872 matches
-
umbre peste unde stau culcate Către țărmul dimpotrivă se întind, se prelungesc Si-ale valurilor mandre generații spumegate Zidul vechi al mănăstirii în cadența îl izbesc.” Pe Valea Oltului se află zone unice de atracție turistică că cele de la Obârșia Lotrului, Voineasa, Puru, Malaia, Caineni, Boisoara, Racoviță, Perisani,Tițești, Cozia, Pausa, Berislavesti, Salatrucel, Muereasca, Bujoreni, Daesti, Runcu, Goranu, Govora, Ocnele Mari, Olanesti, drumul de pe Dealul Negru, Nicolae Bălcescu, Babeni, Ladesti, Drăgășani și binenteles Calima- nesti-Caciulata - perla stațiunilor Oltului. Este județul cu
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
3. Drăgășani, orășel situat într-una din cele mai bogate regiuni în podgorii. {n apropierea lui turcii au zdrobit pe eteriștii greci în 1821(monument comemorativ). 4. Băi: Ocnele Mari, Ocnița, Govora.. 5. Brezoi, 17 Km, stațiune climatică pe malul Lotrului și unul din cele mai pitorești și înstărite sate ale Olteniei. Se pot face excursii în munții Lotrului, la Malaia și la Voineasa. 6. Caineni, 37 Km, localitate situată pe locul fortăreței române Ponsvetus. Aici s-a deschis pentru întâia
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
zdrobit pe eteriștii greci în 1821(monument comemorativ). 4. Băi: Ocnele Mari, Ocnița, Govora.. 5. Brezoi, 17 Km, stațiune climatică pe malul Lotrului și unul din cele mai pitorești și înstărite sate ale Olteniei. Se pot face excursii în munții Lotrului, la Malaia și la Voineasa. 6. Caineni, 37 Km, localitate situată pe locul fortăreței române Ponsvetus. Aici s-a deschis pentru întâia oară pe vremea stăpânirii austriece a Olteniei (1718-1739), drumul prin defileul Oltului (via Carolina). {ntre Călimănești și Caineni
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
și cel al domniței Smaranda, fiica domnitorului. Lângă mănăstire se află bolnița, zidita de doamna Maria, soția lui Brâncoveanu, iar în apropiere schiturile: Sf. Apostoli și Sf.Stefan (zidit de St. Brâncoveanu, fiul lui Constantin). Alpinism. Pe muntele Cozia. Din Lotru, urcuș 5 ore. La jumătatea drumului se află M-rea Stani- soara, pusnicie veche (Schitul Nucet), înființată de boierul Gh. Clucerul și Marin Buliga-1747. Situația Mănăstirii e din cele mai pitorești, de jur împrejur ridicându-se vârfurile: Ciuha Neamțului, Durducul
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
înființat „Liga Scriitorilor din România”, devenind președintele executiv al acestei organizații profesionale care are 32 de filiale în țară și 12 în străinătate și care editează 15 reviste în care se promovează literatura română autentică. Este fondatorul revistelor: „Lumina de pe Lotru „ (1970 ):„ Agora Literară„(1996 ), „Regatul Cuvintelor,,, „ Constelații diamantine„, „Scurt circuit oltean „, „Memoria Slovelor „, Dobrogea Literară„, Freamăt” etc. În prezent este directorul revistei „Agora Literară” care apare sub egida Ligii Scriitorilor din România. În anul anul 2009 a propus Patriarhiei Române
O VIAȚĂ DE SCRIITOR DĂRUITĂ LITERATURII ROMÂNE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343037_a_344366]
-
înființat împreună cu poetul Vasile Radu Ghenceanu „Cenaclul Literar Nord”. În 2004, la Cluj-Napoca a pus bazele cenaclului literar „Vasile Sav”, care funcționează pe lângă o secție a Primăriei Cluj-Napoca. În perioada 1970-1971 lucrează ca redactor la ziarul de șantier „Lumina de pe Lotru” ce apărea pe șantierul hidroenergetic de la Voineasa. A fost redactor și la „Curierul Primăriei Cluj-Napoca” și la revista „Cetatea Culturală”, inclusiv la Confluențe românești. Debutează cu poezie în 1959 în revista Tribuna, pe când era elev în clasa XI-a. Debutează
