50,381 matches
-
cei pe care i-am sunat n-au mai răspuns poate că le era și lor tîrșă să mai răspundă. myinvizibil am un bungalow pe malul mureșului nu departe de oraș un cătun cu aer aparent de deltă aici a locuit o vară echipa de muncitori care consolida digul excavatoristu mi-a povestit cum a furat el un cîine de la mănăstirea bîntuită cum a trecut el cîinele cu barca: bruno! (din cauza drumului petrolier regiunea e aproape sălbatică cei de la stația meteo
Poezii by V. Leac () [Corola-journal/Imaginative/6076_a_7401]
-
el cîinele cu barca: bruno! (din cauza drumului petrolier regiunea e aproape sălbatică cei de la stația meteo afirmă că în zonă e cel mai bogat aer și totuși sunt atît de puțini oameni o familie de refugiați și un deținut politic locuiesc aici restul sunt case de vacanță) am lipsit cîteva zile eram plecat după piese: bruno! se zice că a intrat în curtea cuiva și a furat mîncare i-a deschis frigideru din terasă ce importanță mai are de două zile
Poezii by V. Leac () [Corola-journal/Imaginative/6076_a_7401]
-
a autobuzului 666, banca verde din parc pe care e scrijelit TITI + GINA = LOVE, biserica popii Bilanț, cu acoperișul din foiță de platină și portretele actorilor de la Hollywood în locul sfinților din icoane și de pe pereți, Trabantul în care Jimmy a locuit non-stop 497 de zile, record mondial, Muzeul Jucătorilor de Table, tomberonul poetului Dudu, acoperișul blocului pe care făcea plajă Mimi cînd era mică, subsolul în care strămoșii noștri jucau vrăjitroaca și făceau sacrificii rituale de șobolani, cîini și pisici, cea
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6027_a_7352]
-
granițe ceva ce crește înăuntrul unui substantiv pe care-l luminează Luna născută din ovare de pămînt - femeia despre care scriu. Hamleta - distrugătorul ei este chiar Hamlet, un prinț ce joacă rolul unui biciclist căzut în aceeași buclă în care locuiesc un rege și un biet om. Un cîine care latră toată noaptea fără dinți. Și stelele vor râde pîn' la ziuă. Dragostea e un copac de la sfîrșitul lumii Un stigmat din care mîncăm pe săturate, crengile atîrnă la pămînt, gurile
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6119_a_7444]
-
Ion Zubașcu Lui Marian Drăghici Doamne, Dumnezeule mare știu bine că tu ești un copil mic care locuiește în creierul meu îți faci scutece calde din circumvoluțiunile lui moi și eu am turnat peste tine alcool deși am știut de la naștere că moartea cea mare va veni din Asia Mică tu aprinzi în fiecare dimineață filamentele de wolfgang
Moartea cea mare vine din Asia Mică by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Imaginative/6193_a_7518]
-
seamănă, poate fi urît și agresiv, și chiar este violent și vicios, vorbind de el, eu îl fac asemenea mie, o fi fiind păcat, dar așa îl simt mai aproape, el se naște în slăbiciunile mele, de obicei, în ele locuiește nimicul sau ceva atît de dezinteresat de semnificație, încît seamănă cu nimicul, dar el îmi iubește nimicul, cu asta m-a dat întotdeauna gata, el știe că nimicul meu e sămînța nimicitorului care vrea să mă știe mut.
