192,981 matches
-
o nouă hotărîre politică, aceea a Parlamentului, să reformeze reforma din 1953. Prezent ca invitat, presedintele Academiei Române s-a plîns că s-a ajuns la o veritabilă "schizofrenie" din pricina nerespectării de către unele edituri și publicații (între acestea din urmă, România literară) a dispozițiilor Academiei de acum cîțiva ani prin care se recomandă scrierea cu a din a și șunt în loc de sînt. Deoarece Academia s-a dovedit neinstare să oblige pe toată lumea să adopte regulile ei, ar reveni Parlamentului această patriotică misiune
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
cu a din a și șunt în loc de sînt. Deoarece Academia s-a dovedit neinstare să oblige pe toată lumea să adopte regulile ei, ar reveni Parlamentului această patriotică misiune. Trec peste faptul că "schizofrenia" cu pricina n-a creat-o România literară, ci o decizie academică la care lingviștii din Academie s-au opus, ca să relev o ciudățenie absolută a felului în care este abordată chestiunea reformării scrierii. D-na Matilda Caragiu Marioteanu care se numără printre rarii lingviști iubitori de a
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
de semnalat evocările privitoare la mizeria în care familia Ș. Cioculescu a trăit între anii '48-'58. În același număr din revista de la Târgoviște, dl Tudor Cristea consacră o cronică plină de simpatie volumului recent de memorialistică al directorului României literare. Ne-a frapat amănuntul, pe care-l reținusem și din carte, că bunicul matern al autorului este găeștean. Dl Cristea notează în paranteză despre Găeștii cu pricina: "probabil altul decît cel dîmbovițean"... Ne-am interesat și am aflat că nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
care a protestat în FAMILIA, la pitoreștile înjurături ale dlui Luca Pițu găzduite de revistă, și a fost pus la punct de dl Ioan Moldovan, redactorul-șef. În același context, Litere citează și altă Ceartă în familie, cînd editorialul României literare a polemizat cu cronicarii revistei. Aceste "certuri" nu sînt nici trucate, nici fără sens. Cronicarul vine și el cu o părere: dacă tot dorim transparență, haide să nu ne mai ascundem divergențele... sub covor! La urma urmelor, între indivizi și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
sens. Cronicarul vine și el cu o părere: dacă tot dorim transparență, haide să nu ne mai ascundem divergențele... sub covor! La urma urmelor, între indivizi și între generații pot fi nepotriviri de vederi. Ce e rău în asta? OGLINDA LITERARĂ de la Focșani (nr. 9) publică O scrisoare pierdută a dlui Virgil Panait către dl Luca Pițu în care miștocăreala moldovenească a acestuia din Familia ardeleană este drastic condamnată. Ca să vezi ecouri! Libertate și cenzură În OBSERVATOR CULTURAL (nr. 134), la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
și cenzura presei de la noi. După o cărțulie în care cenzura românească era succint descrisă de la origini pînă sub regimul comunist, iată, dl. Marino promite o revenire. Așteptăm cu mare interes. Cîteva scrisori inedite ale lui Vasile Conta în CONVORBIRI LITERARE din august. Le comentează dl Florin Cântec. Urmînd pe alții, (chiar de la Iași, dar și de la Tr. Severin) revista ieșenă scoate și un caiet de poezie Andrei Zanca, Orice întoarcere. Foarte bine face. Număr interesant. CVT între izolare și izolator
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
ale presei, Ministerul Culturii și Cultelor, Primăria Generală a Capitalei și coducerea Teatrului Național din București păstrează obstinat tăcerea. O tăcere sonoră ca bronzul. Dintr-un articol apărut recent (Pavel Șușară, Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989, în România literară, n-rele 34 și 35) aflăm că, în locul statuii lui Lenin din fața Casei Scînteii, va fi amplasată o sculptură a lui Mihai Buculei. Amintita statuie a lui Ilici, realizată de Boris Caragea, lăsa o impresie stranie: larg descheiat la palton
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
prezenți și activi. Au participat, cu comunicări bine apreciate, profesorii Lorenzo Renzi, Cesare Alzati, Lusia Valmarin, Vincenzo Orioles, Marco Cugno, Roberto Scagno, Angela Tarantino, Francesco Guida, Marinella Lörinczi Angioni, Giselle Vanhèse, Dan Cepraga. Au intrat în dezbatere probleme de istorie literară, istorie a culturii și de limbă română veche și actuală - dar și chestiuni de istorie și de actualitate politică. Discuțiile, extrem de vii, au confirmat însemnătatea acestor întâlniri de studii și de cunoaștere reciprocă. De asemeni, în cadrul intervențiilor s-au făcut
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
