2,625 matches
-
perioadă, limba română a căpătat puternice influențe slave și maghiare”, a declarat profesorul Martin Maiden. Profesorul spune că limba română este „o provocare interesantă” pentru lingviști. „Poate fi învățată fără dificultăți, dar prezintă și niște particularități care îi încântă pe lingviști”, a mai spus profesorul Maiden. Site-ul Universității Oxford precizează că, în prezent, 82 de studenți români frecventează cursurile sale.
Limba română, predată la Oxford () [Corola-journal/Journalistic/80835_a_82160]
-
istoric și critic literar, eseist și memorialist. În răstimpul 1994-1997 a fost președintele Academiei Române. 5. Dan Grigorescu (1931-2008) istoric literar și eseist. În acel moment era directorul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. 6. Marius Sala (n. 1932), lingvist și filolog. Autorul a peste 350 de lucrări de o reală valoare științifică. Vicepreședinte al Academiei Române.
Însemnări despre istoricul literar Stancu Ilin by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2819_a_4144]
-
Nicolae Scurtu Itinerariul biografic și creator al filologului, lingvistului și istoricului literar Gheorghe Bulgăr (1920-2002) se impune a fi cercetat întrucât eruditul învățat transilvănean a cunoscut o lume imprevizibilă, dificilă și, adesea, nefixată într-o anume ordine morală. Biografia sa, atât cât se cunoaște, conține o sumă de necunoscute
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
acestuia. Învață limba română pe cont propriu, după ce în 1968 participă la un curs de vară de la Sinaia. Ani buni, se consacră studiului limbii ca autodidact. Ajunge să vorbească perfect nu doar româna, ci toate limbile romanice. Este un eminent lingvist, specialist în limbile romanice, specialist în semantica textului, filolog cu o notorietate recunoscută în instituțiile academice din întreaga lume. Este membru al Academiei Austriece de Științe și membru de onoare al Academiei Române. Petrea Lindenbauer este austriacă. Dar are alură de
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
folosit scăparea mea din vedere ca să blocați propunerile care, dintr-un motiv sau altul, spre a nu vorbi de capricii, nu vă erau pe plac. Vi se pare normal ca Secția să aibă ca membri în acest moment aproape numai lingviști? O majoritate care, dispusă să vă voteze propunerile, va conduce la dispariția, nu peste mulți ani, a scriitorilor din Academie. După știința mea, niciodată un scriitor n-a votat contra alegerii unui lingvist. Situația inversă s-a produs însă de câte ori
Scrisoare deschisă domnului academician E. Simion by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4298_a_5623]
-
ca membri în acest moment aproape numai lingviști? O majoritate care, dispusă să vă voteze propunerile, va conduce la dispariția, nu peste mulți ani, a scriitorilor din Academie. După știința mea, niciodată un scriitor n-a votat contra alegerii unui lingvist. Situația inversă s-a produs însă de câte ori ați sugerat-o cu finețea care vă caracterizează. Nu am nimic cu lingviștii, membri ai Academiei, unii, mari personalităț i. Dezechilibrul creat e însă absolut nefiresc și nu vă face onoare. Unde ni
Scrisoare deschisă domnului academician E. Simion by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4298_a_5623]
-
nu peste mulți ani, a scriitorilor din Academie. După știința mea, niciodată un scriitor n-a votat contra alegerii unui lingvist. Situația inversă s-a produs însă de câte ori ați sugerat-o cu finețea care vă caracterizează. Nu am nimic cu lingviștii, membri ai Academiei, unii, mari personalităț i. Dezechilibrul creat e însă absolut nefiresc și nu vă face onoare. Unde ni sunt scriitorii, domnule președinte? Sunt sigur că ați fost informat că, împreună cu D.R.Popescu, Nicolae Breban și Augustin Buzura, ultimii
Scrisoare deschisă domnului academician E. Simion by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4298_a_5623]
-
dar care lui Gaspadin i se păruse de o ingeniozitate nemai pomenită. — Am aici niște comori, Julien. Triumfător, Gaspadin îi băgă sub nas o rarisimă cule gere de folclor cecen, tipărită la Sankt-Petersburg în 1877 în șapte exemplare de celebrul lingvist, baronul Uslar. — E un folclor foarte straniu, îl asigură, frunzărind, Gaspadin, care-i declamă drept dovadă un dicton: „Peștele care vorbește / Are gura plină de apă“, apoi îi puse cartea în mână și-l îndemnă să citească povestea cu Viteazul
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Camelia și Mihai și, la rugămințile lui Beatrice, Petre reluă "poveștile din Câmpina": Două din ele sunt legate de Franța. Istoria noastră, în ultimele două veacuri, a fost mereu legată de Franța. Aici a locuit un mare savant, Hasdeu, filolog, lingvist, istoric, folclorist, marcantă figură culturală a epocii. Avea o fiică, Iulia, frumoasă și talentată, a făcut studii strălucite la Sorbona, a publicat poezii în franceză... A fost prima româncă ce a studiat la Sorbona. S-a pierdut la doar 18