O VIAȚĂ DE SCRIITOR DĂRUITĂ LITERATURII ROMÂNE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343037_a_344366]
-
înființat „Liga Scriitorilor din România”, devenind președintele executiv al acestei organizații profesionale care are 34 de filiale în țară și 12 în străinătate și care editează 18 reviste în care se promovează literatura română autentică. Este fondatorul revistelor: „Lumina de pe Lotru” (1970): „Agora Literară” (1996), „Regatul Cuvintelor”, „Constelații diamantine”, „Scurt circuit oltean”, „Memoria Slovelor”, Dobrogea Literară”, „Freamăt”, „Moldova literară”, „Cetatea lui Bucur”, „Sfera ionică” etc. În prezent este directorul revistei „Agora Literară” care apare sub egida Ligii Scriitorilor din România. În
AL.FLORIN ȚENE-O VIAȚĂ DE OM, O VIAȚĂ DE SCRIITOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343126_a_344455]
-
În 2004, la Cluj-Napoca a pus bazele cenaclului literar „Vasile Sav”, „Radu Stanca” și „Artur Silvestri”, care funcționează pe lângă o secție a Primăriei Cluj-Napoca și în cadrul Ligi Scriitorilor. În perioada 1970-1971 lucrează ca redactor la ziarul de șantier „Lumina de pe Lotru” ce apărea pe șantierul hidroenergetic de la Voineasa. A fost redactor și la „Curierul Primăriei Cluj-Napoca” și la revista „Cetatea Culturală”, inclusiv la Confluențe românești. Debutează cu poezie în 1959 în revista Tribuna, pe când era elev în clasa XI-a. Debutează
AL.FLORIN ȚENE-O VIAȚĂ DE OM, O VIAȚĂ DE SCRIITOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343126_a_344455]
-
familia în Italia..., mai bine zis, domnia sa a fost în exil. În 2013, în cadrul Forumului Cultural Brezoi, împreună cu membrii acestuia a organizat concursul județean de „Creații literare”. Festivitatea de premiere a câștigătorilor a avut loc cu ocazia Zilelor Brezoiului „Târgul Lotrilor”. În 2014, în cadrul Forumului Cultural al Brezoiului a inițiat un proiect cultural prin organizarea Concursului internațional de proză scurtă „România - Catedrala din Carpați”. Tot din 2014 are o rubrică zilnică intitulată „Promovăm inteligența și creativitatea românească în Literatură” în ziarul
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
Acasa > Poezie > Cantec > AGURIDĂ ȘI CUȚIT Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1731 din 27 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Veacul omului strivit Aguridă și cuțit Cucul singur și frunziș Lotrului acoperiș. Inima'mpietrită tace Bradul scoarța își desface Și în picul de rășină Arde ultima lumină Lacrima tăind obrazul Oglindind în ea necazul Celui fără căpătâi 'geaba l-ai ruga: Rămâi! Casa lui e codrul des Vântul e fârtat ales
AGURIDĂ ŞI CUŢIT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377564_a_378893]
-
treacă prin acest oraș cochet, le-aș recomanda un popas de câteva zile în împrejurimile acestuia, precum și în zona de nord a ținuturilor vâlcene. Cu siguranță vor fi încântați de splendorile geografice întâlnite, atât pe spectaculosul defileu al Oltului, Valea Lotrului până la barajul Vidra, cât și mai departe până la Obârșie, Valea Latorița, dar și Munții Căpățânii și Muntele Cozia. La toate acestea se adaugă numeroasele stațiuni, printre care amintim Olănești, Govora Băi, Călimănești-Căciulata, Voineasa...” (Capitolul 4, „Vâlcea - Altarul monahismului românesc„) Cu
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > IELELE-PROZĂ SCURTĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1540 din 20 martie 2015 Toate Articolele Autorului IELELE Norocel, venit din lumea largă cu lotrii care treceau Dunărea în căutare de căpătuială, se lipi pe lângă moșia unui boier de-al locului. Venise călare cu încă trei flăcăi de prin părțile macedonene. Trecuseră Dunărea iarna pe un ger năprasnic pe gheață. Ziceau că-s și ei
