776 matches
-
Șoimăreștilor" (cu un scenariu scris și de Constantin Mitru) și "Frații Jderi" (1973; la care au contribuit Mitru și Profira Sadoveanu). În 1969, la studiourile românești s-a filmat "Baltagul", regizat de Mircea Mureșan, cu Sidonia Manolache în rolul Vitoriei Lipan. Zece ani mai târziu, Constantin Vaeni lansează "Vacanță tragică", bazată pe "Nada Florilor", urmată de o adaptare în 1980 a romanului "Dumbrava minunată" și de filmul "Ochi de urs" (1983), regizat de Stere Gulea. În 1989, cu puțin înainte de Revoluția
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
de discuri Electrecord în mai 1999. Pe lângă album, scos cu prilejul împlinirii a 30 de ani de Club A, a fost prezentată și premiera filmului „Club A - 30 de ani”, cu imagini din arhiva anilor 1970: Dan Andrei Aldea, Ovidiu Lipan „Țăndărică”, Liviu Tudan, Nancy Brandes, Mircea Florian, Marcela Saftiuc, Doru Stănculescu și Sorin Minghiat, Sfinx Experience, Compact, Ora exactă, Sarmalele Reci, Timpuri Noi, AG Weinberger, Direcția 5, Nightloosers.
The Best of Club A () [Corola-website/Science/304596_a_305925]
-
tribut greu de sânge în cel de-Al Doilea Război Mondial, un număr important din soldații originari din localitățile comunei murind, fiind răniți, luați prizonieri sau dați dispăruți, în special în luptele de Stalingrad și Cotul Donului. Sublocotenentul aviator "Mircea Lipan" din satul Bordei Verde, a făcut parte din echipajul primului avion românesc doborât de sovietici, chiar în prima zi a războiului de eliberare a Basarabiei, la 21 iunie 1941. Lucrări Periodice
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
adaugă viezurele, vulpea, lupul, râsul, ierunca, cocoșul de munte și altele. Domeniul alpin este populat de elemente tipice precum capra neagră, vulturul sur, acvila,etc. Apele de munte au fost colonizate cu păstrăvul indigen care trăiește alături de alte specii precum lipanul și scobarul. Cartierul Centru este situat în partea de est a orașului, fiind cea mai mare altitudine din municipiul Petroșani. Este despărțit de restul orașului de către șoseaua principală 66. Zona Centrală este cea mai dezvoltată parte a municipiului Petroșani. Clădiri
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
sau DJ209B (numit și "Drumul Vitoriei Lipan") este un drum județean din România care unește comunele Mălini din județul Suceava și Comuna Borca din județul Neamț prin Pasul Stânișoara. Denumirea lui vine de la drumarii italienii aduși de regele Carol I pentru a construi șoseaua. DJ209B este situat
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
timp, Asociația Italienilor din România, încearcă unele demersuri pentru a reconstrui crucea de pe culmea Stânișoarei. Este menționat în literatură de către Mihail Sadoveanu ca element cheie în drama romanului Baltagul și, se suprapune peste calea pe care a străbătut-o Vitoria Lipan pentru a-și căuta bărbatul. Și în epoca actuală pe ambii versanți ai muntelui, există atât amintirea cât și urmașii drumarilor care au venit din Peninsula Italică. De la cumpăna apelor ("Crucea Talienilor") spre est până la poale, porțiunea montană (minoritară) este
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Canis vulpes) și mistrețul (Sus scrofa), care populează pădurile din apropiere. Dintre păsări predomină grangurul (Oriolus oriolus), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) și sitarul (Scolopax rusticola). Apele din zonă sunt populate cu mreană (Barbus jluviatilis), clean (Leuciscus cephalus), lipan (Thymolus thymolus), scobar (Chonarostoma nasus) și crap (Cyprinus carpio). Teritoriul actualului oraș Suceava și împrejurimile sale au fost locuite, așa cum atestă cercetările arheologice, din timpuri străvechi, începând chiar din paleolitic. În secolele al II-lea și al III-lea exista
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
așezare civilă în Texas. Triburile indigene și distanta coloniilor spaniole din apropiere au descurajat coloniști să se deplaseze în Texas. Acesta a fost una dintre cele mai populate provincii din Noua Spanie.În 1749, tratatul de pace spaniol cu Apache Lipan a înfuriat multe triburi, inclusiv Comanche, Tonkawa, și Hasinai. Comanche a semnat un tratat cu Spania în 1785 și mai târziu a ajutat pentru a învinge Apache Lipan și triburi Karankawa. În cazul în care Statele Unite a achiziționat Louisiana de la
Texas () [Corola-website/Science/303610_a_304939]
-
provincii din Noua Spanie.În 1749, tratatul de pace spaniol cu Apache Lipan a înfuriat multe triburi, inclusiv Comanche, Tonkawa, și Hasinai. Comanche a semnat un tratat cu Spania în 1785 și mai târziu a ajutat pentru a învinge Apache Lipan și triburi Karankawa. În cazul în care Statele Unite a achiziționat Louisiana de la Franța în 1803, autoritățile americane au insistat ca acordul să includă, de asemenea, Texasul. Granița dintre Noua Spanie și Statele Unite ale Americii a fost în cele din urmă
Texas () [Corola-website/Science/303610_a_304939]
-
reușit să plătească handbalistele. Datoriile s-au acumulat, iar HCM Buzău a retrogradat în Divizia A. Odată cu retrogradarea, echipa a fost desființată și înființată actuala HM Buzău, construită în principal cu jucătoare tinere din oraș. Din fosta HCM doar Anca Lipan a ales să continue la noua structură sportivă. Din anul 2011, HM Buzău evoluează în Divizia A.
