1,692 matches
-
fi luate decizii grele, dar necesare pentru societate, fără scuze caracteristice unei "impotențe politice" prin care să fie amânată rezolvarea problemelor legate de retrocedarea imobilelor, dar și ajutor pentru ca persoanele care au fraudat statul în 2009-2011 prin cesionarea de drepturi litigioase să răspundă penal. PDL a invocat varianta depunerii unei moțiuni de cenzură, însă nu are semnăturile necesare, celelate grupuri parlamentare anunțând că nu vor depune moțiune de cenzură. Înainte de asumarea răspunderii, premierul Victor Ponta a dat asigurări că noua lege
Guvernul şi-a asumat răspunderea pe Legea retrocedărilor. Ponta, scuze de la cultul greco-catolic by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/38151_a_39476]
-
de imobile în baza Legii 112/1995 și nu vor exista cazuri în care aceștia să fie scoși din casă de fostul proprietar. Guvernul a acceptat șapte amendamente la Legea imobilelor naționalizate, prin care limitează punctele pentru cumpărătorul de drepturi litigioase, dar schimbă condiția de modificare a categoriei terenului pe izlazul comunal și nu mai tratează chiria către proprietarul unui spital/școală ca plată lunară.
Guvernul şi-a asumat răspunderea pe Legea retrocedărilor. Ponta, scuze de la cultul greco-catolic by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/38151_a_39476]
-
Andrei Moisoiu (Google) Prințul Paul a fost invitat la emisiunea ”Sinteză Zilei” pentru a discuta despre informația conform căreia ar fi vândut drepturi litigioase pentru o serie întreagă de bunuri din averea Familiei Regale, însă cel mai tensionat moment a fost acela în care Prințul Paul a trebuit să comenteze acuzațiile lui Traian Băsescu la adresa MS Regelui Mihai I. Bogdan Teodorescu: Ce atitudine a
Cel mai tensionat moment din emisiunea Sinteza Zilei cu Prințul Paul. Cum a răspuns acesta la acuzațiile lui Băsescu la adresa MS Regelui Mihai I by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/37744_a_39069]
-
1881, observăm diferențe în privința apostrofului, ceea ce este un indiciu cât se poate de clar că poetul a revenit schimbând retorica poemului în câteva locuri. În rândul editorilor lui Eminescu, de la Titu Maiorescu până la Perpessicius, observăm că de departe cele mai "litigioase" diferențe dintre ei se referă la distribuirea acestor pauze. Practic, este o sarabandă de plinuri și goluri pe același vers. Titu Maiorescu însuși oscilează de la o ediție la alta: când mărind pauzele, când micșorându-le. Trebuie spus, totuși, că cel
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
normei este cea a numeralului un - unu(l). Noul Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM-2) separă, exact ca și prima ediție, din 1982, forma unu (numeral) de unul (pronume nehotărît). Am constatat deja că în anumite cazuri litigioase (în edituri, în redacții, la corectură) o asemenea indicație poate deveni excesiv de constrîngătoare. Riscăm să considerăm că singura formă acceptabilă a numeralului cu valoare substantivală sau pronominală ar fi unu (în exemple ca: Va fi ales doar unu din cei
Unu și unul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10929_a_12254]
-
care acesta ar fi urmat să o încaseze de la ANRP ca urmare a executării silite. În schimbul banilor, vicepreședintele ANRP a susținut că își va încălca atribuțiile de serviciu legate de procedurile administrative pe care această persoană, titular al unui drept litigios, le avea în derulare cu ANRP, independent de executarea silită, se arată în comunicatul DNA. În data de 13 mai 2013, inculpatul Dumitru Cătălin a primit de la acesta, prin intermediul fiului său, inculpatul Dumitru Rădulescu Cătălin - Alexandru, echivalentul sumei de 1
Dumitru Cătălin, fostul vicepreședintele al ANRP, și fiul acestuia, reținuți by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/40831_a_42156]
-
-se de o influență asupra lui Dumitru Cătălin, vicepreședinte ANRP la aceea dată, în scopul determinării acestuia să-și încalce atribuțiile de serviciu, legate de procedurile administrative pe care omul de afaceri le avea în derulare cu ANRP, cu privire la dreptul litigios.