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
munți și marea Și Dunărea mlădie Ne-au întărit tulpina; Sub paza lor se spune Că ne-am găsit cărarea; Ne ducem cu mândrie Spre viitor lumina. Dă, Doamne, să fim vrednici, Să nu cunoaștem teama, Pământul sfânt, străbunul, De lotri să-l ferim! Carpații celor veșnici Să nu le vindem coama - Mai bine pân’ la unul În luptă să murim! Capitolul Cioburi de vise - al IV-lea - este o luptă cu inerția, cum ar fi spus Nicolae Labiș, căruia, de
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
munți și marea, Și Dunărea mlădie Ne-au întărit tulpina; Sub paza lor, se spune Că ne-am găsit cărarea, Ne ducem cu mândrie Spre viitor lumina. Dă, Doamne, să fim vrednici, Să nu cunoaștem teama, Pământul sfânt -străbunul- De lotri să-l ferim! Carpaților cei veșnici Să nu le vindem coama, Mai bine, pân’ la unul, În luptă să murim. Referință Bibliografică: CARPAȚII / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2267, Anul VII, 16 martie 2017. Drepturi de Autor
CARPAȚII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374084_a_375413]
-
Crezând că astfel va scăpa. Dar peste toate noi vom trece Și neamul dac va dăinuii Justiția o să-i ferece Pe hoți,în fundul temniții.. Strămoșii daci să fie mândrii Căci azi le facem jurământ, Din țară să-i gonim pe lotrii, Să-ne-apărăm pământul sfânt. Iar țara își va crește pruncii Doar ei îi vor fi viitor, Căci vor avea tăria stâncii Și demnitatea dacilor! Gabriela Zidaru Referință Bibliografică: NEAMUL DAC,NU VA PIERI! / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NEAMUL DAC,NU VA PIERI! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371893_a_373222]
-
să se-ntoarcă alene, Din veacuri trecute de aprig tumult. Arama clădită de Marele Ștefan În Piatra, ne spune a Oanei-fecioare Poveste. Cum piere prin gândul viclean, Ce-a rupt din Moldova prea gingașă floare. Răpită din casa părintelui-tată, De lotri cei hâzi care-s scoși de la legi, E fata Spătarului Șendrea purtată, Spre loc de cumplite fărădelegi. În tainiți de munte-i mânată sub șoapte, Legată-n batjocuri nepoata de Domn, Bandiții o-ncarcă de-ocară în noapte, În vreme ce straja
OANA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371938_a_373267]
-
pierdute în râpa hidoasă, Doar turnul cu-arame mai mișcă simțirea, Când cerne în timp o istorie frumoasă. Sub vânturi e clipă de sunet icoana, Vibrație tristă din clopote dusă, Iar zarea se-ncarcă de numele Oaa - naa ... , Fecioara de lotri și munte răpusă. *** Ciclul "Povești din veac" Referință Bibliografică: Oana / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1432, Anul IV, 02 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
OANA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371938_a_373267]
-
de rând, părintele și-a îndeplinit cu succes menirea și misiunea pe care a avut-o în viața efemeră de pe acest tărâm creat de Bunul Dumnezeu și dăruit cu binecuvântare omului spre stăpânire. Pe aceste meleaguri mioritice, între stânca Munților Lotrului și apele Oltului, acest al doilea ctitor de Cetate Împărătească, a înălțat pe parcursul a trei decenii un adevărat templu al credinței, pe corabia dumnezeirii din Țara Loviștei. Sfântul Schit Cornet, lăcaș de cult și rugăciune, este „o oază de speranță
OMUL RUGĂCIUNII ŞI AL SUFERINŢEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344745_a_346074]
-
