396 matches
-
linguală se continuă cu șeile protetice și susține conectorii secundari. Conectorul principal bară linguală poate fi însoțit de croșet continuu cu rol antibasculant, de distribuție a forțelor ocluzale și de contenție (fig. 4.45). Atunci când arcada dento-alveolară are o înclinare linguală prea mare și bara linguală nu poate fi aplicată, se indică bara mandibulară vestibulară, situată în șanțul vestibular frontal în aceleași condiții ca și bara linguală. Dacă versantul vestibular al crestei este redus ca înălțime, bara vestibulară nu se poate
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
protetice și susține conectorii secundari. Conectorul principal bară linguală poate fi însoțit de croșet continuu cu rol antibasculant, de distribuție a forțelor ocluzale și de contenție (fig. 4.45). Atunci când arcada dento-alveolară are o înclinare linguală prea mare și bara linguală nu poate fi aplicată, se indică bara mandibulară vestibulară, situată în șanțul vestibular frontal în aceleași condiții ca și bara linguală. Dacă versantul vestibular al crestei este redus ca înălțime, bara vestibulară nu se poate aplica. În cazul în care
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
forțelor ocluzale și de contenție (fig. 4.45). Atunci când arcada dento-alveolară are o înclinare linguală prea mare și bara linguală nu poate fi aplicată, se indică bara mandibulară vestibulară, situată în șanțul vestibular frontal în aceleași condiții ca și bara linguală. Dacă versantul vestibular al crestei este redus ca înălțime, bara vestibulară nu se poate aplica. În cazul în care ambii versanți ai crestei alveolare sunt de înălțime redusă, se indică aplicarea conectorului principal dentar-bara dentară, care poate fi situată fie
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
ca înălțime, bara vestibulară nu se poate aplica. În cazul în care ambii versanți ai crestei alveolare sunt de înălțime redusă, se indică aplicarea conectorului principal dentar-bara dentară, care poate fi situată fie vestibular (caz în care este inestetică), fie lingual, supracingular sau supraecuatorial. Se aseamănă cu croșetul continuu, având lățime de 3-4 mm și grosime de 2 mm. Bara dentară nu trebuie confundată cu croșetul continuu deoarece dimensiunile și funcțiile lor diferă. Conectorul principal metalic sub formă de plăcuță poate
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cu replica anatomică, iar marginea liberă este îngroșată pentru a nu avea acțiune secantă asupra mucoasei. La nivelul rugilor va fi situată în depresiunea dintre două rugi sau pe versantul ascendent al rugii palatine pentru a fi disimulată. Plăcuța dento-mucozală linguală se aplică în situația în care dinții restanți prezintă un grad de parodontopatie marginală cronică, iar versantul oral al crestei alveolare are înălțime redusă (fig. 4.50). Se sprijină pe un prag plasat supracingular, iar decoletarea, dacă este posibilă, se
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
fie șeile protetice la elementele de menținere și stabilizare, fie pe acestea din urmă la conectorul principal. Conectorii secundari elastici au formă de S și unesc șeile segmentate cu conectorul principal în sistemul Rigolet. Conexiunea elastică se poate aplica și lingual între un croșet și conectorul principal lingual sub formă de bară (stress brackers). Conectorii secundari rigizi, frecvent utilizați (fig. 4.51), pot fi situați proximal, legând șeaua de elementele de menținere și stabilizare, sau interdentar, făcând legătura dintre conectorul principal
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și stabilizare, fie pe acestea din urmă la conectorul principal. Conectorii secundari elastici au formă de S și unesc șeile segmentate cu conectorul principal în sistemul Rigolet. Conexiunea elastică se poate aplica și lingual între un croșet și conectorul principal lingual sub formă de bară (stress brackers). Conectorii secundari rigizi, frecvent utilizați (fig. 4.51), pot fi situați proximal, legând șeaua de elementele de menținere și stabilizare, sau interdentar, făcând legătura dintre conectorul principal și elementele de menținere, sprijin și stabilizare
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
întreaga sarcină a șeii să se transmită de-a lungul zonei proximale a croșetului. Este necesar să se dea un plus de rezistență acestei zone, de exemplu prin îngroșarea ei. 3. Un croșet inelar pe molar, care angajează o retentivitate linguală, ar trebui să aibă un element de rezistență vestibular Croșetul inelar pe molar are un braț lung, care este vulnerabil la deformări accidentale dacă este manipulat greșit. Pentru a preveni acest lucru, se adaugă un braț suplimentar la nivel vestibular
