298 matches
-
exemplare de 12,5 și chiar 20 de kg. Păstrăvul curcubeu a fost extras însă prin pescuit, datorită voracității lui, în primii 7 ani de existență a lacului. Cel mai mare exemplar pescuit a avut greutatea de 5,4 kg. Lostrița a atins dimensiunea de 6,4 kg, dar există exemplare mult mai mari, creșterea deosebită înregistrându-se pe seama abundenței peștilor albi și îndeosebi, a obletelui. Lacul Bicaz oferă deosebite satisfacții unui număr mare de pescari sportivi atât din județul Neamț
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
Ditrăului, locul aici fiind mai deschis, apoi au trecut de izvoarele Mureșului și Oltului și au ajuns În Covasna și Odorhei. Peste Carpați au trimis mai târziu regimente de români secuizați (ceangăi). În limba maghiară galokaș este genitivul lui galoka - lostriță. Galokaș ar fi deci al lostriței. În pâraiele acestea de munte cu ape limpezi și repezi se puteau pescui lostrițe până În urmă cu aproape un secol, debitul lor fiind pe atunci mult mai mare. Bunicul meu Îmi povestea cum pe la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
apoi au trecut de izvoarele Mureșului și Oltului și au ajuns În Covasna și Odorhei. Peste Carpați au trimis mai târziu regimente de români secuizați (ceangăi). În limba maghiară galokaș este genitivul lui galoka - lostriță. Galokaș ar fi deci al lostriței. În pâraiele acestea de munte cu ape limpezi și repezi se puteau pescui lostrițe până În urmă cu aproape un secol, debitul lor fiind pe atunci mult mai mare. Bunicul meu Îmi povestea cum pe la sfârșitul secolului al XIX lea Împreună cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Odorhei. Peste Carpați au trimis mai târziu regimente de români secuizați (ceangăi). În limba maghiară galokaș este genitivul lui galoka - lostriță. Galokaș ar fi deci al lostriței. În pâraiele acestea de munte cu ape limpezi și repezi se puteau pescui lostrițe până În urmă cu aproape un secol, debitul lor fiind pe atunci mult mai mare. Bunicul meu Îmi povestea cum pe la sfârșitul secolului al XIX lea Împreună cu alți copii de seama lui pescuiau În Părăul Gălăuțașului astfel de pești sprinteni cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sfârșitul secolului al XIX lea Împreună cu alți copii de seama lui pescuiau În Părăul Gălăuțașului astfel de pești sprinteni cu pete roșii pe spinare, făcând răstoace și folosind crengi de brad. Cine o fi dat acestui pârâu numele de Pârâul Lostriței sau Pârâul cu lostrițe? Secuii din Remetea și Ditrău nu călcaseră pe aici, cel puțin până În secolul al XVIII-lea. Codrii seculari se Întindeau atunci din Munții Călimani și Munții Gurghiului aproape până la apa Mureșului. Pe atunci, În Gălăuțaș se
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lea Împreună cu alți copii de seama lui pescuiau În Părăul Gălăuțașului astfel de pești sprinteni cu pete roșii pe spinare, făcând răstoace și folosind crengi de brad. Cine o fi dat acestui pârâu numele de Pârâul Lostriței sau Pârâul cu lostrițe? Secuii din Remetea și Ditrău nu călcaseră pe aici, cel puțin până În secolul al XVIII-lea. Codrii seculari se Întindeau atunci din Munții Călimani și Munții Gurghiului aproape până la apa Mureșului. Pe atunci, În Gălăuțaș se puteau număra doar câteva
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
