2,156 matches
-
după cum cărbunele conține fier, aluminiu sau mangan. Particulele de fum au dimensiuni submicronice. Cenușa este rezultată în exclusivitate din combustibilii solizi. Proporția sa variază între 5-15% la antracit (cărbune superior, deci cu arderea mai completă) și 40-50% la cărbunii inferiori (lignit, turbă). Cenușa se compune din: “*” compuși minerali puternic înglobați în masa cărbunelui. În această categorie sunt cuprinși compușii de siliciu, aluminiu, fier, calciu, magneziu și/sau sulf; “*” impurități (cenușă mecanică) provenite din roca în care se află înglobat zăcământul. Cenușa
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
prevăzător, știind ce-l așteaptă, se Încuiase Înăuntru. Slăbănogul izbea, turbat, cu piciorul În ușa care bubuia și dădea să sară din țâțâni. Îi striga celui ascuns dincolo de ea că nu e decât un nenorocit de Avogadro, o huilă, un lignit, un antracit, un Mendeelev, un protozoar și o euglenă, un mojar și o retortă, o alveolă pulmonară și un colon Împuțit - adică mațul curului, cum Îi traducea el lui Ghiță, care apucase deja o bâtă noduroasă de sânger, lucioasă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
netedă, având altitudini între 0 și 20 m. CĂRBUNE rocă de natură organică formată printr un proces de transformare a resturilor vegetale; în funcție de concentrația în carbon și capacitatea energetică, există două categorii de cărbuni: superiori (antracitul sau huila) și inferiori (lignitul, cărbunele brun și turba). CĂTUN așezare elementară compusă dintr-un număr mic sau foarte mic de gospodării și case. CEAȚĂ ansamblu de picături mici de apă sau de cristale fine de gheață (sau ambele), aflate în suspensie în stratul de
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
și sudică. LAVĂ magma care iese la suprafață în timpul erupției, revărsându-se peste marginile craterului vulcanic sub formă de șuvoaie, torenți sau pânze, ce se extind pe mari suprafețe. LEMURIAN maimuță primitivă ce trăiește în pădurile din Insula Madagascar (Africa). LIGNIT cărbune de pământ de calitate inferioară, format în Terțiar din tulpinile, ramurile, rădăcinile și frunzele plantelor mari. LITOLOGIE ramură a geologiei care se ocupă cu studiul rocilor; sinonim: petrografie. LITORAL limita dintre apă și uscat; sinonim: țărm. LITOSFERĂ învelișul solid
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
de vară, în cadrul lucrărilor de pregătire a școlii pentru noul an de învățământ, se mai adăuga un strat de var peste cel de pe pereții coșcoviți, se aduceau câteva tone de lemne putrede și de două ori mai multe tone de lignit praf, nefolosibil la foc, dar care contribuia la creșterea mormanului de cărbune din curte, pe care se jucau copiii și își murdăreau hainele și încălțările. Curățenia localului era făcută de Moș Marcu, îngrijitorul școlii, un bărbat îmbătrânit înainte de vreme din cauza
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
mai întâi aria coșului. A 2.1.2. Emisii de poluanți de la un cazan de abur O centrală termică, de obținere a aburului, cu o putere instalată de 300 MW și o sarcină medie de lucru L = 80% funcționează cu lignit și păcură. Poluanții emiși sunt: dioxidul de sulf și oxizii de azot din arderea lignitului și păcurii și pulberi de la arderea lignitului. Se cere să se calculeze emisiile atmosferice de poluanți. Se cunosc următoarele elemente de calcul. Se calculează pentru
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
abur O centrală termică, de obținere a aburului, cu o putere instalată de 300 MW și o sarcină medie de lucru L = 80% funcționează cu lignit și păcură. Poluanții emiși sunt: dioxidul de sulf și oxizii de azot din arderea lignitului și păcurii și pulberi de la arderea lignitului. Se cere să se calculeze emisiile atmosferice de poluanți. Se cunosc următoarele elemente de calcul. Se calculează pentru fiecare poluant conform unor relații diferențiate. 2.1.3. Pierderi de gaze din utilaje și
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
aburului, cu o putere instalată de 300 MW și o sarcină medie de lucru L = 80% funcționează cu lignit și păcură. Poluanții emiși sunt: dioxidul de sulf și oxizii de azot din arderea lignitului și păcurii și pulberi de la arderea lignitului. Se cere să se calculeze emisiile atmosferice de poluanți. Se cunosc următoarele elemente de calcul. Se calculează pentru fiecare poluant conform unor relații diferențiate. 2.1.3. Pierderi de gaze din utilaje și conducte Utilajele și conductele prin care circulă
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
în cantități relativ reduse, de resurse primare de energie, fosile și minerale, și anume cărbune, țiței, minereu de uraniu, gaze naturale.<footnote Guvernul României (2011), Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada 2011-2020. footnote> În ceea ce privește rezerva de lignit, aceasta poate fi explorată eficient încă aproximativ 40 de ani, la un nivel de producție de circa 30 de milioane tone/an. Când ne referim la lignit, este de menționat faptul că intervenția statului este relativ mică, fiind limitată la
