586 matches
-
va urmări în continuare multă vreme. „Ghimpele”, „Moftul român” fac din M. un trist personaj de comedie. Refugii îi vor fi poezia, cenaclul, colaborarea la revista simbolistă „La Wallonie” (Liège), la „Revue française” și la „Revue du monde latin”. Reapar „Literatorul” (doar câteva numere, 1886-1887) și „Revista independentă” (un număr, 1887). Încercări de a se salva de sărăcie sunt efemerele „Stindardul țărei” (1888) și „Straja țărei” (1889). Cu „Literatorul” din 1890 începe lupta pentru impunerea simbolismului. Articolul Poezia viitorului (1892) este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
Wallonie” (Liège), la „Revue française” și la „Revue du monde latin”. Reapar „Literatorul” (doar câteva numere, 1886-1887) și „Revista independentă” (un număr, 1887). Încercări de a se salva de sărăcie sunt efemerele „Stindardul țărei” (1888) și „Straja țărei” (1889). Cu „Literatorul” din 1890 începe lupta pentru impunerea simbolismului. Articolul Poezia viitorului (1892) este primul manifest simbolist la noi. Poetul trece prin grele lipsuri materiale și nu o dată recurge la gesturi de cerșetorie deghizată. Tragedia Saul, scrisă în colaborare cu Cincinat Pavelescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
nestemate... false. Ceremonialul îi frapa pe contemporani prin insolit. M. lucrează la Thalassa, versiunea românească a romanului Le Calvaire de feu, „Marea Epopee”, cum îl numea. Publică în „Flacăra” din 1916 fragmente ale scrierii și rondeluri. În ultima serie a „Literatorului” (1918-1919) se pronunță pentru alianța cu germanii. Ovid Densusianu, care tocmai propusese candidatura lui M. la Academie, își retrage propunerea. Este pensionat de la Comisia Monumentelor Istorice, unde fusese numit în 1906; pensia fiind una de mizerie, va face apel la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
bacoviene (Rondelul orașului mic) și voluptățile senzuale, de mare rafinament, mai ales olfactiv (Rondelul crinilor, Rondelurile rozelor). Utilizarea pe scară largă a refrenului, încercările instrumentaliste, sinesteziile, apelul incidental la versul alb (Hinov), revenirea la câteva simboluri dominante fac din mentorul „Literatorului” un precursor al simbolismului românesc și sub aspectul tehnicii poetice. Poetul este un plăsmuitor de viziuni. De o virtuozitate unică sunt însă micile cântece, cu „inefabila” lor simplitate (În Arhanghel, Libelule, Rondelul domniței), miniaturile delicate și grațioase, lucrate cu artă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
literare apusene, se organizează în cea mai completă și mai nouă concepție despre poezie din epocă. Incertitudinile și un demon al noutății îl împing spre mereu alte inițiative poetice, nu o dată contradictorii în orientările lor. Fronda față de Junimea, deschisă prin „Literatorul”, se va reduce la elogiul tradiției pașoptiste și la conceptul de poezie socială. De la poezia cugetată, bărbătească, țâșnită din durere, cu destinație social-umanitară, pe care o propunea în 1882 în prefața volumului Poezii, M. ajunge în sfera influenței hugoliene, eul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
Alexandru Macedonski, București, 1944; Baconsky, Poeți, 57-76; Micu, Literatura, 223-238; Bote, Simbolismul, passim; Adrian Marino, Viața lui Alexandru Macedonski, București, 1966; Negoițescu, Scriitori, 65-90; Streinu, Versificația, passim; Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, București, 1967; Manolescu, Metamorfozele, 7-12; Adriana Iliescu, „Literatorul”, București, 1968, passim; Tomuș, 15 poeți, 46-61; Nicoletta Corteanu Loffredo, Alexandru Macedonski - perspettive critiche di ieri e di oggi, Napoli, 1969; Mincu, Critice, I, 58-75; Ciopraga, Lit. rom., 144-151; Micu, Început, 144-151; Zaciu, Glose, 39-45; Rotaru, O ist., I, 513-537
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