Dumitru Cătălin, fostul vicepreședintele al ANRP, și fiul acestuia, reținuți by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/40831_a_42156]
-
de 400.000 euro. În plus Gigi Becali, cunoscut ca unul dintre proprietarii mari de terenuri din Capitală, notează în declarația de avere că deține 24 de hectare de teren intravilan în București, dobândit în parte prin cesiunea unor drepturi litigioase, dar și 335 de hectare de teren agricol în mai multe zone din țară. Pe podiumul celor mai bogați parlamentari aleși în București se clasează și Dan Voiculescu. Omul de afaceri are depozite în bănci, plasamente financiare și împrumuturi în
Becali, Voiculescu și Oana Mizil, cei mai bogați aleși în București () [Corola-journal/Journalistic/40372_a_41697]
-
18. Prin această decizie pronunțată în exercitarea controlului a priori Curtea a reținut, în esență, că realizarea unei distincții între cele două categorii de beneficiari ai despăgubirilor, respectiv foștii proprietari și moștenitorii acestora, pe de o parte, și cesionarii drepturilor litigioase, pe de altă parte, sub aspectul modalității de evaluare a imobilelor, în condițiile în care valoarea unui imobil este aceeași, indiferent de destinatarul despăgubirilor ce se acordă pentru acesta, nu își găsește nicio justificare prin prisma interpretării date de Curtea
DECIZIA nr. 385 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293039]
-
întrucât autorul sesizării are a examina și a decide asupra legalității refuzului registratorului de carte funciară de a intabula dreptul de superficie constituit prin contract autentic, aspect care face obiectul motivelor de apel și, corelativ, al apărărilor formulate, circumscrise chestiunilor litigioase din cadrul plângerii formulate de titularul dreptului de superficie împotriva încheierii de carte funciară prin care a fost respinsă reexaminarea încheierii de respingere a cererii de înscriere, pentru neîndeplinirea condiției speciale prevăzute de art. 28 alin. (7) din Legea nr.
DECIZIA nr. 102 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292427]
-
durată determinată și cu titlu oneros) a unui drept de superficie, ca dezmembrământ al dreptului de proprietate privată. ... 113. Circumstanțele factuale premisă, expuse de autorul sesizării, relevă - din perspectiva cadrului procesual stabilit de prima instanță ca fiind incident raportului juridic litigios - faptul că necesitatea adresării întrebării prealabile s-a ivit în legătură cu procedura (necontencioasă) de înscriere în cartea funciară reglementată de art. 29-32 din Legea nr. 7/1996, mai exact în cadrul plângerii împotriva încheierii de carte funciară prin care a
DECIZIA nr. 102 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292427]
-
au formulat notificări de restituire, care fac parte din coridorul de expropriere, sunt expropriate în condițiile prezentei legi sau, după caz, transferate în domeniul public al statului și în administrarea autorităților prevăzute la art. 2. (10) În cazul altor situații litigioase decât cele prevăzute la alin. (5) și (6), sumele aferente exproprierii se consemnează pe numele persoanelor aflate în litigiu, urmând a fi plătite în condițiile prezentei legi. (11) La cerere, despăgubirea va fi eliberată inclusiv titularilor drepturilor reale care nu
DECIZIA nr. 647 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299119]
-
acela de uniformizare a jurisprudenței și de asigurare a predictibilității acesteia. ... 29. Hotărârea prin care instanța judecătorească se pronunță în ultimă instanță consacră o stare de drept definitivă, astfel că, pentru preîntâmpinarea unor dezlegări diferite și de necontestat în chestiuni litigioase asemănătoare, prezintă importanță cerința ca autorul sesizării să judece pricina în ultimă instanță, ocazie cu care poate identifica problema de drept legată de apariția unor interpretări diferite sau contradictorii ale unor texte de lege. ... 30. Așadar, neîntrunirea cerinței analizate, ca
DECIZIA nr. 159 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299181]
-
în realitate, o interpretare și dezlegare de principiu asupra unor norme neclare, lapidare, incoerente, ci, dimpotrivă, pune o problemă de identificare a normei incidente, raportat la cadrul normativ în materie de încadrare și salarizare aferente raportului juridic individual de muncă litigios, în condițiile în care salariatul și instituția angajatoare se prevalează fiecare de unul din cele două sisteme de salarizare aplicabile familiilor ocupaționale de funcții bugetare „Învățământ“ (anexa nr. I) și „Administrație“ (anexa nr. VIII). ... 51. Or, este atributul instanței de
DECIZIA nr. 114 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299155]
-
sisteme de salarizare aplicabile familiilor ocupaționale de funcții bugetare „Învățământ“ (anexa nr. I) și „Administrație“ (anexa nr. VIII). ... 51. Or, este atributul instanței de trimitere, în virtutea plenitudinii funcției sale jurisdicționale, de a da calificare raportului juridic individual de muncă litigios, pe baza elementelor rezultate punctual din situația de fapt a pricinii, în funcție de care să facă aplicarea cadrul normativ incident în materie de încadrare și salarizare a respectivului angajat, printr-o interpretare corelată și adecvată a tuturor normelor de
DECIZIA nr. 114 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299155]
-
inadmisibil, câtă vreme se tinde, în realitate, la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere către instanța supremă, îndrituită să dea doar dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să arate norma incidentă raportului litigios, a cărei aplicare să o realizeze apoi instanța de trimitere (a se vedea și Decizia nr. 63/2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 114 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299155]