căsătorii mixte, cu timpul fiind asimilați de unguri. Cuvântul galoka și l-au Însușit și armenii care după căsătorie vorbeau limba maghiară. Nu este exclus ca În expedițiile lor cinegetice prin acești munți să fi dat și de pârâul cu lostrițe căruia Îi spuneau și ei acum Galokás - patok. Mai plauzibilă pare Însă proveniența cuvântului de la numele unei ciuperci, un omonim maghiar goloka, o ciupercă pestriță otrăvitoare. Dacă lostrițele au cam dispărut de pe pârâul acesta, ciupercile acestea otrăvitoare se găsesc și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lor cinegetice prin acești munți să fi dat și de pârâul cu lostrițe căruia Îi spuneau și ei acum Galokás - patok. Mai plauzibilă pare Însă proveniența cuvântului de la numele unei ciuperci, un omonim maghiar goloka, o ciupercă pestriță otrăvitoare. Dacă lostrițele au cam dispărut de pe pârâul acesta, ciupercile acestea otrăvitoare se găsesc și acum din abundență. Cuvântul nu puteau să-l ia armenii decât de la maghiari. Imaginați-vă cum ar fi venit de la vânătoare un oarecare Arman și acasă Îl aștepta
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
care se află comuna Întregalde) se prăbușesc într-un bazin adânc de 8-10 metri săpat de ape în masivul calcaros, de la înălțimea de 10-15 metri cu zgomot asurzitor. Apa era rece; limpezimea ei, lăsa să se vadă ultima pietricică și lostrițele albastre pe spinare care fulgerau apa. Am făcut o baie și am ieșit proaspăt, ca dintr-un botez al biruinței, fără oboseala drumului. Ne-am rugat în ceasul Utreniei în templul sfânt al naturii, simțindu-L pe Dumnezeu în toate
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
scriitor francez Chateaubriand. Aici s-a inspirat din viața indienilor, scriind Atala și Rene. Lucrarea sa Voyage en Amerique, e plină de cunoștințe de floră și faună, de imensa bogăție piscicolă, răpitorii după ce săturau, trăind În frățietate cu ceilalți, de lostrițe și păstrăvi uriași și de un vânat extrem de variat. În special viața indienilor l-a atras, descriind toate obiceiurile lor la naștere, la nuntă, la moarte, dând și un bogat calendar și vocabular indian. Trecem Mississippi și intrăm În cunoscutul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
comitetului, internatul, cronica muncii pe anul școlar 1924/1925, serbările date de școală, excursiile făcute de elevi. Anuarul pe anii școlari 1925/1926 - 1926/1927 întocmit de D. Bucevschi, director, avea în prima parte tot un studiu „Contribuția la cunoașterea Lostriței în Ceremuș”, dar nesemnat. * Anuarul Institutului de orbi și surdo-muți „Regina Maria” din Cernăuți pe anul școlar 1933/34 cuprindea o „Scriere festivă tipărită cu ocazia împlinirii a 25 de ani de existență și activitate depusă în favoarea învățământului orbilor și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
referințe Libertatea: concept, conținut, forme 100 referințe Limba vorbită în Moldova istorică 224 referințe Literatura comparată în texte teoretice 30 referințe Literatura de detenție. Memorii, amintiri, jurnale 96 referințe Literatura universală (bibliografie pentru un manual) 75 referințe Logica 351 referințe Lostrița (studiu morfologic și ecologic) 37 referințe Ludicul în poezia românească contemporană: Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Ileana Mălăncioiu, Ion Gheorghe 137 referințe Luis de Camões în fondurile BCU „Mihai Eminescu” 34 referințe Lutaetia, cercul de studii franco române de la Iași 31
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
