KorAP: Find »[drukola/base=limes & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...46 >

1,150 matches

Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821

însușeau terminologia agricolă romană. Romanizarea Daciei propriu-zise nu a fost uniformă: ea s-a dovedit mai intensă în apusul Transilvaniei, unde se aflau orașele importante, în Banatul răsăritean și Oltenia, în partea de apus a Munteniei, aflată între Olt și "limes transalutanus". Teritoriul Dobrogei a cunoscut și el o intensă romanizare, cu excepția coloniilor grecești de pe litoralul pontic. Pe linia Dunării dobrogene se aflau localități rurale getice, romane sau celtice, două orașe erau municipii (Tropaeum Traiani și Troesmis), iar în orașul Durostorum

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
lor pătrunderi au avut mai mult un caracter militar, însă, spre sfârșitul secolului al VI-lea, în partea de est (Moldova), s-au întemeiat o serie de așezări stabile slave. După o serie de incursiuni în sudul Dunării, în urma prăbușirii limesului danubian, în 602, slavii s-au stabilit în regiunea balcanică. Dar o parte însemnată a slavilor au rămas în nordul Dunării, în timp ce din sud și din est o parte a lor au pătruns în podișul Transilvaniei, intrând în contact cu

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
intensifica și se vor transforma într-o veritabilă conviețuirela nord de Dunăre, ea avea să ducă la asimilarea slavilor de către romanici. Momentul ce a hotărât echilibrul etnic la Dunărea de Jos l-a reprezentat anul 602, revolta armatei romane de pe limesul danubian, când o mare parte a slavilor din Dacia au trecut fluviul și s-au revărsat în sudul Dunării până la hotarele Greciei. Urmările acestei mari migrații slave au fost de mare însemnătate pentru romanitatea carpato-balcanică: ramura sud-dunăreană a romanității a

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
formele artistice au supraviețuit.27 După cucerirea lui Ioan Tzimiskes (970), Dristra devine o simplă mitropolie bizantină, dependentă, până în 1020, de patriarhia de Constantinopol și a jucat un rol important în organizarea bisericească din teritoriile cucerite de Bizanț. Cetățile de pe limesul danubian aveau, la rândul lor, biserici și erau probabil reședințe episcopale, în secolele X-XI. După cucerirea Bulgariei, împăratul Vasile II organizează arhiepiscopia de Ohrida, în anii 1019-1020, în partea apuseană, în timp ce Dristra devine o simplă episcopie, dependentă de centrul bisericesc

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823

dacă soția cumană a țarului Ioniță Caloian (1197-1207), devenită ulterior soția nepotului și succesorului acestuia, Boril (1207-12??), s-a botezat sau nu. Este plauzibil de crezut că a făcut-o. • B. P. Hasdeu, Olteneștile, ed. de Ovidiu Pecican, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2002, p. 81. • Ibidem, p. 83. Imperiului Latin al proaspăt alesului împărat Baudouin de Courtenay, a fost bine primită de bulgari și a beneficiat de ajutorul „sciților“, adică al cumanilor 4. Conform lui Alberic, în oastea occidentală erau șapte sute de

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
istoricului român a fost confirmată întocmai de cercetările din ultimul secol atât sub aspectul romanizării teritoriilor imperiale nordice, situate pe axa Rin-Dunăre66, cât și al puternicei penetrații comerciale romane, cu implicații și în alte planuri, în regiunile barbare din vecinătatea limes-ului sau chiar mai îndepărtate 67. Iată, de exemplu, situația din Germania 65 V. Pârvan, op. cit., p. 188-189. • Vezi, de exemplu, pentru romanizarea provinciilor gallo-germanice: E.M. Wightman, Gallia Belgica, London, 1985, p. 158-192; H. Galsterer, Des Éburons aux Agrippiniens. Aspects

