413 matches
-
43 specii de mamifere, 145 specii de păsări, 7 specii reptile și 10 specii de amfibii) și 1178 de specii nevertebrate. Dintre cele vertebrate, 55 de tipuri sînt rare, iar 43 foarte rare. În păduri se întîlnesc: cerbul comun, cerbul lopătar, cerbul roșu, căprioara, mistrețul, bursucul, pisica sălbatică, jderul, acvila de munte, uliul, turtureaua, bufnița, vipera, nemaivorbind de vulpe sau iepure, etc. Până în prezent suprafața masivului s-a redus în mod semnificativ, fiind înclocuit cu culturi de viță de vie, livezi
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vânatului excesiv și necontrolat, unele populații de animale s-au rărit îngrijorător, drept urmare au fost luate măsuri de protejare și de repopulare. În consecință s-au adus pentru a se înmulți cerbi lopătari, căprioare, fazani, etc. În privința peștilor în apele Siretului și Prutul se găsește predominant crap, șalău și mai rar somn. În apele Bârladului, Gerului, Chinejei întâlnim bibanul și cleanul. În Dunăre lângă Galați se găsesc pești mari, migratori ca nisetrul, cega
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), gușă albastră ("Luscinia svecica"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), codobatura albă ("Motacilla alba"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), lopătar ("Platalea leucorodia"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"),mărăcinar ("Saxicola rubetra"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
adâncul pădurilor întâlnim: toporași ("Viola adorata"), rostopasca ("Chelidonium majus") etc. Dintre animalele mari care compun fauna comunei Petriș cele mai răspândita sunt: mistrețul, cerbul, căpriorul și vulpea. Se întălnesc mai rar, în locurile împădurite izolate, lupul, pisica sălbatică și cerbul lopătar. Animalele mici care populează dealurile din comună sunt: dihorii, viezurii, iepurii, aricii, nevăstuicile, șoarecii și șobolanii de deal. Dintre reptile, șarpele de apă, napârca și șopârla de deal sunt cele mai răspândite. Rare, dar extrem de periculoase, sunt viperele, întâlnite în
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
naturală reprezintă o zonă umedă (lacuri, bălți, lunci aluvionare, lunci inumdabile, grinduri, terenuri împădurite) cu rol de protecție pentru o colonie de pelicani din specia "Pelecanus onocrotalus" (pelican comun). Pelicanii viețuiesc alături de alte specii de păsări migratoare rare, printre care: lopătar ("Platalea leucorodia"), egretă mare ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus") sau cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"). Mamiferele sunt reprezentate de mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), nurcă europeană ("Mustela lutreola"), nevăstuică ("Mustela
Roșca - Buhaiova () [Corola-website/Science/328946_a_330275]
-
cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), grangur ("Oriolus oriolus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), lopătar ("Platalea leucorodia"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola
Suhaia (sit SPA) () [Corola-website/Science/330322_a_331651]
-
Direcția Silvică Timișoara, am aflat că în zona fondului forestier Șarlota sunt în desfășurare lucrările de reamenajare a vechiului parc de vânătoare de la Șarlota, pe o suprafață de 1 207 hectare, care întrunește condițiile optime pentru creșterea intensivă a cerbului lopătar: dealuri mici colinare, altitudine medie 250 m, forme de relief în care predomină versanții cu pante reduse urmând lunci, terase, culmi domoale. În structura arboretelor se disting speciile de cvercinee (cer, gârniță, gorun) în stadiu de arborete capabile să asigure
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
m, forme de relief în care predomină versanții cu pante reduse urmând lunci, terase, culmi domoale. În structura arboretelor se disting speciile de cvercinee (cer, gârniță, gorun) în stadiu de arborete capabile să asigure prin fructificații hrana de care cerbii lopătari au nevoie. Până acum, terenul a fost împrejmuit cu plase de sârmă (18,400 km), care pe partea interioară urmează să fie dublată cu un zid de gladiță (gard viu). S-a excavat un loc cu un luciu de apă
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
adâncime de peste 100 de metri, cu o capacitate de 70 mc/oră. Au fost finalizate lucrările la drumurile de acces, la cărările și potecile interioare. Se estimează că aici se va dezvolta un efectiv de 800 de exemplare de cerb lopătar. Pe lângă dimensiunea cinegetică, parcul va dobândi și o importantă valoare turistică și de recreere pentru timișoreni.
