497 matches
-
de limba română pentru studenții străini. [învățămînt economic]. Coordonator: George Sanda. București, [f.e.], 1978, 262 p. multigr. (Ministerul Educației și învățămîntului). [61] KIRÁLY, FR., Pe marginea unor manuale de limba română, LL, 3, 1978, 435-440. [62] KÖTE, LETIȚIA, KOVÁCS, LUDOVIC, îndrumător metodic pentru studierea limbii române în grădinițele cu predare în limbile naționalităților conlocuitoare, București, EDP, 1978,184 p. [63] LASCU, GHEORGHE, IOAN BACIU, Précis de grammaire roumaine, Éditions d’Hermès, Lyon, 1978. în: LM, p. 282. [64] LĂZĂRESCU GH
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
5, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Comandor Andrei Popovici nr. 6, bl. 6, et. 2, ap. 8, sectorul 1. 251. Awender Tereza-Diana (Mile), născută la 18 septembrie 1970 în localitatea Sannicolau Mare, județul Timiș, România, fiica lui Mile Ludovic și Albină, cu domiciliul actual în Germania, 91522 Ansbach, Windmuehlberg 8, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, str. Socrates nr. 15, ap. 8, județul Timiș. 252. Hirjan Octavian, născut la 9 ianuarie 1968 în localitatea Arad, județul Arad, România
HOTĂRÂRE nr. 763 din 29 octombrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122077_a_123406]
-
încolo, Dumnezeu cu mila, ne împrăștiem prin Europa și pe toate continentele. Dacă așa va arăta o preconizată guvernare liberală, așezată temeinic ca o cloșcă pe ouă, mă pot lipsi, îmi este suficientă moștenirea lăsată de Tăriceanu care seamănă cu Ludovic al XVIlea, ghilotinatul, care a lăsat moștenire o revoluție pentru Franța, Tăriceanu ne-a lăsat o criză. Creșterea aceea economică cu care s-a lăudat fosta guvernare, probabil că a fost o creștere pe hârtie, că, dacă nu, ar fi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nobili francezi, care n-au știut nimic și n-au învățat nimic după un sfert de secol de la revoluția din 1789. Un destin tragic ne face să repetăm greșelile Bourbon-ilor restaurați în 1815, aduși în furgoanele dușmanilor Franței. Ei, Bourbon-ii (Ludovic al XVIII-lea) votează miliardul pentru emigranți (era vorba de franci aur!), drept pentru care poporul nu i-a răbdat mult: revoluția din 1830 i-a măturat de la tron pe toți Bourbon-ii. Dacă e să mergem pe mâna Franței, băgați
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
22 aprilie 1952 în localitatea Ineu, județul Bihor, România, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Schubertstr. 33 1/9, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Oradea, str. Clujului nr. 2, ap. 8, jud. Bihor. (470/2004) 162. SZOTS LUDOVIC, fiul lui Szots Ioan și Ileana, născut la data de 24 martie 1958 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, cu domiciliul actual în Austria, 8010 Graz, Korosi Str. 152, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Brașov, str. Gh. Doja
HOTĂRÂRE nr. 1.141 din 29 septembrie 2005 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137583_a_138912]
-
Bistrița, jud. Năsăud, industrie forestiera. 39. Szaltensky Pâl din com. Tușnad Sat, jud. Ciuc, industrie forestiera. 40. Seda, Ș.A., din Timișoara, str. Dacilor Nr. 14, fabrica de ciorapi. 41. Varmegyei Kozjoleti Szavetkezet din Bistrița, jud. Năsăud, industrie forestiera. 42. Văcar Ludovic, suc. din Miercurea Ciucului, str. I. C. Brătianu Nr. 15, tipografie și legatorie. 43. Verzar Mauritiu din Miercurea Ciuc, str. Regele Ferdinand Nr. 36, fabrica de oțet. 44. Moară Sistematică propr. Friderich Schmitz și Victoria Popescu, din com. Piatră, jud. Teleorman. 45
DECIZIE nr. 1.005 din 3 septembrie 1945 privind unele întreprinderi care se încadrează în prevederile legii Nr. 91 din 10 februarie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143654_a_144983]
-
3. Dimitriev Cleopatra 4. Grigore Mircea 5. Iacobuta Ioan 6. Maximovici Doru 13. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tirgu Mureș 1. Andreicuț Gheorghe 2. Dan Petru 3. Moica Liviu 4. Mureșan Ion 5. Oros Mircea 6. Orza Aurel 7. Vițos Ludovic 14. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești 1. Baloi Ioan 2. Bocanet Ștefan 3. Chivulescu Eugenia 4. Codescu Alexandru 5. Ivanescu Ion 6. Mitroiu Mielu 7. Vasiliu Dorina 15. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara 1. Cioia Pantelimon 2. Chindris