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
in der Zeit der Prinzipats. Eine Bestandsaufnahme (I), în MBAH, 9, 1990, 1, p. 14-44; (II), în ibidem, 10, 1991, 1, p. 78-132; T. Mantovani, Tra romani e «barbari»: la percezione della frontiera e il controlo del Danubio lungo il limes Valeriae, în RSA, 22-23 (1992-1993), 1994, p. 107-135, în special p. 123-126; I. Ioniță, Römische Einflüsse im Verbreitungsgebiet der Sântana de Mureș-ČernjachovKultur, în ArhMold, 17, 1994, p. 109-116; idem, Vase de sticlă romane la dacii liberi (secolele II-III d.Hr

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Einflüsse im Verbreitungsgebiet der Sântana de Mureș-ČernjachovKultur, în ArhMold, 17, 1994, p. 109-116; idem, Vase de sticlă romane la dacii liberi (secolele II-III d.Hr.), în ibidem, 23-24 (2000-2001), 2003, p. 219-247; J. Tejral, Die Verbündeten Roms nördlich des pannonischen Limes und ihre Nobilität während der Spätantike, în La noblesse romaine et les chefs barbares du IIIe au VIIe siècle, textes réunis par F. Vallet et M. Kazanski, Condé-sur-Noireau, 1995, p. 139-154; T. Kolník, Sulla questione dei contatti commerciali tra il

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
1 sec. d.C.). Atti del Convegno di Studio (Udine-Aquileia 16-17 settembre 1994), a cura di M. Buora, Udine, 1996, p. 281-294; idem, Świat antyczny i barbarzyńcy. Teksty, zabytki, refleksjy nad przeszłością, I-II, Warszawa, 1998; U. Lund Hansen, South Scandinavia - Limes - the Roman provinces. Problems in 3rd century Europe, în „Acta ad Archaeologicum et Atrium Historiam Pertinentia“, Institutum Romanum Norvegiae, Roma, 9, 1997, p. 185-208; T. Kuzmová, Terra Sigillata im Vorfeld des Nordpannonischen Limes (Südwestslowakei), Nitra, 1997; Römer und Barbaren an

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Warszawa, 1998; U. Lund Hansen, South Scandinavia - Limes - the Roman provinces. Problems in 3rd century Europe, în „Acta ad Archaeologicum et Atrium Historiam Pertinentia“, Institutum Romanum Norvegiae, Roma, 9, 1997, p. 185-208; T. Kuzmová, Terra Sigillata im Vorfeld des Nordpannonischen Limes (Südwestslowakei), Nitra, 1997; Römer und Barbaren an den Grenzen des römischen Daciens. Romani și barbari la frontierele Daciei, Zalău, 1997; K. Elschek, Römisch-germanische Villae rusticae im Limesvorfeld von Carnuntum? Ergebnisse systematischer Grabung und Prospektion, în Roman Frontier Studies 1995. Proceedings

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235

A-Z. Perspectivă analitică (Editura Tritonic, București, 2004). Autor al monografiei critice Cristian Popescu - filmat de Îngeri (Editura Aula, Brașov, 2001) și al volumului de teorie literară O plimbare de dimineață pe strada Servandoni. O teorie a atitudinii critice (Editura Limes, Cluj, 2003). Doru Pop este lector la Facultatea de Teatru și Televiziune, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj, din 2005. Bursier Fulbright, New School for Social Research din New York, 1995-1996. Bursier Ron Brown, University of North Carolina at Chapel Hill, 2001-2003. Masterat luat

Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752

texte sunt incluse în carte. SCRIERI: Șapte eseuri despre strigoi, Timișoara, 1998; Curs de folclor. Lecții despre calendar, Timișoara, 1998; Pentru o mitologie difuză, Timișoara, 2000; Folclorul. Ce facem cu el?, Timișoara, 2001. Repere bibliografice: Györfy-Deák György, Adevărul despre Drăculea, „Limes” (Zalău), 1998, 4; Simona Constantinovici, Incursiuni în sacru și profan, O, 1998, 7; Ion Șeuleanu, „Șapte eseuri despre strigoi”, „Folclor literar”, 1998-1999, 338-341; Nicolae Constantinscu, Tineri etnologi, ALA, 1999, 466; Claudiu Gaiu, Un etnolog pe urmele lui Bram Stoker, „Zestrea

HEDESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650

The challenge of transition în romanian society and sociology”, În Nikolai Genov și Ulrike Becker (coord.), Social Sciences în Southeastern Europe, InformationsZentrum Sozialwissenschaften, Paris-Bonn, pp. 136-191. Lazăr, Marius (2002), Paradoxuri ale modernizării. Elemente pentru o sociologie a elitelor culturale românești, Limes, Cluj-Napoca. Lefter, Ion Bogdan (1994), „Ce este, de fapt, ASPRO?”, România Literară, 31, 17-23 august, București. Lefter, Ion Bogdan (1994b), „ASPRO pornește de la spiritul unei generații”, 22, 29, 20-26 iulie, București. Lefter, Ion Bogdan (1999), A Guide to Romanian Literature

Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
Corola-publishinghouse/Science/287816_a_289145

, publicație apărută la Zalău, trimestrial, din ianuarie 1997, editată de Inspectoratul Județean pentru Cultură Sălaj. Redactor-șef este Cornel Grad, care în articolul-program De ce „Limes”?, afirmă că revista dorește să reflecte înainte de toate realitățile social-culturale ale Sălajului dinspre trecut spre actualitate. În vederea acestui scop sunt deschise numeroase rubrici: „Historia”, „Ethnos”, „Literatură”, „Confluențe”, „Poesis”, „Philobiblon”, „Patrimoniu cultural”, „Literatură universală”, „Semnal”, „Caleidoscop”. L. va include îndeosebi articole

LIMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287816_a_289145]
Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608

Ed. Mentor, Tg.Mureș, 2014; „Temeliile Turnului Babel” (Eseu), Ed. Acad. Rom., București., 2013; „Păcatul neliniștii” (Poezie), Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2012; „Violența simbolică în discursul electoral” (Eseu), Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2012; „eu, tu și El” (Oglindiri spirituale), Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2009; „Jurnal de inițiere spirituală” (Eseu), Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2008. Membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), Membru în Colegiul de redacție „Avanti Publishers.com”, Karachi, Pakistan & Windsor, Connecticut, USA; Membru în Colegiul de redacție „Computer Engineering and

MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
Ed. Acad. Rom., București., 2013; „Păcatul neliniștii” (Poezie), Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2012; „Violența simbolică în discursul electoral” (Eseu), Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2012; „eu, tu și El” (Oglindiri spirituale), Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2009; „Jurnal de inițiere spirituală” (Eseu), Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2008. Membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), Membru în Colegiul de redacție „Avanti Publishers.com”, Karachi, Pakistan & Windsor, Connecticut, USA; Membru în Colegiul de redacție „Computer Engineering and Information Technology Journal CEITJ”, Indore, Madhya Pradesh, India; Redactor

MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895

mai înainte că al cincilea, Gabranus, a fost considerat ca un hidronim din substrat; s-a făcut și o legătură între acest hidronim și toponimul modern Garvăn. În nord-vestul Dobrogei, în apropierea vestigiilor cetății romane și apoi romano-bizantine Beroe, de pe limesul dunărean dintre Carsium (Hîrșova) și Troesmis (Turcoaia), vechiul curs al Dunării se numește Băroi, preluat desigur din Beroe. În Dacia Romană s-au identificat cel puțin trei localități cu caracter balnear, în general denumite de romani prin apelativul Aquae. Este

Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098

timp de câteva luni, este inspector școlar și redactor la revista „Măiastra” (Baia Mare), apoi, întors la Cluj-Napoca, e angajat redactor la Editura Dacia, unde rămâne până în 1998, când trece secretar de redacție la Editura Cartimpex, ulterior fiind director al Editurii Limes. Debutează în presă cu versuri, la „Echinox” (1974), iar editorial, ca urmare a concursului pentru debut al Editurii Dacia, cu volumul Un munte, o zi (1981). Colaborează cu versuri, recenzii, eseuri, proză la „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Luceafărul”, „Familia”, „Viața

PETEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Debutează cu critică literară în „Echinox” (1973), iar editorial cu volumul Între extreme, un eseu despre poezia lui Aurel Pântea (2002; Premiul Uniunii Scriitorilor). Colaborează la „Echinox”, „Familia”, „Vatra” „Steaua”, „Caiete critice”, „Arca”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Limes”, „Calende”, „Discobolul”, „Paralelă 45” s. a. Cărțile lui P. sunt, de fapt, micromonografii privitoare la scriitori optzeciști din Transilvania, concepute dintr-o perspectivă deopotrivă empatica și polemică. Dacă empatia dezvăluie un sistem de afinități elective, polemică țintește două mize complementare, ținând

PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640

o astfel de bibliografie. Aceasta inventariază toate lucrările din domeniul stilisticii scrise la noi din 1798 până În 1972. În lucrarea Constantin Ciopraga, Interviuri, prefață și notă asupra ediției de Ilie Rad, ediție Îngrijită de Ilie Rad și Raluca-Simona Deac, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007, am folosit tot bibliografia cronologică, pentru a arăta modul În care a fost receptat autorul (Constantin Ciopraga) de-a lungul anilor, Înainte și după 1989. Bibliografia cronologică poate fi sugestivă mai ales În cazul unor autori a căror

Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
are un coordonator sau un editor, menționarea acestei calități este absolut obligatorie, În caz contrar putându-se Înțelege că numele menționat este autor (unii autori omit voit această mențiune). Exemple: Rad, Ilie (coordonator), Schimbări În Europa, schimbări În mass-media, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2005. Rad, Ilie (coordonator), Stil și limbaj În mass-media din România, Editura Polirom, Iași, 2007. Rad, Ilie (coordonator), Secvențe din istoria presei românești, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2007. Într-o situație similară celei de mai sus, unele edituri folosesc următorul

Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
România, Editura Polirom, Iași, 2007. Rad, Ilie (coordonator), Secvențe din istoria presei românești, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2007. Într-o situație similară celei de mai sus, unele edituri folosesc următorul artificiu: Rad, Ilie (coordonator), Schimbări În Europa, schimbări În mass-media, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2005. (coordonator), Stil și limbaj În mass-media din România, Editura Polirom, Iași, 2007. (coordonator), Secvențe din istoria presei românești, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2007. Se mai poate folosi soluția cu idem: Rad, Ilie (coordonator), Schimbări În Europa, schimbări În mass-media

Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
2005. (coordonator), Stil și limbaj În mass-media din România, Editura Polirom, Iași, 2007. (coordonator), Secvențe din istoria presei românești, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2007. Se mai poate folosi soluția cu idem: Rad, Ilie (coordonator), Schimbări În Europa, schimbări În mass-media, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2005. Idem (coordonator), Stil și limbaj În mass-media din România, Editura Polirom, Iași, 2007. Idem (coordonator), Secvențe din istoria presei românești, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2007. • Dacă Înscriem În bibliografie un studiu dintr-o lucrare colectivă sau dintr-o publicație

Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
edituri. În acest caz, trebuie menționate ambele edituri. Exemplu: Cernicova-Bucă, Mariana, Punctuația În publicistica românească actuală, Editura Artpres, Editura Augusta, Timișoara, 2007. Cuvântul editură va fi scris numai dacă face parte din numele editurii respective: Editura Științifică și Enciclopedică, Editura Limes, Editura Dacia, dar Humanitas, Polirom, Institutul European, Iași. După 1989 a apărut tendința de a evita cuvântul editură pe foaia de titlu, editurile respective impunându-se ca „brand” ce nu mai are nevoie de alte precizări! Uneori, numele editurii nu

Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
Popa, Mircea; Tașcu, Valentin, 2003, Istoria presei românești din Transilvania de la Începuturi până la 1918, Editura Tritonic, București. Rad, Ilie, 2005, De la Moscova la New York. Note de drum din Federația Rusă și fragmente de jurnal american, prefață de Mircea Popa, Editura Limes, Cluj-Napoca. Rădulescu, Mihaela Șt., 2006, Metodologia cercetării științifice. Elaborarea lucrărilor de licență, masterat, doctorat, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București. Richardeau, François, 1993, Manuel de typographie et de mise en page, Editions RETZ, Paris. Rollo, Duncan J.; Gehle, Quentin L.

Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]