CS HM Buzău () [Corola-website/Science/336585_a_337914]
-
studiourile „Buftea”, unde mai apare în plus și Günther Reininger și sunetistul Corneliu (Schwartz) Calboreanu. A mai fost înregistrată și în 1990, vara, în formula N. Covaci - double-six, voce, M. Baniciu - solist vocal, chitară acustică, J. Kappl - chitară bas, Ovidiu Lipan - baterie, în această versiune apărând pe discul „Aniversare 35”, în 1997. De asemenea, există și o variantă „hard” a piesei, care poate fi ascultată și vizionată pe videodiscul „Phoenix Tour 2006 - Baba Novak” și pe DVD-ul „Live at Sala
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Tour 2006 - Baba Novak” și pe DVD-ul „Live at Sala Palatului”. Compusă în jurul anului 1990 de Nicolae Covaci. A apărut în 1992 pe albumul „SymPhoenix/Timișoara”, fiind înregistrată în formula N. Covaci - double-six, V. Vaessen - chitară bas și O. Lipan - percuție, împreună cu Orchestra Filarmonicii Radio din București. Titlul dat piesei se datorează în parte faptului că piesa este scrisă în măsura mai puțin obișnuită de 5/4. (Un exemplu anterior de a se nota în titlu structura metrică - tot în
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
bas, clopote, C. Petrescu - percuție, V. Sepi - percuție, G. Reininger - percutie, clopote. O nouă versiune a fost înregistrată în 1992 pentru albumul „SymPhoenix/Timișoara”, în formula N. Covaci - chitară solo, double-six, M. Baniciu - solist vocal, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie, Ulli Brand - chitară acustică, corul „Song” și „Grupul de popi”, Orchestra Filarmonicii Radio din București. Prelucrare folclorică din 1971 a lui Nicolae Covaci; apărută în 1972 în debutul albumului „Cei ce ne-au dat nume” (reeditat în 1999 pe
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
fost înregistrată în 1999, în formula Nicolae Covaci - chitară solo, Malcolm J. Lewis - solist vocal, iar în limba română în 2005, în formula N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - chitară acompaniament, solist vocal, Ovidiu Lipan - percuție, C.Gram - chitară electrică , I.Contraș - percuție , voce. Compusă prin 1968 de Nicolae Covaci și Florin (Moni) Bordeianu; text Victor Cârcu. Apărută pe discul „Floarea Stîncilor” din 1969. Înregistrarea a avut loc în formula N. Covaci - chitară solo, voce
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
a fost înregistrată mai întâi în 1999 cu Tavi Colen și Alin Oprea, împreună cu cele trei piese de pe maxi-single-ul „Ora-Hora”, iar mai apoi în 2005, pe albumul „Baba Novak”,in componența : Nicu Covaci - chitară, voce, Josef Kappl - bas, voce, Ovidiu Lipan - baterie, Mircea Baniciu - solist vocal, Mani Neumann - vioară, Ionut Contraș - percuție si Cristi Gram - chitară, unde a apărut pentru prima dată oficial. Compusă de Ciprian Porumbescu în 1880 („Baladă pentru vioară și orchestră”), în aranjamentul lui Nicolae Covaci. Inițial apăruse
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
pe versuri populare macedoromâne; aparută pe albumul „Cantafabule” din 1975 (greșit tipărit „Cantofabule”; reeditat cu numele corect în 1996); înregistrata în componența N. Covaci - solist vocal, chitară solo, double-six, J. Kappl - solist vocal, chitară bas, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - percuție, G. Reininger - clopote, pian, sintetizator. Compusă de Nicolae Covaci (muzică și text) în 1996; înregistrata în 1996 în componența N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce; Ovidiu Lipan - baterie; aparută oficial numai pe cea de-
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
chitară bas, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - percuție, G. Reininger - clopote, pian, sintetizator. Compusă de Nicolae Covaci (muzică și text) în 1996; înregistrata în 1996 în componența N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce; Ovidiu Lipan - baterie; aparută oficial numai pe cea de-a doua ediție a albumului „În umbra marelui URSS” (2003), sub numele „Ceata I”. Există și o altă înregistrare (în formula N. Covaci - solist vocal, double-six; se mai aude și o a doua
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