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de mare elasticitate. -Atunci când linia ghid este foarte înaltă oral și coborâtă vestibular (cazul premolarilor inferiori înclinați oral), se aplică croșetul cu acțiune posterioară inversă. - Conectorul secundar rigid este plasat vestibular, brațul rigid disto-vestibular, iar brațul elastic este situat lingual. 4Croșetul inelar (fig. 4.93): -Este utilizat în special pe molarul 2 ce delimitează distal edentația. Înconjoară dintele pe toată circumferința sa. -Linia ghid este relativ coborâtă pe una din fețele laterale și înaltă pe cealaltă. -Prezintă un braț flexibil
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
retenție adiacentă șeii. O a doua categorie de patru croșete sunt astfel prezentate: 4Pensele mezio-distale: sunt utilizate pe dinții frontali și pot fi: -pensa mezio-distală cu dublă extremitate liberă (fig. 4.101 a) prezintă un conector secundar situat pe fața linguală a dintelui, iar supra-cingular se divide în două prelungiri în formă de T, una spre mezial, cealaltă spre distal îmbrățișând dintele; -pensa mezio-distală simplă (fig. 4.101 b) prezintă o singură extremitate liberă; pornește dintr-un conector secundar situat oral
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
al doilea ax, permițându-i un contact intim pe toată lungimea crestei edentate. Sistemul Ax-Ro (fig. 4.143): este un sistem compus dintr-un croșet continuu terminat distal cu două croșete Ackers ce sunt unite la o bară palatină sau linguală, bară ce prezintă două orificii paralele. Cealaltă componentă a sistemului este realizată din două șei unite printr-o bară care în dreptul orificiilor prezintă două patrici ce culisează. Când se aplică în cavitatea orală, se aplică întâi șeile cu patricele și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
un paralelism riguros, chiar dacă se aplica bilateral, iar spațiul vertical necesar este de doar 3 mm. Poate fi ușor dezinserat de către pacient în scopul menținerii igienei, însă nu există pericolul dislocării. Ruptorul de forța de la Preat are sistem de închidere lingual (fig. 4.145). Dintre ruptorii care permit două mișcări ale șeilor, translația verticală și bascularea prin înfundare a extremității distale a șeilor, menționăm capsele Ceka (fig. 3.146 a, b). Elemente disjunctoare articulate cu dispozitiv de revenire: Acest tip de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
restanți. -pentru mandibulă: protezare hibridă alcătuită din: restaurare fixă, coroane mixte semifizionomice metalo-acrilice: elemente de agregare 43, 42, 41, 31, 32, 33, 34 și coroane metalice la nivelul 37, 47 și proteză parțial mobilizabilă scheletizată alcătuită din conector principal plăcuță linguală metalică cu două șei mixte metalo-acrilice cu cinci dinți modelați anatomorf mediu cuspidați și elemente speciale de menținere, sprijin și stabilizare. CAZ CLINIC 6: Pacient A. C., 63 ani, mediu rural: În urma examenului clinic și paraclinic s-a formulat următorul dignostic
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
limitat în înălțime se recomandă să se renunțe la puntea suspendată și să se confecționeze o punte cu contact liniar. Aceasta nu exercită acțiuni dăunătoare asupra crestei și posibilitățile de curățire sunt bune, în cazul în care fața bucală și linguală converg într-un unghi ascuțit la creasta alveolară, mai bune decât dacă s-ar întâlni într-un unghi obtuz la depărtare mică de mucoasa crestei. Puntea suspendată trebuie să fie la o distanță minimă de 2 mm de mucoasă, dar
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
posedă o toleranță remarcabilă în contact cu materialul șeii corect adaptat și perfect lustruit, și mai ales dacă porțelanul e perfect vitrificat. Rumpel recomandă o modelare a corpului de punte astfel încât pe secțiunea transversală să fie lentiform, fețele labială și linguală unindu-se într-un ungi ascuțit, iar în raport cu creasta se face chiar la muchia crestei alveolare ca să nu ia naștere unghiuri inaccesibile curățirii. Prelucrarea finală a punții va trebui efectuată cu multă grijă, o atenție deosebită acordându-se lustruirii perfecte
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
caracteristici: -toate suprafețele să fie convexe, netede și perfect finisate; -contactul cu versantul vestibular trebuie să fie minim (punctiform) și fără presiune; -fețele ocluzale ale intermediarilor să fie în armonie funcțională cu fețele ocluzale ale celorlalți dinți; -contururile vestibulare și linguale trebuie să se conformeze dinților antagoniști; -diametrele suprafeței ocluzale să fie în raport cu dinții antagoniști. Forma corpurilor de punte din zonele anterioare -toate suprafețele să fie convexe, netede și perfect lustruite; -contactul cu mucoasa vestibulară să fie minim și fără apăsare
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