tine însuți Obs. La modul activ, nu contemplativ. Negația este asimptotică la nimic Note: ș1ț Burton F. Beers, "World History", Prentice Hall,1980 ș2ț Heinrich Klebes, "Diplomația Parlamentară", IRSI, București, 1998 ș3ț V. Dorobanțu, " Lipsa de respect față de regulă", România literară, 1999, "Căderea dreptei în stânga", România literară, nr.19, 1996. ș4ț Platon," Opere I ", 1974, ediție îngrijită de Petru Creția și Constantin Noica ș5ț Aristotel, "Hermeneia", în "Probleme de Logică", vol.I , Ed. Academiei, București, 1968
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
nu contemplativ. Negația este asimptotică la nimic Note: ș1ț Burton F. Beers, "World History", Prentice Hall,1980 ș2ț Heinrich Klebes, "Diplomația Parlamentară", IRSI, București, 1998 ș3ț V. Dorobanțu, " Lipsa de respect față de regulă", România literară, 1999, "Căderea dreptei în stânga", România literară, nr.19, 1996. ș4ț Platon," Opere I ", 1974, ediție îngrijită de Petru Creția și Constantin Noica ș5ț Aristotel, "Hermeneia", în "Probleme de Logică", vol.I , Ed. Academiei, București, 1968
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
e mai mult decat plauzibilă). O altă fațetă a cărții e pedagogia metodologica pe care o expune. Această observație se aplică în special celor trei ese-uri strânse sub titlul Masculin/ Feminin. Arhetipul războinicei e explorat detaliat în manifestările sale mitologico - literare, fără a lipsi o tentă de critică psihanalitica. Singurele obiecții privind acest grupaj de eseuri ar fi că autoarea "derapează narativ" uneori și schițează analogii fără a le preciza rolul în derularea demersului critic. O obstinație - tot de factură pedagogica
Eseul cu ochelarii by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14764_a_16089]
-
carnavalului a fost socotită de diverșii comentatori ai premierei absolute a nu avea invențiune, tipuri, caractere, haz. Apărată de Maiorescu în celebrul său studiu Comediile d-lui Caragiale, dar aspru judecată de Dobrogeanu-Gherea, piesa avea să-și găsească primul exeget literar adevărat în Pompiliu Constantinescu, cel ce i-a definit genul proxim, calificând-o "o farsă pură" și a observat că lucrarea este "de o ingeniozitate extraordinară de situații, de o complexitate de intrigă rară". Și tot Pompiliu Constantinescu credea că
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
teatru caragialian". Ideea avea să fie reluată mulți ani mai târziu de Ion Constantinescu, în cartea Caragiale și începuturile teatrului european modern, unde putem citi că D'ale carnavalului e "o cheie a tuturor comediilor caragialiene". Marile reevaluări ale criticii literare aveau să vină însă după excepționalul spectacol din 1966 de la Teatrul Bulandra, regizat de Lucian Pintilie, în scenografia lui Liviu Ciulei și a lui Giulio Tincu și interpretat de Octavian Cotescu, Marin Moraru, Toma Caragiu, Aurel Cioranu, Gina Patrichi și
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
de Lucian Pintilie, în scenografia lui Liviu Ciulei și a lui Giulio Tincu și interpretat de Octavian Cotescu, Marin Moraru, Toma Caragiu, Aurel Cioranu, Gina Patrichi și Rodica Tapalagă. După această montare de hotar, laolaltă, oameni de teatru și exegeți literari au căzut de acord că D'ale carnavalului, departe de a fi "cea mai slabă piesă" a lui Caragiale e, fără tăgadă, cea mai dificilă. De dificultățile pe care le presupune înscenarea textului caragialian m-am convins încă o dată urmărind
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
depanat amintiri frumoase din tinerețea noastră. Am avut atunci, în aceeași săptămână, o altă enormă bucurie: guvernul autonom din Insulele Gran Canaria mi-a editat biografia scrisă de Antonio Pita Cardenes, cu un cuvant înainte al distinsului profesor și critic literar Nicolae Manolescu. Evenimentul a avut loc acasă, în țara mea adoptiva, avându-i ca invitați, la această lansare de carte, pe doamna Ines Jimenez, ministru al Culturii, pe criticul de artă și compozitorul Guillermo Garcia Alcalde, pe muzicologul Lothar Siemens
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
din metaforă, totul este filtrat subtil, filosofic, amestecând vidul gesturilor moderne, al întrebărilor noastre moderne, în textura ficțiunii poetice: "firească lupta pentru existența/ spunem continuu/ mulțimi căutate de sălile de gimnastică/ un animal preistoric trece stradă în zori/ spre cafenele literare/ ar putea fi altfel cafenele/ când marile preocupări nu sunt doar politice/ că mișcarea umbrei prin vis?" Sfâșietoarea melancolie emanata de obiecte, de trecutul închis în ele definitiv, de timpul perceput de poet până la plânset, toate acestea respira imperceptibil: "în
Intervalele poemelor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14766_a_16091]
-