Poem by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/6325_a_7650]
-
Se opresc să bea o cafea La o măsuță pe trotuarul De lângă o catedrală din secolul XI Pe care o privesc fără să o vadă, Pentru că se gândesc la altceva Si fără să se întrebe Cine este cel ce a locuit cândva Într-o casă atât de mare. dulce confuzie Port hainele tale, Pe care corpul meu le ocupă Mirându-se de potrivire Si hainele se miră Ca și cum chiar tu ai fi revenit - Dulce confuzie Menită s-ascundă Sâmburele trecut dintr-
Poezii by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/6464_a_7789]
-
voie să chichotească și să poarte părul lung, dar nu puteam s-o las pe Mary - cine i-ar mai fi spus povești înainte de culcare? - și nici pe bunici, atît de munciți și de triști. Așa c-am rămas să locuiesc mai departe în casă cu obloane, împachetata în negrul de fum. La trei dimineața, gîndacul trosnește cu zgomot sub pantof și cade în golul celor patru etaje proaspăt zugrăvite. În mijlocul camerei, nu ma așteaptă decît ea, aricioaica. Botul ei umed
Ritmuri de îmblînzit aricioaica by Doina Ioanid () [Corola-journal/Imaginative/6479_a_7804]
-
trosnește cu zgomot sub pantof și cade în golul celor patru etaje proaspăt zugrăvite. În mijlocul camerei, nu ma așteaptă decît ea, aricioaica. Botul ei umed îmi atinge gleznă. Se gudura pe lîngă mine: de doi ani și jumătate, de cînd locuim împreună, îmi place să cred că noi două am devenit, daca nu prietene, cel putin amice. Și nu pot să pricep de ce te ferești de mine. Patria mea e trupul hîrbuit al bunicii, pîndit de muscatele negre, patria mea sînt
Ritmuri de îmblînzit aricioaica by Doina Ioanid () [Corola-journal/Imaginative/6479_a_7804]
-
fiecare senzație de abis respir aila si respirându-te mă înalț deasupra lumii sunt acum lângă mintea din mintea ta lângă ochiul din ochiul tău landscape with butterflies * aila se plimbă cu garbarek și mestecă rotocoale aburinde în camera plutitoare locuiește dzihan & kamien aila și niacin nu-și vorbesc doar buzele mișcându-se ca două rococo-uri de goya în această clipă doar în aceasta aila se luminorează aila esta mirando hacia saturno devornado a sus hijos * acum pot să te
Poezie by Gelu Vlașin () [Corola-journal/Imaginative/6946_a_8271]
-
de Dunhill. Valuri mici vin tiptil să le mângîie tălpile. Da, hotărât lucru, e mai blând apusul nostru spre Nervi decât spre Camogli, acolo casele cu fațade pictate ne-ar fi întristat că viața toată s-a scurs fără să locuim în ele o noapte și o zi de plajă măcar. Pinii, pinus pinea, din ale căror uleioase semințe am mâncat în piațeta din Bogliasco, într-o marți, zi de târg, ("assaggiate i pinoli, signore", mă îmbie tânărul cu halat din
Poezie by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7123_a_8448]
-
nașterea sa fără invenții și uitări; cu frunze se-nfășoară casa și din piatră se ivesc muguri: semn de bun drum. Din zori a încercat descifrarea formelor întoarse, dar una câte una plăsmuirile le-au șters; e timpul culesului; să locuiești în casa îngălbenită de așteptare și să te imaginezi în noptosul ocean, sau să treci pragurile apei și să te visezi între pereții de deasupra? Sus - săgeata nemiloasă a ochiului Tău; jos - roșul lucind în întuneric și Eu cu sabia
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
despărțiri ca un lac înghețat nerostite poeme oglinda absoarbe Ziua ce trece Mă visez amorfă uneori și prin vine alunecă stele de apă stau lângă țărmul întins în lumina de zi mă visez locuită de fire de iarbă mă visez locuită de ochii de cobalt ai norului mă visez locuită de gândul tău ca o cupă cu aripioare abstracte până la aburul serii e încă mult de visat O pereche de ziduri Și norii și apele reci dedesubt cum te-ai putea
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/7219_a_8544]
-
Ziua ce trece Mă visez amorfă uneori și prin vine alunecă stele de apă stau lângă țărmul întins în lumina de zi mă visez locuită de fire de iarbă mă visez locuită de ochii de cobalt ai norului mă visez locuită de gândul tău ca o cupă cu aripioare abstracte până la aburul serii e încă mult de visat O pereche de ziduri Și norii și apele reci dedesubt cum te-ai putea confunda cu femeia pusă la zid mirosurile vor veni
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/7219_a_8544]
-
pare rău. Dar îți dai seama, așa ceva nu se poate întâmpla la noi. Nu, răspund eu, că la noi nu vine Led Zeppelin. O pufnește râsul, nu se aștepta. Mă așez, se așează, stinge țigara, își trece mâna prin păr. Locuiești în București? Aprob din cap, și-mi buclez centura. Unde lucrezi? In pat, spun eu, și mimez stând rezemat pe un morman de perne, bătând la o mașină de scris ținută pe genunchi. Acum râde mai larg. I se colorează
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
