553 matches
-
atribuite unor mecanisme reflexe de natură complexă, hormonală și nervoasă, prin declanșarea unei serii de reacții ̀ n sistemul de reglare biochimică și nervoasă a circulației. Sintetizând, efectele masajului asupra circulației ar putea fi prezentate astfel: accelerarea circulației sângelui și limfei, prin folosirea masajului clasic în scop circulator, prin influențele mecanice ale procedeelor masajului reflexogen, masajului transversal profund, masajului sub apă, punctoterapiei, shiatsu-lui și stretching-ului; îndepărtarea congestiilor și stazelor din țesuturi și organe, prin facilitarea drenării lichidelor din vasele limfatice și
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
o tragedie, și nu o comedie? Pe vremea lui Galenus, un mare medic empiric, se credea că în corpul omenesc circulă patru flegme: neagră, albă, galbenă și roșie. Se pare că flegma roșie era sângele din artere, flegma albă era limfa, cea galbenă era lichidul biliar din fiere, iar flegma neagră era sângele din vene. De aceea, când cineva se simțea foarte rău, i se provoca o sângerare venoasă pentru a scoate flegma neagră aflată în exces. Se credea că flegma
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
cu podul palmei, pentru a se detecta orice formațiune aderentă la țesutul din jur și de o altă consistență decât țesutul obișnuit al sânului. Trebuie observat dacă ea crește de la o săptămână la alta și dacă nu sunt măriți ganglionii limfa tici de la subsuoară. La cea mai mică suspiciune, sânii trebuie duși la doctor... sau, mă rog, la o doctoriță! Mâna care face dragostea Începând cu epoca Renașterii și până la sfârșitul secolului al XIX-lea, oamenii care se considerau rafinați acordau
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
mai lung, suprimarea apei duce rapid la tulburări grave. Cantitatea de apă ingerată trebuie să fie în echilibru cu cantitatea de apă excretată. Mineralele au un rol important în organism și sunt de neînlocuit. Astfel: calciul se găsește în sânge, limfă, oase, dinți etc.; fosforul, element indispensabil vieții, se găsește în toate țesuturile; clorul se găsește în plasma sanguină și în sucul gastric; sodiul se găsește în sânge, limfă, umori și protoplasma celulară; fierul se găsește în hemoglobina din sânge; iodul
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
în organism și sunt de neînlocuit. Astfel: calciul se găsește în sânge, limfă, oase, dinți etc.; fosforul, element indispensabil vieții, se găsește în toate țesuturile; clorul se găsește în plasma sanguină și în sucul gastric; sodiul se găsește în sânge, limfă, umori și protoplasma celulară; fierul se găsește în hemoglobina din sânge; iodul se găsește în celulele glandei tiroide și lista ar putea continua cu potasiul, sulful, cuprul, etc. Natriul (sodiul) are ca sursă principală sarea de bucătărie. Aceasta este conținută
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
de carne și pește, care demineralizează. Se recomandă coada calului, clorură de magneziu, ou, semințe de bostan, semințe germinate (în special de grâu) și pătrunjel. Pe de altă parte, o respirație amplă, permite prin oxigenarea produsă, alcalinizarea sângelui și a limfei și deci evitarea acidificării semnalată de petele albe de pe unghii. 38 Contra reumatismului - baie caldă. Prevenirea e cea mai importantă.. Pentru prevenirea riscului de întoarcere a crizelor de reumatism, artrită, sau gută, faceți o baie (nu mai mult de 2
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
un mediu intern, realizat tot selectiv, în funcție de interesul și de nevoile individului. Pentru noi noțiunea de mediu intern este restrânsă doar la caracteristicile fizice, biochimice și fiziologice ale umorilor care circulă prin organism sau scaldă celulele corpului (sângele, lichidul interstițial, limfa și alte umori necirculante). Nu trebuie să confundăm Innenwelt-ul cu mediul intern. În Innenwelt intră componentele fiziologice ale corpului, însă intră și toate acumulările unui individ, în funcție de specie. Această noțiune este cu atât mai cuprinzătoare cu cât o urmărim la
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
unei funcții, care se definește pe mulțimea numerelor reale sau complexe. 2. Mărime proprie a unui obiect, unui mecanism, unui sistem, unui fenomen etc., care servește la caracterizarea unor proprietăți ale acestora. PLÁSMĂ 1. Parte lichidă a sângelui sau a limfei formată din apă, săruri, protide, lipide, glucide, anticorpi etc. 2. Substanță gazoasă puternic ionizată, ale cărei proprietăți fizice sunt determinate de existența ionilor și a electronilor în stare liberă. PLASMOLÍZĂ (Biol.) Micșorare a volumului unei celule prin pierderea apei din