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Gina Sebastian Alcalay Oare cîți știu, în România și în Israel că marele matematician, lingvist și filozof al științei, academicianul Solomon Marcus, este fratele scriitorilor Marius Mircu și Marcel Marcian - ultimul din păcate decedat acum cîțiva ani? Din această familie talentată și extrem de harnică, așa cum o atestă recordurile și ambițiile literar-reportericești, ale lui Marius Mircu
Cuvinte și limbaje by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8741_a_10066]
-
Rodica Zafiu Numele de meserii reprezintă un domeniu lexicologic - al terminologiilor - care i-a interesat destul de mult pe lingviști, cel puțin în măsura în care utilizează anumite tipare derivative și contribuie la îmbogățirea limbii. Schimbările sociale și economice din ultimii ani, care au condus la înmulțirea denumirilor diverselor ocupații, au atras cu atît mai mult atenția specialiștilor în terminologie; s-au publicat
Meserii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8788_a_10113]
-
a conferit învățării și aprofundării limbii și literaturii românești însemnătatea ce i se cuvine, atât prin deosebită pregătire științifică a cadrelor didactice cât și printr-o constantă legătură a catedrei cu cele mai importante universități din România, cu filologi și lingviști români de prim ordin, frecvent invitați în ultimii ani să țină aici lecții și conferințe. Altă reuniune, de aceeasi înaltă calitate, s-a desfășurat a doua zi, 30 noiembrie 2007, la Universitatea din Florența, în cadrul celebrului "Circolo linguistico fiorentino", prezidat
Manifestări universitare italo-române by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/8879_a_10204]
-
hibrid egal de monstruos și de fascinant, a cărui paternitate am recunoscut-o neîntârziat. După Ťmăsurătorileť de până acum, aș situa vietatea (nu, nu conced să o numesc corcitură) între fișa caracterologică, schița literară, anamneza medicală, foaia de observație a lingvistului și eseu sau chiar poezie" (p. 8). În aceste gânduri aflate între vis și realitate, se amestecă de-a valma judecăți literare, amintiri dintr-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat, idei apărute în conversațiile de peste zi, replici de
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
acad. Al. Rosetti, o cu totul altă fire. După cum știți, cei doi nu se înțelegeau deloc. Au fost împăcați, paradoxal, post-mortem în numele Institutului de Lingvistică Rosetti-Iordan. Un lucru poate greu de acceptat pentru ei. Am venit în contact apoi cu lingviști cu o generație mai tineri, precum Marius Sala, Maria Manoliu Manea, Al. Niculescu și alții. În 1984, am fost chemat la Pisa în calitate de românist. M-au tatonat, eu m-am gândit și până la urmă nu am putut refuza Universitatea din
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
rezoluție pusă pe cererile lor,în noiembrie 1942, consemnează dezarmanta concluzie: "este imposibil de a se da de urma dispărutelor manuscrise". O nefericită întâmplare istorico-literară. Mai semnalăm din numărul acesta al Historiei rubrica inaugurată de Marius Sala, în care cunoscutul lingvist își propune să prezinte pe înțelesul publicului larg istoria cuvintelor românești. Un scrib jalnic din Banat Un veleitar grafoman, Nicolae Danciu Petniceanu, scoate la Mehadia pe banii lui o publicație numită EMINESCU Luceafărul românilor de pretutindeni. Revistă de cultură. O
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
sfinții... Dumnezeu dă, dar nu-ți bagă în traistă... Să nu faci ce face popa, să faci ce zice popa, și altele... Acum, după problematica dispariție, întrunindu-se marile, luminatele, bărboasele capete, este bine să fie admiși, printre ele, și lingviștii de vază, cei ce studiază zicerile grele, românești, să le ia serios în discuție, să stabilească de unde pornesc ele. Mai cu seamă că noi acordăm oamenilor Bisericii rolul de excelenți vorbitori ai limbii române. Parlamentul să învețe!... Vorbe în pustiu
Credință și joc lexical by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9232_a_10557]
-
de a o păți ca de la Tocilescu, și m-am gândit mult la modul de a te face solid, solid mai pe sus de toate. Ar fi foarte bine să urmezi cu asiduitate și la cursul de paleografie, necesar unui lingvist, ca și unui filolog, ca și unui istoric."; "V-am scris Dv. această scrisoare, fiindcă Dv. sunteți omul competent în specialitatea pentru care m-ați trimes și pentru că dacă n-aveam încrederea Dv. nu aș fi fost trimes de nimenea
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
