243,069 matches
-
într-un domeniu destul de lax. Scria dl. Boia: „Unii specialiști avansează ca limită a vieții omului o sută cincisprezece ani sau intervalul dintre o sută zece și o sută douăzeci de ani”. Pe când „alții evită să ia în considerare o limită imobilă și promit pentru mâine imposibilul de astăzi.” Prin urmare, două secole hărăzeau insului uman oameni de știință din secolele mai îndepărtate. În zilele noastre, Gabriel Simonoff, profesor de fizică nucleară la universitatea din Bordeaux, preconizează, în studiul său La
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
ca un avocat al diavolului. Cu o vehemență jucată care amintește de strategiile de dialog ale regretatului Iosif Sava, Aligică își provoacă interlocutorul: „Ați subliniat necesitatea pluralismului în jurnalism, și pe bună dreptate. Pe de altă parte, sînt totuși niște limite ale pluralismului. Mă gîndesc, de pildă, la peisajul publicistic românesc, pînă unde poți merge. Nu mă refer acum că cineva publică articole stupide sau tendențioase antiamericane despre războiul din Irak; te poți resemna cu ideea că antiamericanismul e ultima ideologie
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
socialismul s-a dus, cum zicea, cred, Jean François Revel, și că și proștii au dreptul să-și exprime punctul de vedere în mass-media. Mă refer la prezențe de tipul România Mare. Cred că ar fi interesant să punctăm (...) problema limitelor libertății și a limitelor pluralismului” (pp. 289-290). Puși în fața unei asemenea întrebări cei mai mulți dintre politicienii români s-ar fi lăsat, probabil, duși de val și ar fi cîntat în struna iacobinismului politically correct al reporterului. Nu însă și Valeriu Stoica
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
cum zicea, cred, Jean François Revel, și că și proștii au dreptul să-și exprime punctul de vedere în mass-media. Mă refer la prezențe de tipul România Mare. Cred că ar fi interesant să punctăm (...) problema limitelor libertății și a limitelor pluralismului” (pp. 289-290). Puși în fața unei asemenea întrebări cei mai mulți dintre politicienii români s-ar fi lăsat, probabil, duși de val și ar fi cîntat în struna iacobinismului politically correct al reporterului. Nu însă și Valeriu Stoica. Acesta fandează elegant și
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
și mi se pare că bilanțurile și clasamentele, ca și premiile literare, îl cam nedreptățesc. L-aș defini ca pe un trubadur al vremurilor noastre, cu vădita plăcere a rafinamentului stilistic într-o lume a deraierilor (de altfel strălucește în limitele autoimpuse ale formelor fixe), cu plăcerea rimei și a ritmului armonioase, într-o lume dizarmonică, a pasiunilor ușor desuete și a vocabularului bine temperat într-o literatură tot mai atrasă de durități lexicale gratuite. Toate acestea vin pe linia ludicilor
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
are nevoie de prea multe prezentări. Mirela Trăistaru Din punct de vedere temperamental, Mirela Trăistaru se situează în spațiul artistic transilvănean, în orizontul acelui expresionism cromatic și compozițional care însoțește trăirea intensă și se manifestă prin formule directe, uneori la limita cruzimii. Pensulația nervoasă pe spații mici, tușele largi, sigure, în care energia enunțului și energia mecanică se identifică, tonurile aproape crude, inapte pentru spectacolul rafinat și pentru subtilele ceremonii retiniene, creează un prim nivel al acestei picturi, acela al trăirii
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
transparente, de simple, comune, banale, cotidiene pot ajunge astăzi poemele? Îmi e clar că nu e nevoie să știu răspunsuri exacte, care, de altfel, nici n-ar putea fi date, dar la fel de clar îmi e că, în mod necesar, niște limite trebuie să existe. Această fugă continuă de ce-a fost odată, conjugată cu o asiduă căutare după altceva, dacă se poate cât mai opus, e limpede că pe lângă avantajul (enorm, de altfel) al destinderii practicilor literare riscă să ajungă și
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
pentru a și crea automat o realitate complexă sau măcar a da un contur satisfăcător unei idei complicate. Manifestul „micii revoluții” nu are forța de a convinge și de a mobiliza. Până la urmă, iată că soluția minimalistă are și ea limitele ei! Nu orice subiect se pretează la o rezolvare, fie ea și poetică, fără o implicare serioasă (în sensul travaliului) și cu un arsenal variat. A doua obiecție ar fi de natură așa-zis ideologică. Societății videologizate care controlează prin
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