aproapele tău aproapele tău va fi lup și va fi în gura rănii tale eu nu mai am timp să mă rog culegîtorii de rodii știu mi-a fost sete și apa a fost inventată acum foarte mult timp eu locuiesc aici între fascinația mașinii și culegătorii de rodii privește mâinile mele cum pot să crească din ele unghii cum se poate ca nici un fir de sânge să nu caute aerul și totul să fie atât de armonios totul să se
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
o icoană sau altă metodă de maltratare a libertății gândirii mele dragostea mea vorbește cu dragostea altora despre vreme la un moment dat se creează un gol în stomac pe care dacă l-aș părăsi mi-aș pierde numele eu locuiesc aici între fascinația mașinii și Dumnezeu Anyela de ce ar vrea viața asta să-mi joace o festă acum când după 19 ani se răstoarnă lumina și-i văd scheletul iar carnea ei mai mult atârnă decât coboară din os direct
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
știu. Eu nu simt." Juan întreabă ca de obicei despre ce e vorba. Enrique îi spune. Juan mă privește râzând, dar i se adresează tot lui: "De ce nu-i spui omului că pe vremuri într-o casă cu 17 camere locuia o familie, iar acum 17?" Enrique strânge din umeri și tace. Dar îl înțeleg pe șofer neașteptat de ușor: spre deosebire de restul spaniolilor din lume are vorba rară și dicția îngrijită. Ș-apoi, dacă pricepi două-trei cuvinte... Practica apartamentelor "la comun
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
Corina Anghel Prolog Pentru ea - ce trecuse prin Lethe văzându-i murind, reînviind pe cei dragi - strămutarea aceasta a fost o desprindere... acele maluri neștiute - spre care a navigat mereu, chiar și împotriva gândului - i se-aștern acum înainte locuite de larma unui stol de nagâți, de tăcerea unor paltini înalți, pierduți ca și zarea, în semitonul ierbii... pentru ea - apa aceea are alt gust; altă substanță emană trecerea timpului-melc aciuit în catul ferestrei, făcând loc nopții-n amiază... încadrată
Poezie by Corina Anghel () [Corola-journal/Imaginative/7729_a_9054]
-
de la ureche gândurile de pe buze și le manevrez ca pe plastilină: figurine cuminți în buchet și mitul nu se prăbușește turiștii îmi îndeasă bănuți pe gură dar tonomatul a uitat toate muzicile dac-aș avea curajul aș înnebuni tu ai locui adică în vidul dintre geamuri ca-n oase de porumbel și fillip ar deveni crima noastră perfectă prea multe bătăi de cap însă și pun pariu că dacă-mi rostogolesc limba printr-o tăcere tot mai cu boltă nu sună
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
sentimente difuze le pastrez astfel să nu mă împingă la suprafață mai desfigurată decât mă presimt și dacă perfecțiunea nu poate avea copii cum se spune inima mea îți poartă chipul dorian întinerind la fiecare treaptă ți-ar plăcea să locuiești într-un turn gravitez pe orbita refulărilor cotidiene cuci grăbiți trec prin mine ca printre picioarele arcului de triumf șuvoiul zilelor nopților zilelor - monologuri și celălalt obraz - un caier de crispări timidă și taciturnă cu spatele la oglinzi mă deschid ca un
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
orașul le împachetează capetele în hârtia colorată a zilei căzute în propia utopie precum bomboanele de pe băț noaptea le linge o vreme amărăciunea roșie sau albastră doar ca să le scoată limba pictată din suflet dimineața următoare pentru cea care mă locuiește ca pe-o mânușă - o peșteră ziduri și focul din mijloc să-mi arunce trupul mlădiindu-se tot mai palpabil asemeni ideilor mature în ochii tăi fanta istoriei albastră intensă îmi prinde tresărirea-n dinți și pleacă la vizuină să
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
regina nopții neînflorită încă o strivesc în palmă și vreau să plec cusută și tăiată, tăiată și cusută ... sunt o sală de operații. Acasă bagi cheile în ușă și ele încep să urle cu sentimentul locuirii. Cel care intră mă locuiește și nu întreabă.
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
dar îi plăceau la nebunie. Toate astea au rămas undeva departe, acum Kiki e la Paris, în Europa și vrea să trăiască cum vrea ea. Sunt și momente mai dificile, de ce să nu recunoaștem, singurătatea pariziană e ca oricare alta. Locuind printre vestigii ale trecutului - și la Paris trecutul e mai tare decît prezentul, "Asta doar pînă strîngi în brațe un bărbat...", adaugă Kiki, celor care fac mare caz de frumusețile Parisului, lumea e deja amestecată,vin americanii, haitienii, africanii, ce
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
orașele noastre de provincie duminica după amiaza. Cum ziceam, să mergem la Monte Carlo la Galerie Lambert, undeva lîngă "Hotel de Paris", ceva super, ce să mai spun. Și apoi să mergem tot împreună cu MD la o vilă unde ea locuia temporar și avea de lichidat o moștenire. Avea aranjat să vină un client pentru un nud de Van Dongen de care soțul ei voia să scape. Cel puțin așa îmi spunea ea. În ziua aia se anunțase un client, eu
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]