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada 2011-2020. footnote> În ceea ce privește rezerva de lignit, aceasta poate fi explorată eficient încă aproximativ 40 de ani, la un nivel de producție de circa 30 de milioane tone/an. Când ne referim la lignit, este de menționat faptul că intervenția statului este relativ mică, fiind limitată la acordarea de subvenții numai pentru exploatarea subterană, cu mențiunea că aceste subvenții vor fi eliminate în timp.<footnote Ibidem. footnote> Referitor la huilă, închiderea minelor care nu
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
în care doar circa 30% din rezervele geologice de huilă se regăsesc în cadrul ariilor ce se află actualmente în concesiunea Companiei Naționale a Huilei. Dată fiind situația resurselor naționale de energie primară, este evident că, exceptând sursele regenerabile de energie, lignitul reprezintă singurul operator de transport intern de energie primară care, în ceea ce privește resursele, poate contribui în mod semnificativ la asigurarea nevoilor de consum pentru producerea de energie electrică în următoarele două-patru decenii. În consecință, reducerea resurselor de combustibili fosili, care duce
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
naturale pentru 15 ani, în timp ce rezervele de cărbune ar ajunge aproximativ 30 de ani.<footnote Ibidem. footnote> În tabelul 2.1 este reprezentată situația resurselor naționale de energie primară. Examinând tabelul, este evident faptul că, exceptând sursele regenerabile de energie, lignitul reprezintă singurul operator de transport intern de energie primară care, în ceea ce privește resursele, poate contribui în mod semnificativ la asigurarea nevoilor de consum pentru producerea de energie electrică în următoarele două-patru decenii. Indicatorul „Disponibilitatea resurselor de combustibili fosili” a fost exprimat
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
ardere, la creșterea eficienței instalației. Costurile de investiție în acest tip de sisteme de control pot varia între 25 până la 52 dolari/kWh, în cazul turbinelor cu gaz și 84 dolari/kWh în cazul unei instalații în care se arde lignit<footnote Comisia Europeană (2006), Document de Referință asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Instalațiile Mari de Ardere (BREF-BAT 2006). footnote>. 4.2.1.3.6. Alți poluanți cu risc pentru sănătate și mediu În afara gazelor cu efect de seră
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
de sulf (SO2) - rezultați în urma oxidării sulfului din cărbuni, conținut ce poate varia de la 0,3% pentru antracit, până la 8% pentru huilă, cu o medie de 2-3%<footnote E.C. Șchiopu (2011), „Cercetări privind desulfurarea gazelor de ardere provenite din combustia lignitului folosind soluții absorbante de hidroxid de calciu și hidroxid de sodiu”, Analele Universității „C. Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, nr. 1/2011, http://www.utgjiu.ro/ revista/ing/pdf/2011-1/20 SCHIOPU EMIL CATALIN.pdf, accesat la data de 12.01.2013
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
separate de aprindere/pilot se folosesc în perioadele de inițiere a arderii, dacă este necesar în situații de ardere instabilă și pentru oprire. Aceste arzătoare sunt alimentate cu combustibil lichid, în cele mai multe cazuri, dar pot utiliza, de asemenea, gaz sau lignit uscat, fin măcinat. La cazanele pentru care se utilizează drept combustibil lignit sau alte tipuri de cărbune, se folosesc diferite sisteme de ardere, prezentate în continuare. 5.1.1.1. Sistemul de ardere frontală (pe peretele camerei de combustie) În
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
dacă este necesar în situații de ardere instabilă și pentru oprire. Aceste arzătoare sunt alimentate cu combustibil lichid, în cele mai multe cazuri, dar pot utiliza, de asemenea, gaz sau lignit uscat, fin măcinat. La cazanele pentru care se utilizează drept combustibil lignit sau alte tipuri de cărbune, se folosesc diferite sisteme de ardere, prezentate în continuare. 5.1.1.1. Sistemul de ardere frontală (pe peretele camerei de combustie) În sistemele de ardere frontală orizontală, combustibilul este amestecat cu aerul de combustie
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
și o eficiență energetică mai bună. Turbinele cu abur acționate de cazane ce utilizează combustibili fosili au fost folosite mulți ani pentru sisteme industriale de cogenerare. Aburul de înaltă presiune generat într-un cazan convențional cu cărbune superior sau cu lignit este destins într-o turbină pentru a genera energie mecanică, ce poate fi apoi utilizată pentru a acționa un generator electric. Cantitatea de energie generată depinde de mărimea gradientului cu care poate fi redusă presiunea aburului în turbină, furnizând în
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