doua obiecție ar fi de natură așa-zis ideologică. Societății videologizate care controlează prin metode indirecte și subtile, poetul îi opune o rețea de refugiu, care, chiar dacă este paralelă, funcționează pe același principiu al înserierii și subordonării unor principii și limite stricte. Revolta împotriva rețelelor rele ale societății sfârșește astfel într-o altă rețea, semn că problema inadaptării este în continuare una de atitudine. Metafora din titlu este semnificativă și din acest punct de vedere. Așa cum teroriștii în numele libertății și al
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
un echilibru stagnant, ființa „de apă și lumină” își caută de fapt un dezechilibru. Un salt. Fie în Lethe, fie în lumea palpabilă și nerotitoare. Ieșirea din amnios. („De-ai ști ce tulbure-i cînd te-ai oprit.../ E izbitura limitei sub stele, rămînerea în cruce” - Gimnast la inele) „Viața mea e o fereastră zăbrelită des cu limite./ Iar dincolo de ea stă ascunsă Fiara-Infinit” (Fiara-Infinit). Aceasta pare să fie drama trăită de poetul care, de altfel, imaginează spații ilimitate, mări și
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
în Lethe, fie în lumea palpabilă și nerotitoare. Ieșirea din amnios. („De-ai ști ce tulbure-i cînd te-ai oprit.../ E izbitura limitei sub stele, rămînerea în cruce” - Gimnast la inele) „Viața mea e o fereastră zăbrelită des cu limite./ Iar dincolo de ea stă ascunsă Fiara-Infinit” (Fiara-Infinit). Aceasta pare să fie drama trăită de poetul care, de altfel, imaginează spații ilimitate, mări și țărmuri fără-nceput și fără sfîrșit, aproapele și departele. Ei bine, dorința aceasta de a rupe limitele
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
limite./ Iar dincolo de ea stă ascunsă Fiara-Infinit” (Fiara-Infinit). Aceasta pare să fie drama trăită de poetul care, de altfel, imaginează spații ilimitate, mări și țărmuri fără-nceput și fără sfîrșit, aproapele și departele. Ei bine, dorința aceasta de a rupe limitele, de a găsi ceva palpabil se împlinește, cum spuneam la început, prin experiența (atît de palpabilă, nu?!) a exilului. Existența se însuflețește, peisajele devin mai pitorești, prezența umană e mai vizibilă, dar, din păcate, lumea creată nu mai are mister
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
Unele sînt de ordin lexical (rom. neaoș, formații lexicale cu prefixe precum mega- sau euro-), altele sînt observații gramaticale sau semantice (organizarea sintactică a propoziției, complementele verbale „non-finite”, verbele „factitive” etc.). Ne-am oprit exclusiv asupra lucrărilor care trec dincolo de limitele strict lingvistice, adică cele care ar putea interesa pe cititorii cultivați. Doamna Gabriela Pană Dindelegan, animatoarea acestor studii, a coordonat și alt volum, Aspecte ale dinamicii limbii române actuale (Editura Universității, 2002, 426 p.), și mai mult legat de actualitate
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
bine fără a lua notă de sine, nefiind însă mai puțin compromițător, mai puțin nociv. Se poate trăi ușor, ne avertizează Traian Ștef, fără să-ți dai seama de ridicolul pe care-l incorporezi. E suficient să te conservi „în limita unei existențe neinterogatoare” (Noica arăta că în timp ce omul tragicului se întreabă mereu, omul comicului nu se întreabă niciodată), a unei mediocre egalități cu sine, „într-o certitudine norocoasă, de rînd”. Ridicolul își face sălașul în fals, în vanitate, în nimicnicia
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
o încălcare a legii, întrucît infracțiunea nu poate fi hazlie. Însă abaterea de la cutuma morală era sancționată prin rîsul batjocoritor și prin jocul oglinditor al actorului de comedie. Ridicolul se ivea din împrejurarea de a nu-ți da seama de limitele ființei tale ori din tendința de-a le forța în numele unui lucru derizoriu: „Ca și cum muntele s-ar opinti să dea naștere unui șoricel”. La romani, comedia țintea inițial divertismentul, veselia pură. Nu se manifesta o instanță normativă care să pedepsească
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
nu mai sînt la modă nu dispar imediat. Ca și în cazul numelor de persoană, moda decide frecvența de uz, dar nu elimină definitiv din limbă nimic. Uzurile individuale cele mai diferite coexistă fără să se contrazică, și în anumite limite diferențele cantitative nici nu se lasă obervate. Doar frecvența extremă poate deveni la un moment dat supărătoare, creînd impresia (de obicei pasageră) de dictatură a uzului: când un nume sau o formulă de salut revin obsesiv, părînd că le-au
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
alții, de la centru). Inițiativa a dus la scăderea dureroasă a veniturilor populației, iar urmările ei - ca factor catalitic al opoziției declarate - au fost dintre cele mai notabile, se observă în rapoartele lui Gabanyi. Într-unul din textele sale dramatice la limita scandalului, austriacul Werner Schwab scrie: “Fiecare om din țara asta are un cadavru îngropat la el în pivniță.” E ceea ce se poate spune la fel de bine despre oricare dintre țările socialismului real, căci, la urma urmei, cadavrele comunismului și cele ale
