1,076 matches
-
de apă și de procesele de salinizare, populația ocupată în agricultură fiind nevoită să se convertească profesional, adaptându-se la necesitățile industriei turistice. În zonele foarte active economic, astfel de fenomene complexe determină, în primul rând artificializarea extremă a fațadei litorale, inclusiv prin câștigarea unor terenuri pe seama mării. Ilustrativ este cazul orașului-stat Singapore a cărui suprafață a crescut de la 581 km2 în 1959 la 730 km2 în anul 2000. Zonele umede, frecvente în lungul litoralului și având inițial o biodiversitate excepțională
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
celebră fiind reamenajarea vechilor docuri londoneze sau a vechiului port din San Francisco, transformate în spații turistice sau comerciale, ca și în domeniul continental al unor regiuni miniere franceze, germane, belgiene, ș.a. Eforturile de protejare și conservare a unor regiuni litorale sau interioare sunt rezultatul convergenței acțiunilor inițiate nu numai la nivel global și regional ci și al comunităților locale. Caracterul unitar al Planetei noastre este rezultatul coexistenței structurale și al funcționalității interactive, specifice, a naturii și societății umane. Această unitate
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
cel din Armenia în 1989, cel din Turcia, în 2000) sau în sudul Asiei (din 2001, în India, din 2002 în Afganistan ș.a.); c) ca efecte asociate seismicității și vulcanismului, valuri de mare amplitudine (tsunami) produc distrugeri importante în regiunile litorale; d) în relație cu aceleași efecte de mari proporții ale dinamicii interne a Pământului dar și cu modificări climatice naturale importante, transgresiunile și regresiunile marine, uneori asociate și cu mișcări de subsidență, provoacă modificări profunde și chiar distrugerea unor ecosisteme
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ape întrețin și amplifică procesele. Spre exemplu alunecările din anii 1969-1971 sau din anii 1996-2002 din România (Pârcovaci, Breaza etc.) sau cele de pe pantele Vezuviului în Italia (1998) ori din America Centrală (2002). d) abraziunea puternică impune retragerea țărmurilor iar acumularea litorală construiește plaje, înlocuind ecosisteme marine și determinând dezorganizarea amenajărilor antropice, ceea ce impune schimbări structurale importante; e) prin transport eolian masiv și rapid, ținuturi întinse pot fi acoperite de nisipuri, modelate uneori sub formă de dune. Ecosistemele și habitatul uman sunt
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
apelor mai reci, încărcate cu substanțe nutritive, ceea ce diminuează masiv cantitatea de pește. Aceasta are efecte profund negative asupra vieții păsărilor marine și a pescuitului. Pe fondul unei evaporații puternice din aceste ape atipic de calde, ploi torențiale, afectează arii litorale care în mod obișnuit secetoase. În ultimele decenii, probabil pe fondul încălzirii generale a atmosferei, periodicitatea respectivă a devenit foarte aproximativă, intervalul dintre episoadele succesive fiind din ce în ce mai scurt. 1.1.4.Disfuncții datorate unor forme de viață vegetală și animală
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
din Europa și de pe alte continente (Vistula, Dunărea, Paranà, segmente importante de pe marile râuri din China, ș.a.). Deversări accidentale de substanțe chimice au poluat grav, recent, unele rîuri din țara noastră (Tisa, Săsar, Siret, Jiu ș.a.). Apa din lungul unor litorale puternic industrializate și cu o populație densă a suferit uneori poluări accidentale grave. Spre exemplu, deversările de ape industriale cu un conținut ridicat de mercur și de cadmiu au distrus ecosisteme litorale importante, pătrunzând în lanțuri trofice care includeau și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Săsar, Siret, Jiu ș.a.). Apa din lungul unor litorale puternic industrializate și cu o populație densă a suferit uneori poluări accidentale grave. Spre exemplu, deversările de ape industriale cu un conținut ridicat de mercur și de cadmiu au distrus ecosisteme litorale importante, pătrunzând în lanțuri trofice care includeau și grupuri de populație. Așa s-au declanșat bolile Minamata și ita-itai în anumite sectoare ale litoralului japonez. Sunt foarte puternic poluate, în special datorită deversărilor de ape industriale și ape uzate urbane