directă. Acestea sunt unități de transfer de căldură destinate încălzirii produselor petroliere, produselor chimice și altor lichide și gaze care circulă prin conducte. Combustibilii gazoși sunt folosiți ca suport sau drept combustibil de pornire pentru cazanele cu funcționare pe huilă, lignit sau combustibil lichid. 5.1.3. Arderea combustibililor lichizi (păcură) 5.1.3.1. Cazane Cazanele destinate arderii combustibililor lichizi cum ar fi păcura cu conținut ridicat de sulf sunt asemănătoare cazanelor utilizate pentru arderea cărbunelui. O asemenea instalație este
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
o eficiență energetică mai bună. Turbinele cu abur acționate de aburul generat în cazane care utilizează combustibili fosili au fost folosite mulți ani pentru sisteme industriale de cogenerare. Aburul de înaltă presiune preparat într-un cazan convențional cu cărbune sau lignit convențional este utilizat la o turbină pentru a genera energie mecanică, utilizată apoi pentru a acționa un generator electric. Cantitatea de energie generată depinde de cât de mult poate fi redusă presiunea aburului în turbină, furnizând în același timp și
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
Programul Operațional Asistența Tehnică 2007-2013 Saaty, T. (1980), The Analytic Hierarchy Process, McGraw-Hill, New York Siemens (2000), Benson boilers for maximum cost-effectiveness in power plants, Power Generation Group (KWU) Șchiopu, E.C. (2011), „Cercetări privind desulfurarea gazelor de ardere provenite din combustia lignitului folosind soluții absorbante de hidroxid de calciu și hidroxid de sodium”, Analele Universității „C. Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 1/2011, http://www.utgjiu.ro/revista/ing/pdf/2011-1/20 SCHIOPU EMIL CATALIN.pdf, accesat la data de 12.01.2013
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
județului Bacău, diversitatea resurselor naturale și a materiilor prime era deosebit de vastă, industrializarea a cunoscut o puternică dezvoltare atât în sectorul extractiv - sare (Târgu Ocna, Grozești, Sărata), petrol (Moinești, Lucăcești, Zemeș, Solonț, Câmpeni, Stănești, Comânești, Dofteana, Harja), gaze naturale, cărbuni (lignit - binecunoscutul lignit de Comănești, premiat la Expoziția Universală de la Paris, în anul 1867, Brusturoasa, Căiuți), ape minerale (Băile Slănic, Băile Năstăsache, Băile Sărata), bogat fond forestier (în zona Asău, Agăș, Târgu Ocna, Slănică - cât și în cel de prelucrare - morărit
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
diversitatea resurselor naturale și a materiilor prime era deosebit de vastă, industrializarea a cunoscut o puternică dezvoltare atât în sectorul extractiv - sare (Târgu Ocna, Grozești, Sărata), petrol (Moinești, Lucăcești, Zemeș, Solonț, Câmpeni, Stănești, Comânești, Dofteana, Harja), gaze naturale, cărbuni (lignit - binecunoscutul lignit de Comănești, premiat la Expoziția Universală de la Paris, în anul 1867, Brusturoasa, Căiuți), ape minerale (Băile Slănic, Băile Năstăsache, Băile Sărata), bogat fond forestier (în zona Asău, Agăș, Târgu Ocna, Slănică - cât și în cel de prelucrare - morărit/panificație, mezeluri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
asta nu era singura belea. Mult mai grave erau cele referitoare la combustibilul folosit: cărbunele inferior. Citat din raport: „...principalul neajuns (...) îl constituie neasigurarea stocului de cărbune pentru perioada friguroasă, de 60 de mii de tone”. Era și normal, de vreme ce lignitul în două cu pământ vegetal era adus tocmai din celălalt capăt al țărișoarei! Cât despre calitatea mizeriei ce urma a fi arsă în cuptoarele „uzinei” vasluiene, iată ce se consemna în raport: „... se întâmpină greutăți și în asigurarea calitativă a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în fața diversificarea furnizorilor și raționalizarea consumului.33 La această a doua opțiune, țările europene au recurs deja de mult timp, casele fiind încălzite în partea vestică a continentului cu tot mai puțină energie și mașinile fiind din ce in ce mai puțin poluante. Cărbune, Lignit Petrol Gaze naturale Electricitate primară Lemn și deșeuri Figură 6.3 Consumul European de energie previziuni. Sursa: Comisia Europeană World Energy, Technology and Climate Policy Outlook, 2003, p. 26, data consultării: 12.03.2007, http://ec.europa.eu/research/energy
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
fost mai extinsă ca cea de azi, ceea ce face ca formele de acumulare și eroziune glaciară să lipsească din aceste regiuni. Subsolul multora din insulele Arhipelagului Arctic este bogat în resurse miniere: minereuri de fier și cărbuni în Insula Baffin, lignit în Insula Ellesmere, etc. Și platforma continentală dispune de resurse petroliere importante, foarte greu de exploatat însă. Ellesmere este cea mai nordică insulă a Arhipelagului Arctic, aparținând teritoriului canadian Nunavut. Insula aparține domeniului deșerturilor de gheață și tundrei, fiind caracterizată
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]