497 matches
-
mei au ieșit cu pete albe. Schimmel, student la Cornell University pe vremea când Vladimir Nabokov preda acolo, f)cea studii postuniversitare la Brandeis cu Philip Rahv. A Înv)țâț ebraica destul de bine pentru a putea s) scrie În aceast) limb). Cu aceștia doi parc) sunt În vacant), nu mai simt, pentru scurt timp, presiunea politicii. Silk cel solid are un profil acvilin, un frumos nas coroiat, iar felul s)u delicat de a se comportă m) amuz). Este absorbit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
riguroasă. SCRIERI: Liniștea aerului, București, 1987; Oaspetele de piatră, București, 1998; Iluzia risipei de sine, București, 1998; Chip nevăzut (în colaborare cu Magdalena Constantinescu), București, 2001. Repere bibliografice: Florin Costinescu, Interogație și mișcare, CNT, 1988, 49; Constanța Buzea, Sărbătoare și limb al identităților, AFT, 1988, 12; Ioan Holban, „Liniștea aerului”, CL, 1989, 5; Mariana Ionescu, Consecvența poetului și îmblânzirea lumii, „Carnet literar”, 1999, 9; Octavian Soviany, O teroare a frigului, LCF, 1999, 32; Aurelian Titu Dumitrescu, Epistolar târziu, București, 2003, 83-117
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289106_a_290435]
-
specifică, adaptată pentru desfășurarea fotosintezei și anume: • Prin dispoziția lor pe tulpină, frunzele sunt adaptate pentru fixarea unei cantități optime de lumină necesară fotosintezei. Datorită fototropismului (orientarea frunzelor spre sursa de lumină) frunzele își curbează pețiolul, și în acest fel limbul frunzei este îndreptat perpendicular pe direcția razelor solare. Limbul frunzei este lățit, prezintă o suprafață mare și o grosime mică. • Schimbul de gaze (CO2 și O2) în timpul fotosintezei este realizat de formațiuni ale epidermei, numite stomate, repartizate în mod diferit
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
lor pe tulpină, frunzele sunt adaptate pentru fixarea unei cantități optime de lumină necesară fotosintezei. Datorită fototropismului (orientarea frunzelor spre sursa de lumină) frunzele își curbează pețiolul, și în acest fel limbul frunzei este îndreptat perpendicular pe direcția razelor solare. Limbul frunzei este lățit, prezintă o suprafață mare și o grosime mică. • Schimbul de gaze (CO2 și O2) în timpul fotosintezei este realizat de formațiuni ale epidermei, numite stomate, repartizate în mod diferit pe cele două fețe ale frunzelor, în funcție de specie. • Frunzele
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
apitherapy plus apitherapy, pollen, honey, propolis, Royal Jelly); și, în ultima etapă au fost căutate combinațiile de produse apicole plus următoarele afecțiuni: hypertension, ischemic heart disease, cerebrovascular disease, peripheral arterial disease, myocarditis, myocardial infarction, angina pectoris, hearth rhytm disorders, lower limb periheal arterial disease, hearh failure, infective endocarditis, valvular heart, aterosclerosis. Căutarea s-a realizat utilizând un tabel, pe o coloana fiind cuvintele specifice afecțiunilor cardiovasculare (clasa de medicamente sau denumiri specifice ale bolilor) iar pe cealaltă coloana fiind produsele 590
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
complicată, deoarece efectele acesteia sunt dependente de relativa concentrație a altor elemente chimice, în special Na și Ca, în corpul plantei. Simptomele deficienței în potasiu variază de la cultură la cultură dar, în general, acestea se manifestă fie prin îngălbenirea marginilor limbului frunzelor din etajele inferioare, în vîrstă, urmată de brunificare, fie prin apariția unei colorații verde - albăstrui, urmată de bronzarea în totalitate a frunzelor. Potasiul este foarte mobil în plantă, deci el va fi translocat în frunzele tinere. Ca rezultat al
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pe parcursul fazei de elongație celulară, urmată de explozia membranei celulare și prin coagularea proteinelor sucului celular la temperaturi de peste 50-600 C. Pentru a vedea dacă buruienile au primit cantitatea stabilită de cădură, există un test simplu, care constă în presarea limbului frunzei între degete. Apariția unei pete verde-închis pe frunză, la locul unde s-a exercitat presiunea, indică o degradare celulară suficientă. Există patru momente în care cultivatorul cu flacără poate fi utilizat: 1.Preemergent. Această tehnică este folosită pe scară
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ce își propun să explice apariția naționalismului în epoca modernă printr-o incursiune interesantă în etnosimbolism, democrație și europenism. Cuprinsul, acest menaj teoretic și factual, se încheie prin prezentarea concluziilor autorului în limba română și a unor considerații publicistice în limbiile engleză și franceză. Primul capitol are rolul de a introduce cititorul în domeniu și tratează originile și răspândirea naționalismului. Aici aflăm despre "naționalismul organic" teorie care insistă asupra ideii că națiuniile sunt un fundament primordial al istoriei, actori principali ce