REVISTA LITERARĂ, publicație apărută la București, săptămânal, cu unele întreruperi, de la 7 aprilie 1885 până la 20 noiembrie 1905 și de la 1 martie până la 20 mai 1907. Este editată în locul „Literatorului” care, prin plecarea lui Al. Macedonski la Paris, își suspendase pentru un timp apariția. Subintitulată chiar „Literatorul”, revista debuta, în continuarea lui, cu numărul 8 din anul VI. Când „Literatorul” reapare (1886), R.l. își continuă, paralel, existența. Macedonski atrăgea atenția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
săptămânal, cu unele întreruperi, de la 7 aprilie 1885 până la 20 noiembrie 1905 și de la 1 martie până la 20 mai 1907. Este editată în locul „Literatorului” care, prin plecarea lui Al. Macedonski la Paris, își suspendase pentru un timp apariția. Subintitulată chiar „Literatorul”, revista debuta, în continuarea lui, cu numărul 8 din anul VI. Când „Literatorul” reapare (1886), R.l. își continuă, paralel, existența. Macedonski atrăgea atenția asupra distincției care trebuia făcută între cele două publicații. În primele numere Theodor M. Stoenescu este redactor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
de la 1 martie până la 20 mai 1907. Este editată în locul „Literatorului” care, prin plecarea lui Al. Macedonski la Paris, își suspendase pentru un timp apariția. Subintitulată chiar „Literatorul”, revista debuta, în continuarea lui, cu numărul 8 din anul VI. Când „Literatorul” reapare (1886), R.l. își continuă, paralel, existența. Macedonski atrăgea atenția asupra distincției care trebuia făcută între cele două publicații. În primele numere Theodor M. Stoenescu este redactor administrativ, director fiind Ștefan Vellescu, iar V. A. Urechia - președinte de onoare al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
Vellescu, Gh. Boteanu, C. Al. Ionescu-Caion. În 1907 iese cu titlul „Revista literară și politică”, tot sub direcția lui Th. M. Stoenescu. A început ca revistă a cenaclului macedonskian și nu a avut o poziție independentă, ducând mai departe polemicele „Literatorului”, însă fără verva și orientarea programatică a acestuia. Profilul publicației, în pofida eclectismului ei, rămâne destul de șters. În primii ani colaboratori sunt membrii grupului de la „Literatorul”: Duiliu Zamfirescu, Carol Scrob, Bonifaciu Florescu, Traian Demetrescu, V. Bilciurescu, D. Karnabatt, I. N. Iancovescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
revistă a cenaclului macedonskian și nu a avut o poziție independentă, ducând mai departe polemicele „Literatorului”, însă fără verva și orientarea programatică a acestuia. Profilul publicației, în pofida eclectismului ei, rămâne destul de șters. În primii ani colaboratori sunt membrii grupului de la „Literatorul”: Duiliu Zamfirescu, Carol Scrob, Bonifaciu Florescu, Traian Demetrescu, V. Bilciurescu, D. Karnabatt, I. N. Iancovescu; sporadic apar și Al. Davila, M. Gaster, Al. Vlahuță, B. Delavrancea, C. Mille. A publicat aici și Macedonski, dar foarte puțin: nuvela După perdele (1885
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
Cu proză sunt prezenți D. Stăncescu, Th. D. Speranția, neînsemnații G. Dympolescu, Aug. R. Clavel, D. P. Manolescu, superficialul N. G. Rădulescu-Niger, dar și I. A. Bassarabescu (din 1897) și Mihail Sadoveanu (în 1900 și 1901). Scriitorii pașoptiști, revendicați de „Literatorul” ca tradiție literară, sunt retipăriți și în paginile R.l.: Al. Depărățeanu, D. Bolintineanu (cu romanul Elena). Studii de istorie literară publică M. Gaster (Din scrierile lui Constandin Golescul ), T. G. Djuvara (Încercări asupra literaturii române de la început până în zilele noastre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