sub Carpații Perșanilor, la poalele acelei sumbre catedrale, Codrul Turzunului, colcăind de mistreți și de stupi sălbatici, și la poalele căruia, Încovoiate și strânse Între maluri umbroase, curg solemn apele negre ale Oltului, În care vărul Ion, meșter grozav, vânează lostrița vitează, mrene argin tii cu carnea albă ca de Înger și cu icrele otrăvite, somni lucioși și raci de smaragd. Am băgat și eu mâna până-n umăr după ei, printre răgălii de sălcii și arini, scoțându-le de prin vizuinile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Teodor dela Bistrița a luat pe d-na Oltea și au ieșit la Probota unde s-a așezat apoi Oltea. Teoctist Probotă Cum a ieșit D-na Oltea pe pod umblător la apa Siretului Pașcani Sf. Lazăr 1704* Zlataust 1683 Lostrițe și lipani pentru masa domnului, se duceau pe cai dela Bistrița. Cârligătura Capitala Tg. Frumos. Roman doi pârcălabi (un ceas = 5 km) Vaslui ispravnic Bârlad scaunul vornicului de țara de jos cu doi vornici mai mici Tecuci doi pârcălabi Focșani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Atman Grigorie Pogonat Gogolea Matiaș Croșca Ilia Alapiu Chiorul Înmormântarea lui Albu, pârcălab al cetății Neamțu. Înmormântarea se face la ? Concediu, bocitoare, poduri. Ilisafta. Sfat (alineat tăiat) Ceva cu hoți Drum la Oltea călugărița la un schit singuratic Pod umblător Lostrițe și lipani dela Bistrița erau repezite călări p. masa domnească. Ținut Cârligătura capitala Tg. Frumos Roman, doi pârcălabi Vasluiu, ispravnic Bârlad, scaunul vornicului de T.d.J. cu doi vornici Tecuci doi pârcălabi Focșani, staroste de Putna Lăpușna doi pârcălabi Dorohoi scaunul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
scrie profesorul Mihai Iordache, un bărbat fin, care știe să prețuiască femeile: «Nu-ți urez să fii inteligentă, căci ești; nu-ți urez să fii frumoasă, căci de asemenea ești; nu-ți doresc să fii suplă, căci ești ca o lostriță»” etc. A făcut cîteva figuri de dans, însoțindu-le de obișnuitul pam-pam. Noi continuam s-o privim în tăcere. Cînd s-a oprit, ne-a spus: „Chestia asta am să i-o citesc și bărbatului meu, să afle și el
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
doar pentru sine, dar imitînd în felul de a merge eroinele romantice care savurează cuvintele unui neașteptat billet doux. La al treilea voiaj între ușă și geam s-a întors iarăși spre noi să ne întrebe: „Ați văzut vreodată o lostriță? Cum arată?” Era sincer curioasă, fapt pe care nu-l manifestase la prima citire a cuvîntului. Dincolo de amănuntele ei delicioase, povestea are o „învățătură”. Incomparabile prin definiție, femeile acceptă doar comparațiile care le subliniază raritatea sau unicitatea. Însă exercițiile epistolare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
citire a cuvîntului. Dincolo de amănuntele ei delicioase, povestea are o „învățătură”. Incomparabile prin definiție, femeile acceptă doar comparațiile care le subliniază raritatea sau unicitatea. Însă exercițiile epistolare de felul celui al profesorului I. (care a avut, probabil, în minte imaginea „lostriței” lui Voiculescu) sînt riscante. Cu cît comparația e mai pretențioasă, cu atît ea va fi divulgată mai repede celor din jur. E o contradicție care nu poate fi depășită decît prin tăcere. *Orice s-ar zice, sînt un optimist: imaginația
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
-urile, fursecurile. La fel și prepozițiile! Există un pericol pe care îl semnalez îngrijorat. Vânate și mâncate fără milă, prepozițiile s-ar putea să dispară. Eu propun prin acest articol Parlamentului o lege de ocrotire a lor, precum cea pentru lostrițe și fazani pe care nu au voie să le vâneze decât persoanele de rang înalt, de la ministru în sus. Nu vă jucați! Deși avem în limbă destui de, pe, pentru, din, exterminarea lor continuă s-ar putea să ducă specia
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