NDR - HörFest 87” (Germania). Înregistrarea „The Lark” a apărut sub numele românesc pe discul single „Ciocîrlia/Perestroika” în 1990, și, într-o nouă înregistrare (din 1990, în formula N. Covaci - chitară solo, J. Kappl - chitară bas, M. Neumann - vioară, O. Lipan - baterie), pe discul „Aniversare 35” (1997). Un duo vocal la superlativ, alaturi de instrumentala. Compusă de Josef Kappl în 1973-74 pe versurile lui Victor Cârcu; înregistrată în formula N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, vioară, M.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
1999 pe CD. A fost, de asemenea, preluată pe discul „From the East” al formației Madhouse sub numele de „King Lear” (versuri Erlend Krauser). Melodie populară, prelucrată instrumental de Nicolae Covaci; înregistrată în 1990 de N. Covaci - chitară solo, O. Lipan (ori C. Petrescu sau Herb Quick) - percuție; apărută pe discul „Aniversare 35” în 1997. Compusă în 1974-1975; muzica Nicolae Covaci; versuri Șerban Foarță - Andrei Ujică. A apărut pe albumul „Cantafabule” în 1975 (reeditat în 1996); înregistrată în formula N. Covaci
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
1997. Compusă în 1974-1975; muzica Nicolae Covaci; versuri Șerban Foarță - Andrei Ujică. A apărut pe albumul „Cantafabule” în 1975 (reeditat în 1996); înregistrată în formula N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, G. Reininger - orga electronică, sintetizator. Denumire sub care apare piesa „Ciocârlia” pe discul „NDR - HörFest 87” (Germania). Vezi Ciocârlia. Compusă în anii '80 de Nicolae Covaci; text Tom Buggie (în limba engleză); apărută prima oară în 1987 pe discul
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
rock omonimă, rămasă doar la stadiul de proiect. A fost reeditată pe albumul „Aniversare 35” din 1997, cu o înregistrare făcută în 1990 în componența N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - voce, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară. Nume sub care apare piesa „Ochii negri, ochi de țigan” pe albumul „SymPhoenix/Timișoara” din 1992. Vezi Ochii negri, ochi de țigan Piesă compusă de Nicolae Covaci în 1980-81; text (în limba engleză) de Tom Buggie
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Vezi Ochii negri, ochi de țigan Piesă compusă de Nicolae Covaci în 1980-81; text (în limba engleză) de Tom Buggie. A fost înregistrată în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, M. Neumann - vioară, voce, T. Buggie - chitară bas, O. Lipan - baterie, Sabin Dumbrăveanu - violoncel, Ivan Kopilović - voce; apărută pe discul din 1981 editat în Germania („Transsylvania”). Compusă în 1974-1975 de Josef Kappl; versuri: Șerban Foarță și Andrei Ujică; înregistrată pentru albumul „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996) în formula N. Covaci
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
în Germania („Transsylvania”). Compusă în 1974-1975 de Josef Kappl; versuri: Șerban Foarță și Andrei Ujică; înregistrată pentru albumul „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996) în formula N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, G. Reininger - sintetizator, orgă electronică. Compusă în 1968 de Florin Bordeianu și Nicolae Covaci; text Victor Cârcu. A apărut pe discul „Floarea Stîncilor” din 1969; înregistrată în formula N. Covaci - chitară solo, voce, F. Bordeianu - solist vocal, K. Bela
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
în 2004-2005 de Nicolae Covaci, cu text de Dinu Olărașu. Apărută pe albumul „Baba Novak” (2005), într-o înregistrare în formula N. Covaci - chitară acustică, solist vocal, J. Kappl - chitară bas, backing vocals, M. Baniciu - chitară acompaniament, solist vocal, O. Lipan - baterie, Mani Neumann - vioară, Ionuț Contraș - percuție, Cristi Gram - chitară. Nume sub care apare pe compilația neoficială „Go West” (2005) varianta în limba engleză a piesei „Mica țiganiadă”, fără introducere. Vezi Mica țiganiadă. Nume sub care apare pe discul din
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Mica țiganiadă”. Vezi Mica țiganiadă. Compusă de Nicolae Covaci în anii '80, sub titlul „Bounty Man”. Textul în limba română îi aparține lui Dinu Olărașu. Înregistrată în formula N. Covaci - chitară solo, solist vocal, J. Kappl - chitară bas, voce, O. Lipan - baterie, M. Baniciu - chitară acompaniament, voce, M. Neumann- vioară, I. Contraș - percuție, voce, C. Gram - chitară electrică, a apărut pe albumul „Baba Novak” (2005) Prelucrare folclorică de Nicolae Covaci și Josef Kappl (făcuta în 1971), pe versuri de Victor Cârcu
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]