-
fi echivalat cu o adăugare la lege. În situația în care autoritatea administrativă emitentă a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor unor complete cu privire la care legea nu dispune nimic, caz în care se încadrează și situația litigioasă analizată, Curtea a constatat că aceasta are o marjă de apreciere ce nu poate fi contestată din perspectiva relației dintre un act de reglementare primar și unul secundar. ... 26. Nu există nicio prevedere constituțională și nici vreo exigență rezultată din
DECIZIA nr. 650 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299239]
-
privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice. ... 64. Deși dezlegarea solicitată nu poartă chiar asupra obiectului raportului juridic litigios, ci asupra unei probleme conexe acestuia de care depinde soluționarea cauzei pe fond - statutul de instituție publică a Societății Române de Televiziune, raportat la care devin incidente prevederile art. III alin. (1) ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2001
DECIZIA nr. 148 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299168]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 22 ianuarie 2025). ... 44. Pentru ca mecanismul hotărârii prealabile să nu fie deturnat de la scopul său firesc și să nu fie utilizat pentru tranșarea în concret a aspectelor litigioase aflate pe rolul instanței de trimitere, este necesar ca sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție să aibă ca obiect o problemă de drept, adică să privească o normă juridică susceptibilă de interpretări diferite, care, odată aplicată în cauze aflate
DECIZIA nr. 149 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299175]
-
neunitară (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 83 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1329 din 31 decembrie 2024). ... 45. De asemenea, se impune sublinierea în sensul că dezlegarea raportului juridic litigios și modul de soluționare a unei cauze deduse judecății, prin aplicarea legii la circumstanțele concrete ale fiecărui litigiu, sunt și rămân în puterea suverană a judecătorului pricinii, reprezentând atribuții ce reflectă îndeplinirea funcției jurisdicționale a instanței învestite cu soluționarea cauzei
DECIZIA nr. 149 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299175]
-
prealabile urmărește asigurarea unei interpretări în drept, cu caracter de principiu, asupra unei norme de drept îndoielnice, neclare, dar nu are rolul de a stabili, în locul instanței judecătorești, care este dispoziția legală incidentă, aptă să ducă la dezlegarea raportului litigios, o atare atribuție rămânând în sfera de competență exclusivă a instanței de judecată legal învestite cu soluționarea procesului. ... 51. Mai mult decât atât, chestiunea vizând interpretarea dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu reprezintă o veritabilă problemă
DECIZIA nr. 149 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299175]
-
capete un caracter coerent și unitar. ... 51. Este vorba, așadar, despre o interpretare în drept cu caracter de principiu asupra unei norme legale (îndoielnice, neclare), stabilită ca incidentă cauzei de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea raportului litigios, iar nu despre determinarea, în concret, a acestei norme de către instanța supremă, căreia ulterior instanța de trimitere să îi facă aplicare punctuală la speță, întrucât nu acesta este scopul mecanismului instituit prin dispozițiile art. 519 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 155 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299193]
-
Culte “asigură relațiile Statului cu toate cultele religioase legal recunoscute din România” și “sprijină toate cultele religioase legal recunoscute, potrivit statutelor de organizare și funcționare a acestora, în vederea participării lor la viața socială și spirituală a țării, și mediază situațiile litigioase”. Cu alte cuvinte, creează cadrul optim pentru acțiunea socială a Bisericii. Limitele competențelor noastre provin din aceea că Biserica Ortodoxă Română și celelalte culte recunoscute din țara noastră pot interacționa direct cu instituțiile Statului, fără a fi obligate să recurgă
DESPRE BISERICA, STAT SI FILANTROPIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366819_a_368148]
-
Culte “asigură relațiile Statului cu toate cultele religioase legal recunoscute din România” și “sprijină toate cultele religioase legal recunoscute, potrivit statutelor de organizare și funcționare a acestora, în vederea participării lor la viața socială și spirituală a țării, și mediază situațiile litigioase”. Cu alte cuvinte, creează cadrul optim pentru acțiunea socială a Bisericii. Limitele competențelor noastre provin din aceea că Biserica Ortodoxă Română și celelalte culte recunoscute din țara noastră pot interacționa direct cu instituțiile Statului, fără a fi obligate să recurgă
BISERICA IN DOMENIUL SOCIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366933_a_368262]
-
Culte “asigură relațiile Statului cu toate cultele religioase legal recunoscute din România” și “sprijină toate cultele religioase legal recunoscute, potrivit statutelor de organizare și funcționare a acestora, în vederea participării lor la viața socială și spirituală a țării, și mediază situațiile litigioase”. Cu alte cuvinte, creează cadrul optim pentru acțiunea socială a Bisericii. Limitele competențelor noastre provin din aceea că Biserica Ortodoxă și celelalte culte recunoscute din țara noastră pot interacționa direct cu instituțiile Statului, fără a fi obligate să recurgă la
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI SOCIALA A BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364714_a_366043]