Fără un principiu călăuzitor în selecție, R.l. are o bogată rubrică de traduceri. Precumpănesc transpunerile din romantici (Byron, Hugo, Lamartine, Musset, Bürger, Carducci, Heine). Numeroase sunt și tălmăcirile din poezia franceză simbolistă și parnasiană, prin care R.l. făcea, în linia „Literatorului”, atmosferă favorabilă curentelor moderne: Baudelaire (Poeme în proză, Abel și Cain, Spleen, Cântec de toamnă), Verlaine (Cânt de toamnă), Rollinat (Amanta macabră, Prăpastia, Biblioteca), Jean Richepin, José-Maria de Hérédia, Catulle Mendès. Alături de texte din Barbey d’Aurevilly, François Coppée, Paul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
director la „Mișcarea literară” (1924-1925), revistă condusă o perioadă de Liviu Rebreanu și la care colaborează E. Lovinescu, Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu, G. Bacovia ș.a. Versurile publicate aici sau în alte periodice („Cronica” lui T. Arghezi, „Flacăra”, „Capitala”, „Cugetul liber”, „Literatorul”, „Salonul literar”, „Puntea de fildeș”, „Sburătorul” ș.a.) vor fi adunate, parțial, în cartea de poeme Clopote peste adâncuri (1927). Cu articole este prezent în „Lumea evree”, „Ora” lui Pamfil Șeicaru, „Gândirea”, „Umanitatea”. În diferite ocazii a afirmat că ar avea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286820_a_288149]
-
Chișinău), „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, seria literatură (1972 și 1989). A debutat în „Iașul literar” (1958), colaborând apoi cu studii, articole și cronici literare la „Convorbiri literare”, „Cronica”, „România literară”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revue roumaine”, „Steaua”, „Viața românească”, „Literatorul”, „Tribuna” ș.a. Istoric literar prin formație și structură, D. își concepe prima carte, monografia B.P. Hasdeu (1972; Premiul Uniunii Scriitorilor), după dihotomia tradițională viață-operă. Reprezentând cea dintâi cercetare amplă în domeniu, lucrarea beneficiază de o documentare deosebit de serioasă, iar concluziile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
-
REVISTA INDEPENDENTĂ, publicație editată la București în noiembrie 1887, pentru a suplini „Literatorul”, care își încetase apariția. Număr unic, numerotat în continuarea „Literatorului”, R.i. își propune în Introducere, redactată de Al. Macedonski, să aibă în vedere doar „arta și frumosul literar”. Colaboratori sunt scriitorii din cercul „Literatorului”. Bonifaciu Florescu și Mircea Demetriade
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289222_a_290551]
-
REVISTA INDEPENDENTĂ, publicație editată la București în noiembrie 1887, pentru a suplini „Literatorul”, care își încetase apariția. Număr unic, numerotat în continuarea „Literatorului”, R.i. își propune în Introducere, redactată de Al. Macedonski, să aibă în vedere doar „arta și frumosul literar”. Colaboratori sunt scriitorii din cercul „Literatorului”. Bonifaciu Florescu și Mircea Demetriade experimentează, și aici, poemul în proză, N. Țincu, N. G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289222_a_290551]
-
noiembrie 1887, pentru a suplini „Literatorul”, care își încetase apariția. Număr unic, numerotat în continuarea „Literatorului”, R.i. își propune în Introducere, redactată de Al. Macedonski, să aibă în vedere doar „arta și frumosul literar”. Colaboratori sunt scriitorii din cercul „Literatorului”. Bonifaciu Florescu și Mircea Demetriade experimentează, și aici, poemul în proză, N. Țincu, N. G. Rădulescu-Niger și D. Manolescu-Sidery publică pagini de proză. Un comentariu politic antigerman (Buletinul politicii externe) este semnat de Al. Macedonski, prezent în paginile revistei cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289222_a_290551]
-
țară, se va stabili, ca avocat, la Chișinău. Debutează în 1907, cu versuri, la „Curierul liceului” (Ploiești), publică alte poezii și proză în „Acțiunea”, „Duminica”, „Flacăra”, „Noua revistă română”, „Rampa”, „Revista studențimii”, „Ecoul Oltului”, „Versuri și proză”, „Poezia”, „România viitoare”, „Literatorul”, „Lectura pentru toți”, „Dreptatea” (Chișinău), „Moldova de la Nistru”, „Viitorul Orheiului”, „Viața Basarabiei”, „Pagini basarabene”, „Basarabia”, „Bugeacul” ș.a. Face parte, alături de fratele său Constantin T. Stoika, din comitetul de redacție la „Tinerimea literară și artistică” (Pitești, 1909-1910), se implică în editarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289960_a_291289]
