uitate printre fire de nisip. cum să nu fie clepsidrele mult prea fragile în brațele timpului? forța lui în îmbrățișare le aruncă fulgere mult prea albastre pentru a redeveni firești... tinere secunde îmbrăcate în veșmintele unor ziduri vechi. liane de iederă le aruncă frumusețea în aer, când ploile furioase că le-au fost transformate sunetele în zgomot, le smulg verdele. devin cenușii. banal. banal fenomen al prezentului. dar... înflorește crucea... îi sărut aripile de așchii. îngenunchez în fața ei și
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
portativ de primăvară. ... și trupul tău, dulce povară, l-aș înălța de subsuori să vezi din ceruri cum coboară parfum de îngeri și de flori în dulci arpegii de vioară. pe trupul tău, ca de vioară, mă întind ca o liană și brațul meu te înfășoară, î ntr-o gamă melomană, într-un preludiu, sfânt, de vară. ... și nu mă mir cum se îndură tot calendarul plin cu sfinți, de ce-n aceast ă uvertură, at â t de tandru mă alinți cu
PE TRUPUL TĂU CA DE VIOARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365820_a_367149]
-
mamă că ți se întâmplă toate acestea... soarele tău apune în fiecare seară prea devreme și nopțile îți sunt prea grele cu insomnii prelungite până în zori de zi... te iubesc, mamă, cu toate zâmbetele inocenței... în brațele copilăriei și cu lianele din jungla vieții îți cuprind trupul împuținat de vreme oferindu-ți îmbrățișările mele fierbinți. știu că, tu, mamă încă mai simți arsura rănilor oblojite de tine din genunchii jupuiți de căzături, lacrimile provocate de necazul unei note nedrepte luate la
MAMA de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365327_a_366656]
-
Tu nu ai nevoie de trepte pentru a urca ori a coborî către mine. Eu nu sunt mai înalt ori mai scund decât tine și nu strălucesc niciodată mai mult... Lasă-ți mâinile să mă cuprindă sălbatic, să se cațere lianele tale pe trunchiul încă verde, ce te primește și te-ncătușează protector cu ramurile-i pline de dragoste ascunsă-n frunzișul des și-n tăcutele cuvinte ce dau liber ochilor și buzelor să-și exprime bucuria de a te admira
FRUNZĂRIND AMINTIRILE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365334_a_366663]
-
viță de vie la început, însă bătrânul între timp a plantat puieți de salcâm care acum erau copaci în toată regula. Vița era din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați și cu o boabă foarte mare albă cu un puf argintiu pe ea. Megieș cu lotul nostru de viță de vie, un consătean semănase în acel an porumb și printre rânduri
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
-i harpa mea și deseori am rupt-o, Din pulberi, vise-amare, s-o înviez am vrut... Dar ploaia, vântul, bruma pe loc au țintuit-o... Precum un fir de pir într-un cartof crescut. Iubirea e magie terestră și stelară, Liană dulce, blândă, o trestie de zahăr. Nu-ncremenesc minunea, ci vreau să o răscumpăr... Aduce-va speranța-mi o nouă primăvară? Iubirea-i arzătoare, e-o cruce de blestem... Un înger ori un demon ermetic în poem! (sursa foto: www
IUBIREA de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365516_a_366845]
-
Tu nu ai nevoie de trepte pentru a urca ori a coborî către mine. Eu nu sunt mai înalt ori mai scund decât tine și nu strălucesc niciodată mai mult... Lasă-ți mâinile să mă cuprindă sălbatic, să se cațere lianele tale pe trunchiul încă verde, ce te primește și te-ncătușează protector cu ramurile-i pline de dragoste ascunsă-n frunzișul des și-n tăcutele cuvinte ce dau liber ochilor și buzelor să-și exprime bucuria de a te admira
CHEAMĂ-MĂ, IUBITO! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 992 din 18 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365063_a_366392]
-
-i gândit. Sărutul mamei, cel ce ține La sânu-i proaspătul sosit, Este sublim și el devine Ușa spre Domnul Cel slăvit! Sărutul vine de la sine, Nu-i fabricat și nu-i gândit... Sărută-mă, iubito! Cuprinde-mă cu brațele-ți liane Și lasă-mi gura, aroma să-i degust! Îndepărtează vechile canoane Și lasă-ți buze să-mi dăruiască must! Acoperă steluțe, milioane, Sub pleoape tandre, în gestul cel mai frust! Cuprinde-mă cu brațele-ți liane Și lasă-mi gura
PRIN UNIVERSUL SĂRUTULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365125_a_366454]
-