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
orice, dovedind mare știință În toate. De mâncare aproape că nu se atingeau - Își umflaseră bine burțile chiar de la mizilic -, așa că Înainte cu o oră de miezul nopții, când nevestele lui Tatapopii aduseră o tavă imensă cu spinare de cerb lopătar dată la cuptor cu bureți și gălbiori, nimeni nu era În stare să Înghită altceva decât băutură. Bărbații jucau după cum le cântau țiganii din vioară, țambal, acordeon, tobă și gură. Băteau podelele cu tălpile și călcâiele ori, când cântecul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ferească ogoarele patriei de stricăciunea pe care, În goana lor inconștientă după mâncare, sălbăticiunile ar fi putut s-o provoace. Mititelu, prostănac și cu gura mare, se apucase să se laude cum Înghite el În fiecare zi carne de cerb lopătar, adusă de tată-său care se lupta cu dăunătorii sălbatici ce făceau prăpăd În lanurile bogate ale Întregului popor. Pe atunci fuseseră aduși de către autorități de la vecinii de peste Dunăre o mulțime de cerbi lopătari cu ciutele lor În pădurile din jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În fiecare zi carne de cerb lopătar, adusă de tată-său care se lupta cu dăunătorii sălbatici ce făceau prăpăd În lanurile bogate ale Întregului popor. Pe atunci fuseseră aduși de către autorități de la vecinii de peste Dunăre o mulțime de cerbi lopătari cu ciutele lor În pădurile din jurul Satului cu Sfinți. Mari dregători din conducerea de partid și de stat veneau la vânătoare și armele lor se auzeau zile Întregi. Însă socotelile celui care avusese ideea cu importul de cerbi lopătari nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cerbi lopătari cu ciutele lor În pădurile din jurul Satului cu Sfinți. Mari dregători din conducerea de partid și de stat veneau la vânătoare și armele lor se auzeau zile Întregi. Însă socotelile celui care avusese ideea cu importul de cerbi lopătari nu se prea potriviseră: animalele fuseseră crescute În țarcuri și nu numai că nu se fereau de oameni, dar, văzându-i, se repezeau spre ei să capete bunătăți de mâncare ori mângâieri. Mititelu vorbea În gura mare, lăudându-l pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mărginite cu stuf, pentru locuințe, păduri dese, cu vânat variat și cu lemn rezistent pentru ridicarea caselor. Completând ciclul natural soluri-vegetație, fauna din zonele forestiere era reprezentată prin animale sălbatice (bouri, mistreți, căprioare, vulpi, lupi, jderi, pârși, bursuci, veverițe, cerbi lopătari), păsări (coțofene, cinteze, pițigoi, turturele, bufnițe, corbi, ciori), reptile (șerpi, șopârle, salamandre), rozătoare (iepuri, șoareci, șobolani, popândăi, hârciogi, cârtițe) și insecte (fluturi, bondari, cărăbuși). În jurul apelor viețuiau vidre, nurci și variate păsări de apă (cocostârci, berze, rațe), iar mediul acvatic
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
general, principalelor zone de vegetație, le corespund anumite specii de animale. Speciile faunistice din bazinul Ba Cotnari aparțin pădurii de foioase și silvostepei (D. Mititelu, 1992). VII. FAUNA FAUNA PĂDURILOR DE FOIOASE Este reprezentată de mamifere: căprioara (Capreolus capreolus), cerbul lopătar (Dama dama), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), viezurele (Meles meles), pisica sălbatică (Felix silvestris). Dintre acestea, vulpea și lupul au ajuns la o densitate redusă datorită acțiunilor de combatere brutală, omițîndu-se rolul lor în echilibrul ecosistematic
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mp și s-a reabilitat barajul lacului de agrement Dumbrava. Grădina zoologică Sibiu adăpostește acum 135 de animale și păsări din 35 de specii: maimuțe, urși, lupi albi, lupi carpatini, vulpi, tigri, lei, jaguar, pume, mistreți, lame, cerbi carpatini, cerbi lopătari, căprioare, bivoli albi, ponei, piton reticulat, crocodil, fazani, papagali, păuni, porumbei, ș.a. În prezent, la nivel național sunt inventariate 42 gradini zoologice, din care: 24 grădini zoologice autorizate; 6 grădini zoologice în procedură de autorizare; 3 grădini zoologice care au
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
animalele, publicată la Sibiu în 1941, cercetătorul științific Vasile Stanciu aducea noi și interesante argumente despre “prevestitorii cutremurului din 10 noiembrie 1940”, informații culese din mai multe localități care au suferit mari pagube materiale și umane: Panciu, Focșani, Bârlad, Petrești, Lopătari, Tg. Frumos, Alexandria, Câmpina, Buzău, București, Câmpulung Muscel etc.: “Cu câteva ore înainte de cutremur, vacile au început să mugească puternic, oile și caprele să behăie, câinii urlau îngrozitor, caii sforăiau straniu; pisicile păreau speriate, având părul zbârlit; iepurii și cârtițele
