778 matches
-
19 găgăuzi, 523 tătari, 244 turci, 992 germani, 793 țigani, 574 italieni, 157 evrei și 58 greci 2932. Plasa Măcin avea o populație de 37 109 locuitori, din care: 25 188 erau români, 3 461 bulgari, 147 găgăuzi, 2 416 lipoveni, 1 832 ruși, 1 616 turci, 202 tătari, 666 țigani, 516 italieni, 392 greci, 261 evrei și 17 germani 2933. Plasa Sulina avea un număr de 14 610 locuitori, din care: 2 965 greci, 2 924 români, 4 753 ruși
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ruși, 1 616 turci, 202 tătari, 666 țigani, 516 italieni, 392 greci, 261 evrei și 17 germani 2933. Plasa Sulina avea un număr de 14 610 locuitori, din care: 2 965 greci, 2 924 români, 4 753 ruși, 2 080 lipoveni, 391 turci, 380 evrei, 319 armeni, 111 bulgari și 71 germani 2934. Astfel, în județul Tulcea, populația era compusă din: 40,3% români, 22% bulgari, 10,8% ruși, 9,6% lipoveni, 3,7% turci și tătari, 2,6% germani și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
greci, 2 924 români, 4 753 ruși, 2 080 lipoveni, 391 turci, 380 evrei, 319 armeni, 111 bulgari și 71 germani 2934. Astfel, în județul Tulcea, populația era compusă din: 40,3% români, 22% bulgari, 10,8% ruși, 9,6% lipoveni, 3,7% turci și tătari, 2,6% germani și 2,1% evrei 2935. În anul 1908 orașul Tulcea avea 19 575 de locuitori, din care: 4 792 români, 4 097 bulgari, 3 588 ruși, 2 213 lipoveni, 1 899 evrei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ruși, 9,6% lipoveni, 3,7% turci și tătari, 2,6% germani și 2,1% evrei 2935. În anul 1908 orașul Tulcea avea 19 575 de locuitori, din care: 4 792 români, 4 097 bulgari, 3 588 ruși, 2 213 lipoveni, 1 899 evrei, 1 233 greci, 313 țigani, 274 germani și 267 armeni 2936. Plasa Babadag cuprindea, în anul 1908, următoarele localități: Armutlia, Atmagea, Bașchioi, Beidaud, Alibeichioi, Babadag, Caramanchioi, Canlî-bugeac, Ciamurlia de Jos, Ciamurlia de Sus, Ciucurova, Casimcea, Congaz, Cogealac
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
lucrări de desecare a bălților din Deltă și de îndiguire, fapt ce a permis dezvoltarea agriculturii și a creșterii animalelor în această regiune. Acestor activități, practicate în special de către români, li se adăuga pescuitul, activitate practicată pe scară largă de către lipoveni. Tulcea, cel de-al doilea centru urban din Dobrogea, a cunoscut, la rândul său, un proces de modernizare, fiind realizate lucrări edilitare vizând sistematizarea străzilor, construirea sau reabilitarea unor clădiri publice, amenajarea unui parc în centrul orașului, amplasarea statuii voievodului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Institutul de Arte Grafice "Victoria", Constanța, 1923. Arbore, Al., P., "Câteva însemnări asupra cerchezilor, grecilor și arabilor din Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 4, Constanța, 1922. Arbore, Al., P., "Sicia transdunăreană", în Analele Dobrogei, Constanța, 1935. Arbore, Al., P., "Așezarea lipovenilor și rușilor în Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 1, Constanța, 1920. Arbore, Al., P., "Așezările bulgarilor în Dobrogea", în Arhiva Dobrogei, an I, Constanța, 1916. Arbore, Al., P., "Informațiuni etnografice și mișcări de populațiune în Basarabia sudică și Dobrogea în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Așezările bulgarilor în Dobrogea", în Arhiva Dobrogei, an I, Constanța, 1916. Arbore, Al., P., "Informațiuni etnografice și mișcări de populațiune în Basarabia sudică și Dobrogea în veacurile XVIII și XIX", în Analele Dobrogei, IX, Constanța, 1924. Arbore, Al., P., "Așezarea lipovenilor și rușilor în Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 1, Constanța, 1920. Atanasiu, Andreea, "Dobrogea sub administrație otomană. Constanța și Tulcea studiu de caz", în volumul Dobrogea 1878-2008. Orizonturi deschise de mandatul european, coord. Valentin Ciorbea, Editura Ex Ponto, Constanța, 2008
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
zâmbetul întipărit pe buze. Nou-veniții ne speriau prin asprime și înfățișare. Erau duri, cu mâinile bătătorite, cu hainele transpirate și murdare, iar ceea ce era și mai înfricoșător la ei erau bărbile albe, încărunțite sau negre, care le treceau de brâu.Lipovenii. Așa îi numeau oamenii satului. -Nu vă fie frică de ei. Sunt și ei oameni. Au venit să câștige un ban. Îi scot nevoile din bordeie. Mintea mea de copil nu se putea odihni. Noaptea lipovenii parcă porneau încruntați, cu
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