înmulțit ca număr, spiritual său activ, meticulos și plin de energie continuă să-i imprime un suflet tânăr care îi revigorează trupul și menține puterea de concentrare și acțiune mereu în formă. Reîntoarcerea definitivă pe plaiurile natale și spectaculoasa Valea Lotrului cu minunățiile și legendele sale, cu oameni gospodari ce-și poartă tradițiile și obiceiurile din moși strămoși pe aceste meleaguri ca o mărturie a existenței lor în acest spațiu mioritic binecuvântat de Dumnezeu, domnul Goriță Oprescu, fiu de moșnean, harnic
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
a lucrării sunt anexate o serie de documente care atestă veridicitatea studiilor din arhive, dar și pe baza Ocolniței Brezoi. Lucrarea „ Istoria Obștei Moșnenilor Brezoieni” va rămâne o vie mărturie a continuității tradiției moșnenești pe aceste meleaguri mioritice al Văii Lotrului. Referință Bibliografică: Istoria Moșnenilor Brezoieni / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 846, Anul III, 25 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
și să-l mediatizeze, precum și publicarea rezultatelor și a lucrărilor câștigătoare cu autorii respectivi. Câștigătorii vor fi anunțați prin e-mail și mediatizați în revistele mai sus menționate. Anunțul oficial se va face la sfârșitul lunii august în cadrul Zilelor Brezoiului “Târgul Lotrilor” COMISIA DE JURIZARE: 1. AL. FLORIN ȚENE - Președintele Ligii Scriitorilor Români, Membru corespondent al Academiei Română Americană, ROMÂNIA 2. DORINA ȘIȘU - Director revista Itaca și fondatoarea Centrului de excelență în promovarea creativității românești ”Itaca” Dublin,IRLANDA 3. IONEL MONY CONSTANTIN
CONCURS INTERNAŢIONAL DE PROZĂ SCURTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347950_a_349279]
-
o carte din bibliotecă și a început s-o citească. Mă uit mai bine și văd că este romanul meu „Chipul din Oglindă! Primul meu roman. În el se regăsește Constantin ca personaj pe când era redactor la ziarul „Lumina de pe Lotru”. Mi-am alungat gândurile și am început să citesc mai departe în agendă. 10 aprilie: „Este Vinerea Prohodului. Nu ne ducem la biserica din centru că ne urmăresc profesorii în frunte cu directorul Chelărescu. Ne ducem la Sfântul Ilie de pe
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
am de unde! -Atunci nu te operez! Hai... marș de-aci. Am treabă. Când te răzgândești să mă cauți. Și omul a plecat umilit. Gândea: „Am fost și eu cineva la viața mea. Am construit hidrocentrale ca inginer hidrotehnist. Acolo la Lotru mi-a murit fiul și soția, pe șantier, într-un accident de muncă. Se urcaseră pe schelă să vadă dacă se respectă proiectul barajului de arocamente. Ghinionul lor a fost că s-a prăbușit schela cu ei. Au căzut în
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
aceste zone mirifice atât din punct de vedere al pitorescului, cu locuri de basm, dar și cu locuitori harnici, ospitalieri și spirituali cu un umor aparte și care s-au ocupat mai mult cu păstoritul și lucrări forestiere, este Valea Lotrului din nordul Județului Vâlcea, din Țara Loviștei. După ce părăsești spectaculosul defileu al Oltului, la confluența acestuia cu râul Lotru, zările se deschid și parcă pătrunzi pe un alt tărâm, un ținut cu o istorie proprie, cu oameni veseli și primitori
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
ospitalieri și spirituali cu un umor aparte și care s-au ocupat mai mult cu păstoritul și lucrări forestiere, este Valea Lotrului din nordul Județului Vâlcea, din Țara Loviștei. După ce părăsești spectaculosul defileu al Oltului, la confluența acestuia cu râul Lotru, zările se deschid și parcă pătrunzi pe un alt tărâm, un ținut cu o istorie proprie, cu oameni veseli și primitori. Legenda spune că pe Valea Lotrului au fost niște „lotrii” (haiduci), de unde și numele Lotrului, iar localitățile le poartă
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]