-
necesar un asemenea demers, convinși de faptul că o istorie a literaturii nu poate fi concepută, fără să se țină seama și de dinamica principalelor reviste literare,câteva dintre acestea constituind adevărate puncte de cristalizare estetică(,,Dacia literară'', „Convorbiri literare'', „Literatorul"), cu rol de factor periodizator al unor întregi epoci literare. Presa literară din prima jumătate a secolului al XIX-lea(eterogenă sub aspectul conținutului și cu disponibilitate exagerată spre zona traducerilor),când nu exista încă o conștiință precisă a specificității
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
constata statistic că epocile de eflorescență literară concordă,în general,cu momentele de eflorescență publicistică.Situația de care vorbea Hasdeu în 1866 coincide,de fapt,cu începutul epocii marilor clasici,perioadă de acțiune a „Convorbirilor literare",a „Familiei" și a „Literatorului" etc.Este de la sine înțeles că epoca interbelică dispune de o asemenea varietate și diversitate de scriitori,stiluri și curente,tocmai pentru că a fost susținută pe plan ideologic de o presă literară pe măsură.Trebuie să menționăm,de asemnea,că
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Apare la 1 martie 1867 la Iași, în redacțșia lui Iacob Negruzzi și va domina aproape trei decenii, viața literară și publicistică românească.Apariția revistei își are embrionul în constituirea la Iași a cenaclului „Junimea”.Spre deosebire de alte publicații de profil, „Literatorul” și-a propus să publice numai literatură și critică literară, diferențiindu-se prin aceasta de celelalte reviste literare care făceau , de obicei, loc în paginile lor articolelor de filozofie și de popularizare a științei. Revista, datorită lui Macedonski, a reușit
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
și critică literară, diferențiindu-se prin aceasta de celelalte reviste literare care făceau , de obicei, loc în paginile lor articolelor de filozofie și de popularizare a științei. Revista, datorită lui Macedonski, a reușit sa-și creeze o doctrină estetică proprie. „Literatorul” apare la București, cu mari întrerupreri, de la 20 ianuarie 1880 până la 12 octombrie 1918, sub direcția lui Al. Macedonski.Toate aceste reviste literare sunt pe plan ideologic și artistic, expresia raportului dialectic dintre tradiție și inovație. Destinul activ al „Daciei
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
volumul de poeme Marile Eleusii. Colaborează cu versuri, publicistică, proză, eseuri și traduceri, îndeosebi din literatura franceză, la „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „Apostrof”, „România literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Familia”, „Vatra”, „Poesis” (Satu Mare), „Ramuri”, „Literatorul”, „Caiete critice”, „Ateneu”, „Argeș”, „Transilvania”, „Unu” (Oradea) ș.a. Cicluri din versurile sale au apărut, traduse în limbile franceză, maghiară, sârbă, macedoneană, rusă, germană, engleză, în reviste și în antologii tipărite în țară și în străinătate. După 1990, cele mai numeroase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
782 Alexandru P. Arbore, "Din etnografia Dobrogei. Așezările bulgarilor", în Arhiva Dobrogei, vol. I, București, 1916, pp. 47-48. 783 Mihai Ionescu Dobrogeanu, op. cit., p. 360. 784 Ibidem, p. 361. 785 Ibidem. 786 Ibidem. 787 Ibidem, p. 362. 788 Ibidem. 789 Literatorul, nr. 11-12/1883, p. 655. 790 Mihai Ionescu Dobrogeanu, op. cit., p. 363. 791 Ibidem, p. 359. 792 Mihai Ionescu Dobrogeanu, op. cit., p. 363. 793 Ibidem, p. 364. 794 Ibidem, p. 359. 795 Ibidem, p. 365. 796 Ibidem. 797 Ibidem, p.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]