amintim aici pe Simion Mangiuca ,născut în satul Broșteni, în 1831. A murit la Oravița ,în 1890.Direcția principală de manifestare științifică a acestuia a fost,, studiul limbii, istoria și cultura populară.A fost ales membru onorar al Academiei Române. Ca lingvist Simion Mangiuca a combătut exagerările lui Cihac și Miclosich privind lexicul limbii noastre și s-a pronunțat prompt în alte probleme esențiale ale lingvisticii generale și românești( Babeu, D.,1978). Cornel Diaconovici( 1859- 1923)a inițiat și organizat importante acte
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Pavel Șușară I. Tradiționalism/noile medii După 1990, vocabularul activ al artelor plastice românești s-a îmbogățit, cu o extremă rapiditate, pe două dintre căile bine cunoscute de către lingviști: pe de o parte, prin reactivarea unor forme lexicale aparent caduce, iar, pe de altă parte, printr-o adevărată invazie neologistică. În prima categorie intră cu precădere elemente din recuzita eclezială, de la moaște la crucifixe și de la jertfă la feștilă
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
editarea Jurnalului. Primind încuviințarea autorului (la 11 aprilie 1980) am început demersurile pentru obținerea manuscrisului. Alexandru Rosetti, urmând să plece în Anglia a acceptat să-mi aducă textul (la proiectata mea ediție se asociase și Liviu Călin, prieten al marelui lingvist). Nici el și nici Gheorghe Bulgăr - profesor la Universitatea din Lyon - n-au reușit să-și îndeplinească "misiunea". Mac Ricketts mi-a expediat până la urmă prin poștă o fotocopie a manuscrisului ce-i fusese înmânată de Eliade. Ca să am șanse
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
impresionante și uneori îl pot chiar intimida pe cititor: descrierea semantică și ilustrarea prin citate a verbului a da se întinde pe 18 pagini, cea a prepoziției de pe mai mult de 80 de pagini (cu un material foarte util pentru lingvist, dar riscînd să devină impracticabil prin dificultatea de a găsi informația căutată: într-o viitoare formă electronică, acest neajuns ar putea fi redus). Desigur, se pot face întotdeauna observații punctuale: de pildă, cred că persistă tendința mai veche de a
Litera D by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9588_a_10913]
-
ele cele două distincții primite din partea Regelui Carol I: medalia Bene-merenti clasa I și Coroana României în grad de ofițer. Mai mult decât opera altor folcloriști și etnografi, aceea a lui S. Fl. Marian a avut prețuitori din varii domenii: lingviști (Sextil Pușcariu), chimiști și medici (dr. C. I. Istrati), istorici (A. D. Xenopol, Iancu I. Nistor), critici și istorici literari ( G. Bogdan-Duică, Ilarie Chendi, G. Ibrăileanu, G. Călinescu), poeți (V. Alecsandri, care a făcut referatul pozitiv pentru premierea, de către Academia Română, a
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
rege cu merite din secolul al XVI-lea care a întemeiat celebra Universitate de la Coimbra - scrisă de o româncă, sau poate, mai bine zis, de o portugheză de origine română: Ana Isabel Buescu, una dintre cele două fiice ale profesorului lingvist Victor Buescu (1911 - 1971). Coleg la Universitatea din Lisabona cu Scarlat Lambrino, acesta din urmă a fost unul dintre editorii remarcabilei "Revue des Etudes Roumaines", împreună cu filologul Emil Turdeanu. în altă librărie, de data aceasta din cadrul uriașului complex El Corte
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
Memoriile unui corporatist" (corporatistu.ablog.ro), "Corporatistul de București" (resursadefun.ro), "corporatistele tomnatice" (piticu.ro) etc. Cum se vede, referirile la un anume stil de viață, comportament și limbaj sînt adesea ironice. Sintagma limbaj corporatist nu e (încă) folosită de lingviști, dar are deja un înțeles destul de clar pentru mulți vorbitori. Ea desemnează un anume jargon al activității într-o firmă, al conducerii și al organizării muncii, al gestionării proiectelor, al recrutării de personal și al formării echipelor de lucru. Îi
"Limbaj corporatist" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8169_a_9494]
-
care au ridicat valoarea actului de cultură și educație a Universității fondate de cel mai mare istoric român. Așa se explică interesul participării străine la cursuri: Jarnic Herțwig și Muller Iaroslav din Praga; Emmanuel Martonne - Paris; dr. Moses Gaster - Londra, lingviștii Craiger și dr. Wright - Londra, dr. Champan de la Universitatea din Manchester, membru al ilustrei Royal Society, dr. Victor Roth, Fr. Muller și Heinz Brandseh din Germania, dr. Richard Csaki și profesorii Bathory Laios, Arpad Bitay din Ungaria, Louis Courtois - Elveția
"Lumina de la Vălenii de Munte" by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Journalistic/8177_a_9502]