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
a debutat editorial cu placheta de versuri Baștina (1959). Originar din Bugeac, el evoca, de pe acum, realități specifice sudului basarabean și folosea un lexic marcat de un puternic colorit local. Peisajul specific (Dunărea și câmpia sub arșiță) și oamenii (găzari, „lopătari”) dezvăluie un poet original, atras de formula tradiționalistă. Volumele ulterioare, Credință (1963), Continente (1966), Panoplie (1968) și, mai cu seamă, Zodiac (1971), Casă în Bugeac (1973) și Ornic (1978), confirmă aceste particularități. Cu timpul, în poezia lui se intensifică nota
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285843_a_287172]
-
asupra. Un bâtlan stă neclintit pe o cioată. Pare o statuetă lucie, în colțul unui salon, în umbră, între plante exotice. Lișițe umblă pe aproape. Pui de rață îs la plimbare, iar rața probabil îi pândește din desiș. Trec vulturi. Lopătari. Muete. Pescari. Martin pescarul. Căldura e spăimântătoare. Numai din când în cînd vine o adiere de vânt. La cherhanale, pe când stam în lumina dimineții (îmi aduc aminte), veneau dubele cu pește de pe Dranov, dube românești. Trăgeau 6 ori 8 oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aceste bestii, Cum se cred ades copiii împărați călări pe trestii, Ei sunt mari și tari, și nu au nici rușine, nici sfială, Că-ntr-o zi, poate, urmașii le vor cere socoteală De-a lor fapte. Ce le pasă? Lopătari la cârma țării Sunt stăpâni pe vas, pe vânturi, și pe valurile mării! Și când cugeți c-acești trântori, astă haită de samsari Prin tertipuri și prin intrigi au ajuns puternici, mari, Și când vezi pe-a vieții scară unde
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
județele bănățene Timiș și Caraș-Severin, ambele cu 827 000 ha, cifrele reprezentând exemplarele ce pot fi vânate diferă substanțial. Astfel, pentru cele două județe au fost aprobate următoarele efective: l cerb comun - 1 097 exemplare - Caraș, 575 - Timiș l cerb lopătar - 71 Caraș, 240 Timiș l căprior - 7 454 Caraș, 8 572 Timiș l capră neagră - 156 Caraș, 0 Timiș l mistreț - 2 634 Caraș, 909 Timiș l iepure - 6 044 Caraș, 70 845 Timiș l fazan - 6 463 Caraș, 46
Agenda2004-36-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282845_a_284174]
-
repetate pe traseul parcursului: "Internaționala" și "Marsilieza", tradusă rudimentar în românește. Dirijorul dădea tonul agitînd un baston în chip de baghetă, ceea ce nu împiedica, spre disperarea lui, stridențele atonale ale sutelor de demonstranți, despărțiți pe specialitățile de muncă: hamali, căruțași, lopătari etc., fiecare cu purtători de placarde și steaguri roșii. Nu știu - nici mai tîrziu nu mi-am dat seama - cît de iubitor de muzică a fost Istrati. Dar știu că aceste coruri improvizate evoluînd în cacofonii de junglă îl exasperau
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
noapte, precum și efective mari de stârci cenușii, pescăruși răzâtori, stârcul și corcodelul mic, prigorii, cea mai mare colonie de lăstuni de mal de pe întregul curs al râului. Dintre mamifere se remarcă vidra, dar și un număr mare de cerb carpatin, lopătar, căprior, mistreț.
Agenda2003-20-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281028_a_282357]
-
bază de documente, următoarele cantități minime de hrană complementară, prin administrarea căreia să prevină producerea unor pierderi la principalele specii de vânat astfel: ... a) furaje fibroase (fan, lucerna, frunzare): câte 75 kg pentru fiecare exemplar de cerb comun sau cerb lopătar, câte 25 kg pentru căprior și câte 1,5 kg pentru iepure; ... b) furaje concentrate (cereale, semințe și fructe, furaje combinate etc.) sau suculente: pentru fiecare exemplar de cerb comun și cerb lopătar câte 25 kg, pentru mistreț câte 60
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126559_a_127888]
-
fiecare exemplar de cerb comun sau cerb lopătar, câte 25 kg pentru căprior și câte 1,5 kg pentru iepure; ... b) furaje concentrate (cereale, semințe și fructe, furaje combinate etc.) sau suculente: pentru fiecare exemplar de cerb comun și cerb lopătar câte 25 kg, pentru mistreț câte 60 kg și pentru fazan și potârniche câte 6 kg; ... c) suculente, în aceleași cantități că la furajele concentrate prevăzute la lit. b). ... (8) Cantitățile prevăzute la alin. (7) nu cuprind necesarul de hrană
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126559_a_127888]