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
nu acțiuni, "starea de geometrie și, deasupra ei, extaza"5. Altfel spus, figura cristalină a desăvârșirii spirituale - spiritul de geometrie - și viziunea înaltă a posibilului luminat - spiritul de finețe 6. Forme ale "increatului cosmic: adică existențele embrionare, germenii, peisajele nubile, limburile" care să slujească "la extinderea realului până la ceva mai semnificativ, prin absorbirea stărilor sau a ființelor imaginare"7. Dezobiectivării lumii îi urmează sublimarea ei, purificarea "până a nu mai oglindi decât figura spiritului nostru"8. Figură infrareală, a unei imagini
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
abolește realul, ci îl lărgește și îl adâncește, dincolo de întruchipările sale imaginare, până în punctul de origine unde el abia mai e posibil, dar unde e reflex pur al spiritului liber, liber de a lumina începutul, lucrarea lucrurilor. O stare de limb care mijlocește între increat și creat, interfața care dă posibilitate inaparentului să semnifice. Ajuns în acest punct de maximă transparență, poemul nu mai poate fi vedere a lucrurilor în vizibilitatea realului mundan, rostitul care le spune și le descrie în
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ci - prin exfolierea ce pune cuvântul în abis - dezidentifică subiectul însuși. Reducție în urma căreia singura experiență posibilă este cea a unei imagini numenale, inevidente, care - după Heidegger - nu se dă decât "acolo unde cuvântul se frânge"12. Infrarealul e un limb clar-obscur, tărâmul posibilelor stratificate, concurente, divergente. Un interspațiu viu, fremătător, al ființărilor vagante, suspendate între increatul din care s-au desprins, dar care le ține în plasa hipnoticei origini ce le cheamă, și înscrierea lor creatoare în orizontul unei ființe
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
e totuna cu a coborî spre cerul interior, în sufletul frumos care, ca răsfrângere speculară a înălțimii celeste, duce cerul mai departe. Pentru ca minunea să se limpezească, să apară ca splendoare strălucitoare a frumosului, trebuie străbătute toate vălurile ce ecranează, limburile stratificate prin care se coboară până în "fără-de-fundul visului etern", în "negrul afund fără de vad"28. Revelarea revelatului nu apare decât pe un fond revelator: în obscuritate, în banalitate, în sărăcie, în pustie 29. Coborârea în lumea pustiită, "în vipiile marii
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a începutului, a posibilului ce reîncepe totul, în care ce nu este încă este deja în ființarea prefigurată. Aventură preformală în care "întâmplarea arde-n miezul ei"41, vestește și rostește, arată ceea ce nu se vede: interiorul unui poem. "Ce limb se-ntemeiază-aici?", "ce duh își are cuibu-aici?", "dar cine se rostește-aici?". Aici nu denumește spațiul identificabil al unei prezențe și nici nu trasează perimetrul nelocuit al absenței. E locul unui neloc, locul fără loc, intermediul unui limb transparent
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Ce limb se-ntemeiază-aici?", "ce duh își are cuibu-aici?", "dar cine se rostește-aici?". Aici nu denumește spațiul identificabil al unei prezențe și nici nu trasează perimetrul nelocuit al absenței. E locul unui neloc, locul fără loc, intermediul unui limb transparent, cuibul gol al posibilului: "un vid în care noimele se-arată/ ca aburi pe-o miriște arată". Ceea ce apare în golul apariției este chiar faptul de a apărea, de a se arăta ca gol; dar e un gol chemat
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lucrurilor reale, în chiar dispariția oricăror semne în care sensul s-ar putea adăposti? "Dacă-am fi pus un soare crud să-i dea/ coroană, fața lumii-n haină nouă/ nu ne-ar fi ars, așa cum ne ardea/ acest noptatic limb lipsit de rouă:/ tărâm născut din nou, pustiu avid/ hrănind o neființă suverană,/ pe care-acum îl despărțea de vid/ doar propriul fum, ca o membrană./ Era chiar Locul însuși". Ceva încă semnifică, dintr-un adânc abia zvonit, ca o chemare
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pitorescul decorativ în care vederea se îneacă, prinsă în pânza deasă a vizibilului ce sare în ochi? Vedere sufocată de propria intenție, dar nu iluminată până la orbire, saturată de lumina covârșitoare - insuportabilă - a dispariției, arsă până în golul întunecat al nevederii. Limbul noptatic e pragul dincolo de care nu mai e nimic de văzut, imaginea ultimă, fără un dincolo în care și-ar putea deschide perspectiva. Imagine a străfundului nevăzut, ea e apariția din miezul dispariției, mica eshatologie infratextuală a nașterii din nou
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