-mă cu brațele-ți liane Și lasă-mi gura, aroma să-i degust! Îndepărtează vechile canoane Și lasă-ți buze să-mi dăruiască must! Acoperă steluțe, milioane, Sub pleoape tandre, în gestul cel mai frust! Cuprinde-mă cu brațele-ți liane Și lasă-mi gura, aroma să-i degust! Din trupurile noastre fă coloane Îngemănate sub ramuri de arbust Și dă izvor iubirii-n canioane Să zvârle lava din locul cel îngust! Cuprinde-mă cu brațele-ți liane Și lasă-mi
PRIN UNIVERSUL SĂRUTULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365125_a_366454]
-
cu brațele-ți liane Și lasă-mi gura, aroma să-i degust! Din trupurile noastre fă coloane Îngemănate sub ramuri de arbust Și dă izvor iubirii-n canioane Să zvârle lava din locul cel îngust! Cuprinde-mă cu brațele-ți liane Și lasă-mi gura, aroma să-i degust! Referință Bibliografică: Prin universul sărutului / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1004, Anul III, 30 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PRIN UNIVERSUL SĂRUTULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365125_a_366454]
-
credeți și voi îndată. Dați-mi cuțitul. - Devii periculos! - Nu fi prost. Mă duc să tai o coardă de viță de vie; cea mai lungă. - La ce bun? - O legăm de aici și putem coborâ pe ea ca pe o liană. Ne împărțim în două tabere; una atacă luând cu asalt trunchiul copacului iar cealaltă, în final, se retrage coborând și este rândul ei să atace. În felul acesta va fi mult mai comod aicea sus. - Bună treabă! - Ei, ce ziceți
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
a aplecat și a sărutat-o pe ureche. Ea a răspuns înclinându-și puțin capul, zicând totodată: “Andrei, mă enervezi!”. Ca și când i-ar fi șoptit “Andrei, te iubesc!”... Apoi a întins mâna și l-a cuprins pe după mijloc, ca o liană, rezemându-și capul pe umărul lui. El a încrucișat mâna peste a ei și i-a cuprins posesiv mijlocul, sărutând-o pe păr. Când a auzit: “Andrei, mă enervezi!”, Maria Mireanu a tresărit. Parcă și timbrul vocii o răscolise un
FRAGMENT DIN ROMANUL VERA DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 989 din 15 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364977_a_366306]
-
referințe de botanică, de silvicultură, decupate parcă din Cartea Naturii, învelite în considerații filozofice, în reflecții cu privire la rostul vieții și la cortina de final. Cei mici ar putea reține amănunte importante despre mediul înconjurător. Iată o mostră de gândire a Lianei despre copaci: „Un copac este mai mult decât un copac. Eu așa cred. În opinia mea, copacul este un individ vegetal, cu suflet și gândire, și cu posibilitatea de exprimare, nu pe înțelesul nostru, ci într-un mod cu totul
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
ele pot fi eliminate într-o selecție coerentă și esthetic judicioasa. Există și o astfel de imagistică inspirată de poezia în versuri libere (deși aici există și rimă, si ritm)”: “Pandative de crengi / Agățate de raze / Pandative de flori și liane / Îmi însoțesc pașii spre eternitatea / Nupțialei tăceri / Pandative de gânduri deșarte / Oglindite în bolta albastră / Alintate de-o vorba măiastra / Pentru suflete moarte / Din ziua de ieri.Mângâiate de mâini diafane - / Pandative de rugi / Însoțite de cruci -/ Înconjurat de icoane
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
cu apa, apoi imediat înspre dealuri covoare de iarbă tunsă, peluze de golf și-apoi la lizieră și dincolo în interior, pe o singură porțiune vizitabilă din exterior, tufe de ierburi pitice, ferigi, ienupări care umpleau ca o vegetație de liane pâlcurile și apoi pădurile falnice de palmieri, pini, ulmi, stejari, dafinii de California, arțarii și paltinii albi care ascund cu coronamentul lor dens și stufos cărări și drumuri asfaltate sau pietruite ce duc la vile somptuoase, abia zărite prin luminișuri
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
Lumină senină să-mi umple credința. Fii umărul drag ce răsare din ape, Catarg mistuit de iubire și doruri, Din marea în zbucium dorind să se-adape Și-n licărul stelei să-și scrie onoruri. Ascultă-mi duioasă cântare pribeagă, Liană de sunete mult rugătoare, Ce suflet de ceruri albastre îl leagă Când clipa ne minte, mereu schimbătoare. Referință Bibliografică: Clipa ne minte / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 777, Anul III, 15 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
CLIPA NE MINTE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351901_a_353230]