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
faună cărora le-a fost sustrasă baza nutritivă, care au fost agresate prin perturbarea habitatelor sau chiar înlăturate prin forme abuzive de valorificare. Vînătoarea și pescuitul marin abuziv au redus considerabil diversitatea genurilor și speciilor din diferite ecosisteme marine și litorale și au înlăturat definitiv altele. Vânatul pentru blănuri, piei, carne, pene, trofee, au sărăcit ecosisteme forestiere, de savană, de stepă, de mlaștină, în special în ariile dens populate și -în unele cazuriîn ținuturi situate în condiții climatice extreme. În foarte
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
rurale și apoi a celor urbane au făcut ca modificările respective să atingă intensități și modalități de manifestare extreme. În sensul acesta, accentuarea înclinării terenului, dezechilibrarea versanților, stimularea eroziunii în adâncime, a alunecărilor de teren, a eroziunii malurilor, a abraziunii litorale, a deflației și acumulării eoliene, importante procese de tasare ș.a. au determinat degradări puternice ale reliefului și rămân amenințătoare în multe regiuni ale lumii. Unele forme de relief create de către om prezintă o instabilitate naturală deosebită, devenind astfel un pericol
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
asupra societății umane actuale și chiar asupra perspectivelor evoluției social-economice echilibrate, s-au manifestat variabil în diferite regiuni ale lumii. În Brazilia, explozia demografică s-a produs în special în regiunile nord-estice, mai sărace, generând o migrație masivă spre regiunile litorale sud-estice, mai prospere, sau spre regiunile amazoniene unde s-a inițiat un vast program de valorificare a resurselor naturale. Scăderea ritmului de creștere demografică după 1970 a temperat caracterul exploziv al creșterii populației dar a lăsat nerezolvate aceleași decalaje între
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Bătrân care consemna noile realități politice nord-pontice, situația se modificase semnificativ, regiunile apropiate de țărmurile mării fiind controlate acum de hamaxobi, aorși, roxolani și, în premieră, de alani, iagyzii și areații fiind semnalați în Câmpia Tisei și respectiv în zona litorală de la nord de Haemus. În Crimeea, în vecinătatea sciților sardi sunt menționați serrii. Cum și Seneca, care moare în 62/65 d.Hr., vorbește de alani ca efectuând raiduri distrugătoare la Dunăre (deși există probabilitatea ca referirea filosofului roman să
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
californian (Gymnogyps californianus). Prin intervenția brutală a omului se poate ajunge și la dezechilibre ecologice. Eliminarea prin suprapescuit a homarului prădător Homarus americanus a eliberat de sub control ariciul de mare Strongylocentrotus droebachiensis care a distrus pajiștile de Laminaria din apele litorale ale Noii Scoții (America de Nord). Pădurile reprezintă o resursă (lemn, vânat, fructe, ciuperci) care se regenerează. Ocupă 25% din suprafața uscatului (3,712 miliarde de hectare), adică jumătate din suprafața inițială. În secolul al XVI-lea, pădurile se întindeau din Spania
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice, după cum urmează: a) în apele colinare, de șes, în Dunăre și în delta să, pe o durată de 60 de zile, în perioada 14 aprilie - 12 iunie inclusiv; ... b) în Complexul Razim-Sinoe și lacurile litorale, în perioada 1 aprilie - 29 iunie inclusiv; ... c) în fața gurilor Dunării - Meleaua Sfîntu Gheorghe, până la Ciotic, pe durata a 122 de zile, în perioada 1 aprilie - 31 iulie inclusiv; ... d) se instituie zone de cruțare a peștelui, prin interzicerea pescuitului