câmp al vizibilului. Pustia nu are față, nu arată decât ștergerea din vedere, adâncul coborâtor în noaptea ființei, reflux al categoriilor ființării, până la absorbția în neființă. Iar ultima noapte nu e cu adevărat pragul premergător al marii Zile a opta, limbul clar-obscur între părăsire și accedere, întunecare și iluminare?64 A fi în Ultimul - ca și cum n-ai fi - înseamnă deja întrezărire a Primului, primultimitatea unei prezențe de absență: un aproape-deja-și-nu- încă. De aceea, ajungerea până în adâncul sinelui implică premergerea 65, atingerea
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
favorabilitate maximă pentru evoluția agentului patogen pierderile de recoltă pot fi de 20-25 % (Ana Hulea și col., 1975). Simptome. În toamnă pe frunze pot să apară pete albe, pâsloase, de mărimi variabile, ce pot fi semnalate pe ambele fețe ale limbului. În primăvară, atacul se extinde, petele albe putând fi semnalate pe frunzele din etajele superioare, pe tecile frunzelor, pe paie și chiar pe spice. Sub pâsla albă a ciupercii, țesuturile frunzelor se îngălbenesc apoi devin brune. Petele albe capătă în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. Boala poate apărea încă din toamnă și continuă în primăvară când se observă pe frunzele atacate puncte eliptice, ovale sau circulare de 1-2 mm lungime și 0,5-0,8 mm lățime, de culoare ruginie, răspândite pe ambele fețe ale limbului (toamna punctele apar la baza frunzelor). Cele mai multe puncte de atac se observă însă pe fața superioară a frunzelor dar, pot apărea și pe tecile frunzelor și mai rar pe tulpini. Grupurile de spori sunt la început subepidermice, apoi epiderma crapă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și uscarea lor are loc în aceeași ordine. Frunzele soiurilor sensibile au pete de decolorare și grupuri de spori de vară, în timp ce la soiurile hipersensibile apar doar zone brune fără sporulație. Spre sfârșitul perioadei de vegetație, pe partea inferioară a limbului frunzelor, pe teci și pe tulpini apar grupuri negre, subepidermice de spori de rezistență (fig. 7). Transmitere-răspândire. În cursul perioadei de vegetație, în toamnă și în primăvară, ciuperca se răspândește prin spori de vară. În timpul iernii rezistă sub formă de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
col., 1975, Viorica Iacob și col. 2000). Simptome. În toamnă atacul este sporadic și se manifestă prin apariția la vârful frunzelor a unor puncte galbene. Primăvara în aprilie, mai și începutul lunii iunie atacul se observă pe toate organele aeriene, limbul frunzelor, teci, tulpini, glume, rahis, ariste și chiar pe semințe. Pe aceste organe apar puncte mici de 0,5-1 x 0,3-0,5 mm, dreptunghiulare, galbene limonii, dispuse în șiruri paralele între nervuri și însoțite de zone albicioase liniare. Spre
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
condiții de umiditate excesivă, când se întârzie recoltarea, ca în anul 1997. Simptome. Organele aeriene ale plantelor pot fi invadate de această ciupercă ce produce aglomerări miceliene de culoare brună-negricioasă, la început izolate apoi unite, care acoperă suprafețe mari din limbul frunzelor, paie sau spic. Pe suprafața semințelor se observă o înnegrire care este mai accentuată în dreptul embrionului și la vârful bobului (fig.13). Din semințele negre, care sunt și șiștave se obține o făină mai întunecată la culoare și de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Ea a fost semnalată în zonele nordice, dar s-a răspândit în Muntenia și Oltenia producând chiar pagube mari în anii 1977, 1978, 1980 când s-au înregistrat pierderi de 15-30 % din recolte (V. Florian, 1983). Simptome.Ciuperca produce pe limbul și teaca frunzelor pete izolate de decolorare înconjurate de un inel brun. Petele se pot uni și în acest caz ocupă suprafețe mari din frunză iar pe suprafața țesuturilor distruse se observă cercuri concentrice. Ciuperca poate ataca și semințele din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
gălbui ce cuprind zone mari din suprafața frunzelor. Înălțimea plantelor virotice este redusă cu 40 % iar producția scade cu 43-44 %. La sorg simptomele sunt asemănătoare, iar la unele soiuri striurile se colorează în roșu-ruginiu datorită arsurilor. Costreiul virozat are pe limbul frunzelor dungi decolorate, paralele cu nervurile, însoțite de înroșiri ușoare sau de arsuri. Plante gazdă. Virusul poate infecta porumbul, sorgul, iarba de Sudan, costreiul și numeroase alte specii de graminee. Transmitere-răspândire.În natură virusul se răspândește prin afidele care iau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
diametru, ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă, apar pete ruginii alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite, așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun roșiatică. În adânciturile de pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]