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Jejun Colon transvers Unghiul colic stâng Rinichi Yang Pancreas Yin Gu Qi + sânge Splină Stomac Lichidul organic „JIN YE” Este vorba în realitate despre mai multe lichide pentru că regrupăm sub acest nume orice lichid din organism care nu este sânge: limfă, urină, salivă, lichid lacrimal, lichid spermatic, transpirație, lichid sinovial, lichid amniotic, secreții vaginale, lichid cefalo-rahidian, lichid plasmatic, secreții glandulare. Embriologia ne arată că ele sunt fabricate după sânge (lichidele organice ale embrionului sunt produse de mamă, cele ale fetusului de
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Mo Fa și Gua Fa. Țesut conjunctiv tare și strâns Vid de energie Yin, prezența factorilor patogeni și exces de fibre colagene. Apelul Yin-ului prin ya fa. Dispersia patogenilor prin Rou Fa. Degajarea meridianelor prin Gun Fa. Masajul ganglionilor limfatici Limfa este un lichid organic interstițial care înconjură celulele, având funcția de a le aduce elementele nutritive necesare supraviețuirii și apărării, dar și de a transporta reziduurile acestora. Circulația limfatică este un sistem circulator aflat în legătură cu sistemul circulator sangvin. Ea împrumută
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
atât aminoacizii de proveniență exogenă care nu au fost metabolizați cât și diferiți aminoacizi sintetizați în hepatocite prin transaminarea și reaminarea unor cetoacizi rezultați din catabolizarea proteinelor, glucidelor și lipidelor. O mică parte din aminoacizii absorbiți în intestin trece în limfă și de aici direct în circulația sitemică. În urma proceselor de catabolism și remaniere a proteinelor tisulare ajung în plasmă cantități semnificative de aminoacizi. Aminoacidemia (concentrația plasmatică a aminoacizilor) are limita fiziologică inferioară 35 mg% și cea superioară 65 mg%. Concentrațiile
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
din alimentație) sau endogene - sintetizate din glucide și din proteine. Trigliceridele din alimentele ingerate sunt desfăcute de către lipaze în acizi grași și glicerol, din care se sintetizează în enterocite trigliceride identice structural cu cele ale organismului uman și fosfolipide. In limfă lipidele ajung sub formă de chilomicroni (complexe alcătuite din trigliceride, fosfolipide, colesterol și proteine), care trec apoi în sânge. Valorile lipemiei variază între 400 și 800 mg%. Din depozitele adipoase, sub acțiunea unei lipaze celulare, sunt eliberați în circulație acizi
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
nivelul membranei enterocitelor, acizii grași străbătând membrana prin difuziune pasivă iar sărurile biliare fiind resorbite. În enterocite acizii grași sunt transformați mai întâi în enterocite și apoi în chilomicroni (complexe alcătuite din trigliceride, fosfolipide, colesterol și proteine) ce trec în limfă. În circulația limfatică ajung și lipoproteine cu densitate mică sintetizate în enterocite. Prezența sărurilor biliare mai este necesară absorbției colesterolului și a vitaminelor liposolubile. Acizii grași cu lanț scurt (10 sau mai puțini atomi de carbon) sunt absorbiți prin enterocite
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și de ponderea țesutului adipos). Din această cantitate totală ~2/3 se găsește în celule (lichid sau compartiment intracelular), iar restul de ~1/3 în diverse spații extracelulare. Endoteliul vascular separă lichidul extracelular circulant din sistemul cardiovascular (plasma sângelui și limfei, ~1/4 din volumul total extracelular) de restul lichidului extracelular (lichidul interstițial, ~3/4 din volumul total extracelular). La aceste compartimente majore se adaugă un mic volum de „lichide transcelulare”, care se găsesc în anumite spații delimitate de structuri epiteliale
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de restul lichidului extracelular (lichidul interstițial, ~3/4 din volumul total extracelular). La aceste compartimente majore se adaugă un mic volum de „lichide transcelulare”, care se găsesc în anumite spații delimitate de structuri epiteliale (de exemplu lichidul pleural). Lichidul interstițial, limfa și plasma au o compoziție foarte apropiată<footenoteid="1">Celulele din corpul uman funcționează într-un mediu care în majoritatea cazurilor este asemănător de la un organ la altul privind ionii majori, osmolaritatea, etc. Există însă și diferențe extreme, dictate de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
altul privind ionii majori, osmolaritatea, etc. Există însă și diferențe extreme, dictate de necesități funcționale, cum este cazul celulelor de la vârful piramidelor renale, care suportă permanent o osmolaritate foarte mare. </footenote> (cu excepția conținutului proteic superior al plasmei și variabil al limfei) și reprezintă, împreună cu lichidele transcelulare ceea ce denumim de fapt mediu intern. Celulele care vin în contact cu mediul extern în mod obișnuit sunt celule epiteliale protejate la suprafața de contact respectivă, fie prin bariere mecanice cu caractere deosebite (cum este
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138 18. Ventilația alveolară 138 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