Stop-cadre din Epoca de Aur by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13542_a_14867]
-
lui de inteligență și nici în ce măsură a vrut să se pună bine astfel cu Miron Cozma. Dar să ne hotărîm odată unde se termină libertatea de a “înjura” Puterea, pe care e normal s-o aibă fiecare dintre noi, în limitele bunului simț, dacă pot spune așa, și de unde începe amenințarea la adresa ordinii constituționale. Dacă mai știu eu ce miner slobod la gură, venit în vizită la Miron Cozma, ar fi spus că vor avea loc mișcări minerești uriașe pentru eliberarea
Miron Cozma între Romeo Beja și Ion Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13583_a_14908]
-
Mai întîi pe aceea că Șirato nu a fost doar pictor, ci, în aceeași măsură, desenator, un caricaturist foarte activ la începutul carierei sale și, mai ales, o conștiință artistică plină de frămîntări, de indecizii și chiar de tensiuni la limita dramatismului. În al doilea rînd, că pictorul nu este un simplu producător de efuziuni lirice și de lumini colorate, ci o adevărată punte între formele tradiționale și experiențele europene cele mai îndrăznețe. El trece, rînd pe rînd, de la construcția monumentală
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
marelui Preot”, în aclamațiile bigoților de tip nou, exaltați de toate vîrstele, în speță tineri amețiți de grandoarea insolitului ceremonial. Chiar și „faptele bune” pe care le-a săvîrșit Păunescu, poate dintr-un impuls benefic, poate pentru a-și testa limitele puterii personale, au dobîndit aspectul unor servicii aduse regimului, ca și cum poetul de curte ar fi intenționat a-i împodobi pieptul cu sclipiri de virtute. Eugen Negrici afirmă în finalul considerațiilor d-sale închinate lui Adrian Păunescu: „Nimeni nu a făcut
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
asimilate ca unică ofertă, cu sau fără plăcere, în vremea copilăriei și adolescenței multora dintre noi, sînt mai vinovați decît factorii puterii din acele vremuri de actuala stare de spirit bolnavă a poporului român. De ce supraviețuiesc efectele literaturii propagandistice dincolo de limitele regimului care a născut-o, care e sursa energiei ei negative?”. Supraviețuiesc, între altele, și pentru că paradigmele literaturii politic orientate, fie că s-a numit „literatură proletară”, „literatură militantă”, „realism socialist”, „umanism socialist”, s-au conservat în ciuda proteismului nu o dată
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
care, revărsate cu generozitate în presa de după decembrie 1989, a obturat limpedea judecată, chiar și în cazul minților evoluate. Jurnalul de la Tescani este o suită de observații și/sau judecăți cu substrat filosofic, religios, estetic, etic, duse uneori pînă la limita anecdotei, fără nici o legătură directă cu situația politică din anul 1989. Andrei Pleșu scrie această carte cu seninătatea și luciditatea unui stoic trecut prin experiența creștinismului. Fire fundamental dubitativă, el pune totul sub semnul întrebării, găsește analogii surprinzătoare și extrage
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
și ea convinsă că, într-un viitor apropiat, accesul către aceste amănunte va fi inevitabil; luptînd să-și apere dreptul la intimitate de insistențele nedorite ale celor interesați, legitim sau nu, de Celan, și-a putut da seama concomitent că limita dintre privat și public în cazul unui poet a cărui operă, greu de separat de viața sa, a devenit obiect de dezbatere, are frontiere nesigure într-o societate stăpînită de medii și că nici un obstacol legal nu le va putea
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
în Neamul Românesc - revistă citită aproape numai de universitari - numai scenele așa-zise “tari” din cărțile lui Eliade, astfel încât se produsese o relativă deviere în receptarea și interpretarea textelor. De exemplu, în cazul Domnișoara Christina, “pornografia” surclasase orice discuție despre limitele și posibilitățile literaturii fantastice în sine. Cum atacurile vin din garda veche, de la profesorii atacați și de “criniști”, Eliade se aștepta la o susținere din partea congenerilor săi, care însă tac, aflăm tot din Memorii. Eliade va interveni făcând o distincție
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
aproape didactică a structurării lumii, se găsesc, într-o perfectă coeziune, dar și disociate, toate reperele elementare pe care se sprijină orizontul existenței noastre imediate și absolute. Spațiu imprevizibil și fabulos, amestec bizar de realitate brută și de reverie fără limite, Delta nu are cum să nu seducă un ochi viu și să nu frămînte o sensibilitate activă. A nu vedea spectacolul din jur și a nu te lăsa impregnat de substanța vie a unui asemenea loc, așază receptarea undeva pe
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]