le treceau de brâu.Lipovenii. Așa îi numeau oamenii satului. -Nu vă fie frică de ei. Sunt și ei oameni. Au venit să câștige un ban. Îi scot nevoile din bordeie. Mintea mea de copil nu se putea odihni. Noaptea lipovenii parcă porneau încruntați, cu bărbile lor dese și lungi, cu măinile îndreptate spre mine, amenințând că-mi fură sufletul. Strigam prin somn cutremurată. -Ai visat iar urât. Odihnește-te.Treacă cu noaptea, zicea mama, făcându-mi cruce. Noaprea trecea, dar
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
să ne ogoiască alergările prin stratul moale al ierbii și prin apa cristalină a pârâului. Pentru că aveam casa la vreo cincizeci de metri de malul apei și pentru că tata era un om prietenos, nu mică mi-a fost mirarea când lipovenii au început să mișune prin curtea noastră. În amiezile fierbinți își aduceau rogojinile la umbră și dormeau în păduricea de salcâmi din curtea casei noastre. Nu am spus nimănui despre frica ce îmi paraliza de la o vreme trupul. Când le
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
centrul mătcii un cilindru masiv din beton pe care îl numeam „călugărul”. Pe aici o să treacă apa în baraj, ne spunea moșul. Copilăria mea devenea și mai halucinantă. Locurile nou ivite îi dădeau noi dimensiuni. Într-o zi de sâmbătă lipovenii au plecat zgomotos precum au venit. -Azi or să dea drumul la ape. Să nu stați în matca iazului . Puteți privi cum vine apa de pe dig, ne-au zis părinții. Ne-am adunat cu toții încă de dimineață pe dig și
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
419.240 de locuitori români, reprezentând 86 % din totalul locuitorilor, 6.000 de gospodării cu 30.000 de ruteni (6,5 %), 3.826 de gospodării cu 19.130 de evrei (4,2 %), 1.200 de gospodării cu 6.000 de lipoveni (1,5 %), 640 de gospodării cu 3.200 de greci (0,7%), 530 de gosodării cu 2.650 de armeni (0,6 %), 241 de gospodării cu 1.205 bulgari (0,25%) și 241 de gospodării cu 1.205 de găgăuzi
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
tot felul de cărți care povestesc... Și soldații făceau mizerii, jafuri, se Îmbătau, violuri... povești urîte. Și apoi planul a fost să subțieze populația de români, Îi deportau În Siberia și În capătul celălalt, spre Asia, și aduceau ucraineni și lipoveni... și ruși, aduceau și ruși. A, uite și povestea asta cu altă mătușă pe care au băgat-o Într-un tren cu deportați. Și ea a reușit cumva să scape din trenuri, undeva după Stalingrad, și a pornit Înapoi spre
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Rodion este un personaj arhetipal, dar Bunul Rodion și-a dorit să fie pește, iar această dorință a lui, constituind incipitul poemului, aduce totodată atribute ale lui și ale Deltei, în ansamblu: bunătatea, blândețea, la care se adaugă apoi dragostea lipovenilor pentru femeile lor și pentru copii (pentru care fac brățări sau jucării, tot din ceea ce le oferă Delta), dar, treptat, și alte trăsături, între care aplecarea spre vis, în ambele sensuri ale cuvântului. Visurile și visele tuturor, oameni sau alte
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
trăind pe buza catastrofei, permanent, pe un pământ mișcător, înghițit adeseori de ape, încât nici sămânța nu are unde să fie pusă ca să încolțească și nici pruncii morți nu pot fi îngropați cum se cuvine, dar visând la lutul promis, lipovenii sunt resemnați și, mai mult, își iubesc locurile în care s-au născut ei și înaintașii lor - este accentuată prin prezența a numeroase pasaje de un lirism pronunțat: noaptea înfige sulițe negre în pleoape, / luna curge cu clinchet în baltă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
și parcă / se văd pașii Domnului curgând către mare, / iar apele ard de bucurie...; Marea s-a retras speriată spre larg, / Dunărea își înfige ghearele / în carnea-i... Universul deltaic se opune, în poem, celui citadin, de a cărui existență lipovenii știu, dar, în general, o ignoră, fiindcă de acesta se leagă impresii, senzații, în majoritatea cazurilor, negative. În acest context, Rodion, a cărui posibilă plecare vremelnică acolo e pregătită de toată suflarea, apare ca un nou, paradoxal, erou civilizator, ca
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Ei bine, într-un asemenea spațiu - azi suprarealist pentru mulți dintre noi - trăiau adevărați oameni ai lui Dumnezeu, demni, simpli, inteligenți și de o dăruire cum numai în Viețile Sfinților o mai poți întâlni. Mulți dintre ei erau ucrainieni, ruși, lipoveni, găgăuzi sau bulgari. Nu conta. Pariul conviețuirii interetnice a fost aici de mult timp câștigat. Într-un asemenea colaj interetnic, patrona saturată de respect figura distinctă a învățătorului. Un adevărat apostol al neamului, umilit în permanență de salariul mizer și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