determina necroză hepatică. Endoteliul sinusoidelor hepatice este mult mai permeabil la proteine decât endoteliul capilarelor din oricare alt sector. Deoarece porii sinusoidelor hepatice sunt extrem de permeabili și permit trecerea rapidă atât a lichidelor cât și a proteinelor prin spațiile Disse, limfa drenată din ficat are o concentrație proteică de aproximativ 6 g/dl, concentrație puțin mai mică decât cea plasmatică. De asemenea, permeabilitatea mare a sinusoidelor hepatice determină formarea unei mari cantități de limfă. Aproximativ ½ din limfa formată în organism în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
cât și a proteinelor prin spațiile Disse, limfa drenată din ficat are o concentrație proteică de aproximativ 6 g/dl, concentrație puțin mai mică decât cea plasmatică. De asemenea, permeabilitatea mare a sinusoidelor hepatice determină formarea unei mari cantități de limfă. Aproximativ ½ din limfa formată în organism în repaus provine de la ficat. 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui Sistemul vascular hepatic adăpostește aproximativ 450 ml de sânge, iar în condiții patologice un volum suplimentar de 500 1000
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
proteinelor prin spațiile Disse, limfa drenată din ficat are o concentrație proteică de aproximativ 6 g/dl, concentrație puțin mai mică decât cea plasmatică. De asemenea, permeabilitatea mare a sinusoidelor hepatice determină formarea unei mari cantități de limfă. Aproximativ ½ din limfa formată în organism în repaus provine de la ficat. 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui Sistemul vascular hepatic adăpostește aproximativ 450 ml de sânge, iar în condiții patologice un volum suplimentar de 500 1000 ml. Ficatul este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
acțiunea unor presiuni cumulate relativ mici. Din debitul plasmatic intracapilar numai ~2% suferă filtrare, reabsorbția făcându-se în proporție de ~85% prin capilarele sanguine și restul prin cele limfatice. In circulația pulmonară se produce absorbție pe tot parcursul capilarului, iar limfa se formează la acest nivel sub acțiunea unei cantități de proteine plasmatice ce trece în interstițiu. Coeficientul de filtrare capilară este factorul de proporționalitate k din formula debitului de filtrare . Grosimea peretelui capilar și vâscozitatea filtratului fiind relativ constante pot
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de schimb cu plasma la nivelul capilarelor sanguine, prin difuziune dar și în masă, conform echilibrului Starling (filtrare la nivelul capilarelor arteriale și reabsorbție la nivelul capilarelor venoase). Elementele componente sunt: vasele limfatice (capilare, vene, colectoare limfatice) și ganglioni limfatici. Limfa se formeaza din lichidul interstițial la nivelul capilarelor limfatice și este drenată prin vase de calibru din ce în ce mai mare pâna în venele subclaviculare (la joncțiunea cu jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic drept, ce transportă limfa din membrul superior drept
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
limfatice) și ganglioni limfatici. Limfa se formeaza din lichidul interstițial la nivelul capilarelor limfatice și este drenată prin vase de calibru din ce în ce mai mare pâna în venele subclaviculare (la joncțiunea cu jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic drept, ce transportă limfa din membrul superior drept și jumătatea dreaptă a capului, gâtului și toracelui (parțial); stânga pentru canalul toracic, ce transportă limfa din restul corpului. Sunt lipsite de circulație limfatică țesuturile epitelial, osos, cartilaginos, precum și sistemul nervos central. Jumătate din debitul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
calibru din ce în ce mai mare pâna în venele subclaviculare (la joncțiunea cu jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic drept, ce transportă limfa din membrul superior drept și jumătatea dreaptă a capului, gâtului și toracelui (parțial); stânga pentru canalul toracic, ce transportă limfa din restul corpului. Sunt lipsite de circulație limfatică țesuturile epitelial, osos, cartilaginos, precum și sistemul nervos central. Jumătate din debitul de formare a limfei revine în circulația sanguină la nivelul ganglionilor. 16.1. Capilarele și vasele limfatice Situate în apropiere de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
superior drept și jumătatea dreaptă a capului, gâtului și toracelui (parțial); stânga pentru canalul toracic, ce transportă limfa din restul corpului. Sunt lipsite de circulație limfatică țesuturile epitelial, osos, cartilaginos, precum și sistemul nervos central. Jumătate din debitul de formare a limfei revine în circulația sanguină la nivelul ganglionilor. 16.1. Capilarele și vasele limfatice Situate în apropiere de capilarele venoase, capilarele limfatice au aspect incipient în fund de sac, au diametru de 20-30 μm, mai mare decât capilarele sanguine, și sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]