ORDIN nr. 23 din 3 aprilie 1998 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120925_a_122254]
-
tip, si a ohanelor cu latura ochiului de plasă sub 100 mm, în zona litoralului marin, cu excepția Golfului Musura din perimetrul Rezervației Biosferei "Delta Dunării"; ... b) folosirea setcilor și a avelor, de orice tip, în Complexul Razim-Sinoe și în lacurile litorale din perimetrul Rezervației Biosferei "Delta Dunării"; ... c) pescuitul electric și cu materiale explozive, precum și prin utilizarea de substanțe toxice sau narcotice de orice fel; ... d) folosirea setcilor și a avelor tractate în perimetrul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", cu excepția pescuitului în
ORDIN nr. 23 din 3 aprilie 1998 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120925_a_122254]
-
perimetrul Rezervației Biosferei "Delta Dunării"; ... g) se interzice pescuitul cu năvodul în perimetrul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", după cum urmează: ... - în perioada 15 aprilie - 15 septembrie în Delta Dunării; - în perioada 1 aprilie - 1 octombrie în Complexul Razim-Sinoe și în lacurile litorale; h) se interzice utilizarea la pescuit a setcilor și a avelor confecționate din fire monofilament. ... Articolul 4 Este interzis pescuitul speciilor care au dimensiunile mai mici decât cele prevăzute în anexa nr. 2 din Legea nr. 12/1974 privind piscicultura
ORDIN nr. 23 din 3 aprilie 1998 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120925_a_122254]
-
a = 7 mm, respectiv 2a = 14 mm, la uneltele destinate pescuitului în zona litoralului românesc al Mării Negre; ... e) a = 40 mm, respectiv 2a = 80 mm, la camerele de prindere ale vintirelor și talienelor, utilizate în Complexul Razim-Sinoe și în lacurile litorale; ... f) pentru Complexul Razim-Sinoe se interzice folosirea năvoadelor cu dimensiunile ochiurilor de plasă mai mici de: ... - a = 40 mm pe latura (matița), în perioada 1 octombrie - 31 decembrie 1998; - a = 50 mm pe latura (matița), în perioada 1 ianuarie - 31
ORDIN nr. 23 din 3 aprilie 1998 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120925_a_122254]
-
Chiciu - Ostrov, km 374,5 - Gură Timocului, km 845,6), pe o durată de 30 de zile, în perioada 1 - 30 mai inclusiv. ... Articolul 8 Prohibiția pescuitului sturionilor în anii 1998 și 1999 se stabilește după cum urmează: a) în zona litorala a Mării Negre, în perioada 15 februarie - 15 mai; ... b) în sectorul Marea Neagră - Cotu Pisicii (Mm 76), pe o durată de 60 de zile, în perioada 15 martie - 15 mai; ... c) în sectorul Cotu Pisicii (Mm 76) - Chiciu - Ostrov (km 374
ORDIN nr. 23 din 3 aprilie 1998 privind prohibitia pescuitului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120925_a_122254]
-
Denumirea oficială: Republica Arabă Libia. Suprafața: 1.750.500 km2. Populația: 5.765.563 locuitori (2005, cu o estimare de 6.300.000 în 2010), arabi și berberi arabizați (97%), greci, italieni, maltezi, peste 90% din populație locuiește în zona litorală (în arealele Tripoli și Benghazi (10%). Limba oficială: araba. Alte limbi vorbite: dialecte berbere, engleza și italiana. Religia: cultul islamic este predominant (90%). Capitala: Tripoli. Tripoli este cel mai mare oraș, port principal și cel mai mare centru comercial al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Ministerului Domeniului Statului, făcând rapoarte asupra stării de sănătate a culturilor agricole și silvicole. A făcut, de asemenea, cercetări de hidrobiologie, urmărind fauna limanurilor marine din Dobrogea. În perioada 1919-1920 a fost ministru la Ministerul Instrucțiilor Publice. Cercetând fauna limanurilor litorale ale Mării Negre profesorul Ioan Borcea s-a gândit să pună bazele unei stațiuni zoologice marine pe litoralul Mării Negre. În 1925 a mers de la gurile Dunării până la Vama Veche pentru a găsi locul cel mai potrivit pentru o astfel de stațiune