pp. 11-13. Topârceanu, George, Laulu (Cântec), traducere de Pirjo Raiskila, în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 48. Voiculescu, Vasile, Sonetti CLIX (Sonet CLIX), traducere de Pirjo Raiskila, în "Columna", nr. 5, mai 1985, p. 23. Voiculescu, Vasile, Noiduttu lohi (Lostrița - fragment), traducere de Katja Vuokko și Aino Palojärvi, în "Columna", nr. 19, martie 2008, p. 72. Abstract The Finnish Literature and Culture A Romanian Perspective INTRODUCTION The present paper is setting a goal in presenting some key aspects of the
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
călător; Cernavodă; cîine; cîrnaț; coborî; condamnabil; copt; cozi; creatură; credință; crește; cuptor; curățat; curvă; deltă; dezvoltă creierul; dorință; dulce; Dunărea; față; femei; fetițe; fier; ființă; fluid; focul; fript; frumos; fu; găleată; Goga; grație; hering; Iana; impietate; lămîie; liniște; lipan; loialitate; lostrița; lubrifiant; lucios; magazin; mamifer; Marcel; market; de mase; mediu acvatic; memorie; mișcare; mobilitate; mult; munte; natură; neam, neam; neplăcut; os; osos; pateu; păstrare; pereche; pescar; pescăruș; pește; piranha; pisică; pîine; nu îmi place; plasă; preferat; prostituate; pute; putred; rapid; răufăcător
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
narative voiculesciene. Îndeletniciri preistorice precum vânătoarea și pescuitul, dincolo de expresia lor marțială, înseamnă "căutare și urmărire spirituală", povestirile tematice subsumându-se astfel: vânătoarea magică, iubirea magică, pescuitul magic. Dus de iubirea lui fantastică, pescarul Aliman devine un "vânător de himere", "Lostrița" nemaifiind pentru el doar fixație, ci absolutul iubirii, ființa intangibilă. Surprinzătoare va fi abordarea realistă, am zice zolist-panaitistratiană, cu ingrediente de picaresc și senzațional din romanul "Zahei Orbul", deosebit de celelalte proze prin ambianță, climat psihologic și tipologie. Zahei este un
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
dimineții și o clipă fu de ajuns pentru a recunoaște că era primul răsărit la care era martor”). Demne de interes sunt, pe parcursul romanului, reprezentările miticofolclorice la care fac apel personajele. Exemplare, în această privință, sunt Podul rugilor, legendele cu lostrițe, dar și accentele fantastice ale apariției morților familiei lui Dinu Pădureanu (tatăl, Sânziana), ce au, pentru personaj, calități protectoare. Exercițiile de supraviețuire morală pe care le conturează, prin acest scenariu epic, Traian Dobrinescu au, dincolo de unele stridențe retorice, deplină coerență
Trecutul ca poveste by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2752_a_4077]
-
pescuit sportiv și a nălucilor artificiale. În apele de munte, pescuitul păstrăvului indigen, fântânel și a coregonului este interzis pe o durată de 228 de zile, în perioada 15 septembrie 2004 - 30 aprilie 2005, iar a păstrăvului curcubeu, lipanului și lostriței pe o durată de 152 de zile, în perioada 1 ianuarie - 31 mai în anii 2004 și 2005. La sturioni, pescuitul este interzis după cum urmează: în tot cursul anului, cu carmace și cărmăcuțe în șenalul Dunării, inclusiv brațele sale; pe
Agenda2004-16-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282316_a_283645]
-
așezări de pe Valea Lotrului (nu vreau să stric surpriza, vă las să descoperiți singuri ce urmări va avea trezirea gândirii celui îndoctrinat de ideologia roșie). De aici, crește un alt nucleu epic, realistmagic, al unei umanități semiarhaice, care așteaptă venirea lostrițelor, însă nu ca la Voiculescu, ci ca semn prevestitor al schimbării istoriei. Dinu Pădureanu însuși ascultă vocea profetică a tatălui său, maiorul Radu Pădureanu, mort pe frontul de Est în ’44, iar aventura căutării soției și a fiului (pierduți după
Din temniță. Bântuiți și bântuitori by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2898_a_4223]