convexe, netede și perfect lustruite; -contactul cu mucoasa vestibulară să fie minim și fără apăsare; -exigențele estetice pot necesita o zonă de contact mai mare pentru a suprima existența spațiilor, dacă creasta alveolară frontală este în mod excesiv rezorbită; -contactul lingual va trebui să fie asemănător dințiilor naturali, pentru a nu modifica fonația. Punțile igienice Pentru regiunile laterale, protezele fixe igienice sunt cele mai indicate. Aparatele gnatoprotetice conjucte igienice constau în stabilirea unei suprafețe ocluzale în armonie cu dinții vecini și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
limfatici ai gâtului pot considera utile informațiile furnizate aici. CAVITATEA ORALĂ Termenul de „cavitate orală” se referă la regiunile gurii. Limba este cea mai mare structură de la nivelul gurii și este alcătuită din țesut muscular. Când priviți interiorul gurii, aria linguală vizibilă este parte componentă a cavității orale. Partea de limbă care coboară către gât se numește „baza limbii”. Ea reprezintă peretele anterior al gâtului (orofaringe). Cancerele cavității orale și orofaringelui sunt adesea tratate diferit. „Plafonul” gurii este reprezentat de palatul
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
rotații, extruzii) pot reprezenta un semn de activitate infecțioasă. EXAMENUL RADIOGRAFIC Radiografia este, la ora actuala, singurul mijloc neinvaziv și ușor de aplicat pentru evaluarea pierderilor interproximale de atașament. Evaluarea radiografica, totuși, nu poate evalua pierderile de atașament vestibulare și linguale, intepretarea unui bilanț radiografic se va face în următoarea succesiune: f Localizarea sau generalizarea pierderilor radiologice de atașament, f Tipul de pierdere de atașament: orizontală sau verticală, f Prezenta/absența laminei dura, f Existența craterelor interproximale, f Existența leziunilor de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
variază de la un dinte la altul, precum și în funcție de diferite momente diurne. Mobilitatea fiziologica este transversala și verticală sau axiala. a) mobilitatea transversala -dacă se aplică pe suprafața dintelui o forță orizontală ea îi imprimă acestuia o ușoară înclinare spre lingual, având centrul de rotație la nivelul hipomoclionului. Deplasarea dintelui este mai mare deasupra și dedesubtul punctului de rotație, unde lățimea spațiului alveolo-dentar este mai mică. Rezultă că la forțele orizontale sunt solicitate numai o parte din fibrele ligamentare, ceea ce explică
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
15 ani, a demonstrat că la persoanele care nu întreprind măsuri de igienă orală sau îngrijiri dentare, depunerea tartrului debutează devreme, probabil după prima erupție dentară. Primele arii acoperite de tartru sunt fetele vestibulare ale primilor molări maxilari și fetele linguale ale incisivilor mandibulari. Tartrul supra-gingival continuă să se acumuleze în cursul anilor, atingând un maximum în jurul vârstei de 25-30 ani. În tot acest timp, majoritatea dinților sunt acoperiți de tartru, desi suprafețele vestibulare prezintă mai puțin tartru decât cele linguale
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
linguale ale incisivilor mandibulari. Tartrul supra-gingival continuă să se acumuleze în cursul anilor, atingând un maximum în jurul vârstei de 25-30 ani. În tot acest timp, majoritatea dinților sunt acoperiți de tartru, desi suprafețele vestibulare prezintă mai puțin tartru decât cele linguale sau palatinale. Acumularea de tartru apărea simetric, și după 45 ani, puțini dinți, de obicei premolarii, erau fără tartru. În ceea ce priveste tartrul sub-gingival, studiul menționat arată că acesta se formează inițial, fie independent, fie în zonele aproximale ale
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
academic care aveau o bună igienă oralăși care beneficiau de îngrijiri profesionale competențe pe tot parcursul vieții prezentau acumulări reduse de tartru. Totuși, la aceste persoane, tartrul supra- gingival se forma pe suprafețele vestibulare ale molarilor maxilari și pe suprafețele linguale ale incisivilor inferiori la 80% dintre adolescenți, deși nu se extindea și la alți dinți. O trecere critică în revistă a literaturii ce evaluează eficacitatea procedurilor de debridare mecanică subgingivale făcută prin o mare varietate de metode de evaluare, arată
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile de la mugurii gustativi din 1/3 posterioară a limbii se transmit pe calea nervului glosofaringian la nucleul salivator inferior din bulb. Sensibilitatea nespecifică a mucoasei bucale este transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși: centrul salivator superior se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb. Căile eferente de la centrii salivari la glandele salivare conțin fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]