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
doilea volum a apărut în urma sesiunii jubiliare organizate în 2001, la 75 de ani de la înființarea Stațiunii. În anul 2006 a fost organizată la 20-21 oct. Conferința Națională cu participare internațională „Biodiversitate și impact antropic în Marea Neagră și în ecosistemele litorale ale Mării Negre”. Comunicările au fost publicate într-un volum special în cadrul Analelor Științifice ale Universității „Al. I. Cuza” Iași. Reluarea cercetărilor marine a fost făcută. Au fost reluate și publicațiile, însă pentru revenirea la ceea ce a fost trebuie să fie
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Mileniului III”. Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” Agigea - 2001; Al doilea Simpozion Național „Entomofagii și rolul lor în păstrarea echilibrului natural” - Iași, 2004; A III-a Conferință Națională de Biologie acvatică „Biodiversitate și Impact Antropic în Marea Neagră și Ecosistemele litorale ale Mării Negre” 20-21 Octombrie 2006; Al III-lea Simpozion Național „Entomofagii și rolul lor în păstrarea echilibrului natural” - Iași, 2008; Al IV-lea Simpozion Național, cu participare internațională: Entomofagii și rolul lor în păstrarea echilibrului natural” - Iași, 2010. ORGANIZARE DE
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
în 1970 și trecută în cadrul I.R.C.M. Constanța și să-i asigur funcționalitatea atât pentru studenți cât și pentru cercetările științifice. Între obiectivele de cercetare la Marea Neagră a fost reluarea unor aspecte privind biodiversitatea în această mare și cunoașterea structurii ecosistemelor litorale din dreptul țărmului românesc, sub puternica influență a impactului antropic. Un alt obiectiv al cercetărilor efectuate este orientat către ecologie. Am efectuat cercetări sinecologice în cadrul ecosistemelor amenajate, pentru a oferi o bază științifică pentru aplicarea metodei biologice de combatere a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cu elemente de biologia Mării Negre. Primele cercetări în domeniul biologiei marine au fost consacrate tanatocenozelor, descifrării frământărilor mării pe baza resturilor cochiliilor de moluște. Rigoarea și curiozitatea științifică l-au determinat să se aventureze mai departe, spre larg, de la biocenozele litorale către studiul comunităților bentonice sublitorale. Nu pot uita entuziasmul primelor mele ieșiri pe mare cu mica și fragila ambarcațiune „Rissoa” din care profesorul era nelipsit. Domnul profesor Mustață a acordat o atenție deosebită reînnodării legăturilor cu specialiștii, instituțiile și bibliotecile
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Arnold Lang, Preyer, Haeckel, Kükenthal și alții”.”. Simțind materialul din care era plămădit Nicolae Leon și pasiunea sa pentru zoologie, Haeckel îl trimite pe acesta, împreună cu Kükenthal și cu Weissenborn într-o expediție ce avea drept scop să cerceteze fauna litorală a Norvegiei. Îmi face plăcere să nuanțez unele elemente pe care Haeckel le considera capitale în ceea ce privește formarea unor specialiști, cercetarea directă a naturii. „Într-una din zile trimite pe Pohle să mă cheme în camera lui de lucru și, râzând
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
meu, îmi spune : „Trebuie să pleci undeva la mare, ca să studiezi animalele marine în viață. Marea oferă un material imens, al cărui studiu a devenit un complement indispensabil pentru educațiunea unui naturalist. Dr. Kükenthal și Weissenborn pleacă să studieze fauna litorală a Norvegiei, pleacă și d-ta cu ei”.”. Pentru Leon expediția făcută împreună cu Kükenthal și Weissenborn a constituit o cotitură în activitatea sa. De altfel cele consemnate de el sunt edificatoare. Este însă impresionantă întâlnirea sa cu maestrul, cu omul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]