25 de biografii celebre începând cu Isus Cristos, substituindu-se lor, prin acest acces de non-identitate. Ulise, my dear Jeff, - încheiasem cu verva pe care mi-o regasisem în Franța, - este Los-Alamos, fisură nucleară a frazei și narațiunii pe plan literar... Formidabil! repeta americanul entuziasmat promițând că avea să mă citeze în teza de licență în perspectivă... În fine, mă făcusem înțeles. Dar asta datorită fizicei invocate, instrumentul de bază al cunoașterii americane. Făcând o miscare greșită, cartea alunecă de pe masă
Reflexe pariziene VII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14773_a_16098]
-
străinătate și s-au întors, cu ei, investindu-i în țara lor. Câți români ar putea face la fel, daca nu ar fi și îndemnați să n-o facă (tare mică răspândire pot avea articole că acela publicat în "Adevărul literar și artistic", 2000, nr. 548, "Elitele și concurența"; sau "Dramă tinerilor și exodul", în "Jurnalul literar", 1998, nr. 7-8, 14-15). Să nu uite însă nimeni că "tout se tient" - "totul se leaga intru tot". Dar mă refer acum și la
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
face la fel, daca nu ar fi și îndemnați să n-o facă (tare mică răspândire pot avea articole că acela publicat în "Adevărul literar și artistic", 2000, nr. 548, "Elitele și concurența"; sau "Dramă tinerilor și exodul", în "Jurnalul literar", 1998, nr. 7-8, 14-15). Să nu uite însă nimeni că "tout se tient" - "totul se leaga intru tot". Dar mă refer acum și la averile "barosane" externate peste hotare (cum făcuse și Ceaușescu). Miliardele de dolari furate de aici ar
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
cu inițială V., ca aparținând lui Ion Vinea, deși el încă nu debutase la acea vreme pune în cântarul critic opinii referitoare la român și la scriitor, în general, dar mai ales prețuiește contribuția d-nei Constandina Brezu-Stoian, la promovarea publicisticii literare a lui Ion Vinea, în 1972, cât și la interpretarea acesteia, din Prefață. Important este pentru cititor să descopere, prin observațiile editoarei, că încă din 1913, pe când scriitorul avea doar 18 ani, se impunea prin siguranță referințelor și interpretărilor literaturii
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
în publicistica să Ion Vinea în perspectiva dinamică a anului 1919. Nu am găsit nici o informare dacă ediția are în vedere includerea jurnalului. Fragmente din el au fost publicate de Constandina Brezu: Ion Vinea. Pagini din "jurnal personal", în "Jurnalul literar", decembrie 1995 și Un jurnal postum Ion Vinea, în "România Literară", decembrie 1962, (acesta citat în volum). În notă introductiva la textul din "Jurnalul literar", Singurătatea poetului, Constandina Brezu arată că acest capitol neștiut, "ar ajuta la micșorarea părții de
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
Nu am găsit nici o informare dacă ediția are în vedere includerea jurnalului. Fragmente din el au fost publicate de Constandina Brezu: Ion Vinea. Pagini din "jurnal personal", în "Jurnalul literar", decembrie 1995 și Un jurnal postum Ion Vinea, în "România Literară", decembrie 1962, (acesta citat în volum). În notă introductiva la textul din "Jurnalul literar", Singurătatea poetului, Constandina Brezu arată că acest capitol neștiut, "ar ajuta la micșorarea părții de legendă ce a însoțit imaginea publică a lui Ion Vinea". Agresiv
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
el au fost publicate de Constandina Brezu: Ion Vinea. Pagini din "jurnal personal", în "Jurnalul literar", decembrie 1995 și Un jurnal postum Ion Vinea, în "România Literară", decembrie 1962, (acesta citat în volum). În notă introductiva la textul din "Jurnalul literar", Singurătatea poetului, Constandina Brezu arată că acest capitol neștiut, "ar ajuta la micșorarea părții de legendă ce a însoțit imaginea publică a lui Ion Vinea". Agresiv, acuzator tăios, imprudent și generos, febril căutător de frumuseți și descoperitor de observații frenetic
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
anume moment al timpului, trăit de alții, trecut prin capacitatea de absorbție a sensibilității celui care îl cuprinde, descriindu-l. Adevărate schițe, personal detaliate ale momentului istoric, trăit pe viu. Alexandru Busuioceanu - Caietele de miezul nopții (Jurnal 1939-1957), Editura "Jurnalul literar", București, 2001, 254 pag.
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
fără sunet." Mărturisiți, vă rog, stimați cititori, de cînd n-ați mai citit o poezie la fel de frumoasă! v Cronicarul mulțumește S.C. Romarguspress SRL pentru amabilitatea de a ne trimite regulat extrase din presa culturală (și nu numai) referitoare la România literară. Deși credea că citește tot, Cronicarul recunoaște că ecourile textelor (mai ales articole critice) din paginile R.l. sînt cu mult mai numeroase decît avea el știință. Doar în a doua jumătate a lunii august, am avut astfel de ecouri (care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]