era cu dop de plută. Vasea, zic eu acum, nu că era un împătimit al băuturii dar, vorbă să fie, avea pasiunea colecționării de dopuri. De la primărie nu cunoșteam decât pe notarul Botez, un om încrezut, și pe secretarul Cibotarev, lipovean cu sufletul bun și blând ca un bunic. Era în jur de 40 de ani. Cânta la chitara acordată rusește de te minunai. Am vorbit de harnicul învățător Teofan Munteanu, directorul căminului, despre stăruințele sale culturale, dar nu știu dacă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ani care se oferea să-mi curețe hainele, să spele bocancii și care se simțea bine în prezența noastră. Știa românește fiindcă făcuse șapte clase, adică cursul primar de patru clase și încă trei clase, cursul complementar. Locuitorii satului erau lipoveni. Cu Babaca și cu fata am cutreierat tot satul, comună mare și tot cu oameni înstăriți, în majoritate pescari. De acolo se putea merge la Vâlcov numai cu barca pe mare, barcă mare numită caiac. Am venit de câteva ori
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
acolo nu se mai întorcea. A plecat plânsă nu numai de soț și copii ci jelită de toată suflarea comunei pentru tinerețea și frumusețea ei. O altă femeie frumoasă despre care se vorbea peste granițele județului era Mura, fiica unui lipovean bogat. Era absolventă de liceu. Capul, fața, trupul erau de o frumusețe și o armonie ieșite din comun. S-a măritat cu un ofițer superior de marină și se spune că ar fi murit amândoi în timpul războiului, într-o șalupă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
o rudă de-a gazdei, verișoară cred. Mi-a arătat și m-a servit cu zece feluri de mâncare de pește, de te apuca amețeala numai la mișcarea atâtor și atâtor farfurii. Totul era delicios. Populația era majoritar formată din lipoveni. Oameni buni, blânzi și muncitori. Mă bucuram de bucate minunate, de oameni pe măsură, de prietenia fetei gazdei, Jeni. Totul părea senin și așa și a fost până la intrarea în viața mea a doamnei Cetvericov. La numai trei săptămâni de la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
pe un teren de două hectare bine ascunse după un gard și el nou! Cât despre autorii incendiului de la dărăpănătura de școală din Necrasovca Nouă, nimeni nu știa nimic, desigur în afară de doi: Petrică și președintele comitetului școlar comunal, un țăran lipovean cu minte bine așezată chiar și la șotii de folos. Bietul Petrică își doarme somnul de veci în curtea bisericii de la Belaevca, în apropierea Odesei. Cine a crezut că va muri de glonț el care crescuse între țărani de diferite
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
vatră cu gradul de soldat fruntaș. Fruntaș-fruntaș dar ce-i de făcut cu slujba? Și iată-mă, iarăși, pe scaunul cunoscut de la Revizoratul școlar din Ismail, Steluța apropiindu-se cu postul la 12 kilometri, la Necrasovca Nouă, un sat de lipoveni. 1 + 1 = 3 = 4... Soț și soție, domnul și doamna învățătoare adunau la un loc doar 45 de ani, mai puțin de 100 de kilograme, sărăcie cât toată sărăcia dar și bogăția semnului creșterii numerice a familiei. Trebuia o casă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
mamă, plus patroană de băcănie. Ne-am înțeles să-mi procure legume, fructe, carne proaspătă, ba, la cerere, lapte, brânză și smântână la prețuri convenabile și oricum marfă proaspăt de poaspătă. Volciocul era la trei kilometri de Jibrieni, sat de lipoveni de unde se putea merge cu caicele pe mare până la Vâlcov. Iar de la Vâlcov toate drumurile erau posibile dar numai pe apă: Chilia, Câșlița Dunăre, Tulcea, Reni Galați. Aici l-am întâlnit și pe simpaticul institutor Ion Rogojină, om vesel, luminos
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
și-a luat titlul de „mare duce al românilor”. Ducatul, care avea drapel și stemă proprii, era condus de o dietă. În 1875 a fost înființată Universitatea din Cernăuți. În provincie a fost încurajată venirea mai multor etnii: evrei, germani, lipoveni, maghiari, ucraineni, pentru a-i deznaționaliza pe români. În 1918, după prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, s-a constituit Consiliul Național al B., care a votat Unirea cu Patria Mamă în martie (vezi primul război mondial, Conferința de Pace de la Versailles, 1919-1920, România
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]