DECRET nr. 107 din 28 iunie 1993 privind numirea în funcţie a unor judecători şi procurori la curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146511_a_147840]
-
al Franței (regele Soare) Elisabeta I, regină a Angliei și a Irlandei ELISABETA I, regină a Angliei și a Irlandei (B. Publice) Moldovei ȘTEFAN LĂCUSTĂ, domn al Moldovei BOGDAN III, domn al Moldovei CHIAJNA, doamna domn al Țării Românești (1559-1568) LUDOVIC XIV, rege al Franței (Bibliotecile publice în cataloagele tradiționale) LUDOVIC, roi de France (B. univ. în cataloagele tradiționale) ELISABETH I, Queen of England and Ireland (B. Universitare) Observație Când suveranul poate fi identificat mai lesne prin numele dinastiei, al familiei
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
a Irlandei ELISABETA I, regină a Angliei și a Irlandei (B. Publice) Moldovei ȘTEFAN LĂCUSTĂ, domn al Moldovei BOGDAN III, domn al Moldovei CHIAJNA, doamna domn al Țării Românești (1559-1568) LUDOVIC XIV, rege al Franței (Bibliotecile publice în cataloagele tradiționale) LUDOVIC, roi de France (B. univ. în cataloagele tradiționale) ELISABETH I, Queen of England and Ireland (B. Universitare) Observație Când suveranul poate fi identificat mai lesne prin numele dinastiei, al familiei sau al clasei, atunci vedeta uniformă devine acest nume, iar
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Charmettes. În același an se desparte de doamna de Warens. În vîrstă de 29 de ani și cu gîndul de a-și croi un drum în viață și a-și face o situație, se expatriază. Ajunge la Paris cu 15 ludovici în buzunar, manuscrisul unei mici comedii (Narcis) și un proiect de notație muzicală. Proiectul a fost prezentat, fără succes, Academiei de Științe. "Din această educație fără familie, fără colegiu, fără dascăl, a ieșit această minunată înțelepciune, virtute, sensibilitate: Jean-Jacques" (J.
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
prin normele Așezămintelor de la Ierusalim 52. Carol cel Mare a împărțit Imperiul între fiii săi, dar aceștia au pornit război împotriva lui, iar după moartea sa în anul 840 s-au luptat între ei. În acest timp Carol Pleșuvul și Ludovic Germanicul au încheiat la Strassburg tratatul îndreptat împotriva lui Lothar, fratele lor mai mare, care primise coroana imperială și dorea să-și exercite efectiv drepturile. Jurământul de la Strassburg este cel dintâi document încheiat în limbile germană și franceză (nu în
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
votul electorilor, neavând nevoie de confirmarea pontificală 141. Noul candidat va fi ales numai de principii electori, cu unanimitate sau majoritate de voturi. Dieta de la Frankfurt din 6 august 1338 va conferi caracter de lege Declarației de la Rense, numită Constitutio Ludovici Bavari de jure et excellentia Imperii 142. Acest principiu a fost legiferat ulterior și în timpul lui Carol al IV-lea prin Bula de Aur (1356). Situația a fost considerată de neacceptat de către puterea pontificală, dar intervențiile papei au fost respinse
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
bazată pe armonie, echilibru și seninătate; toate acestea presupun rigoare impusă prin normele artei clasice. Regulile definesc pictura, literatura, muzica, sculptura și arhitectura. Cea mai importantă perioadă a clasicismului s-a Împus În Franța regilor Ludovic al XIII-lea și Ludovic al XIV-lea. Mai apoi și alte state europene și-au afirmat vocația creatoare și au Încurajat o artă menită să respecte ordinea stabilită. Așa a apărut un Velázquez (1599-1660) sau Rembrandt (1606-1669), artiști impuși vremii prin marea forță creatoare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
problema. Prietenia este o legătură tacită care nu poate conveni celui care trebuie să fie în permanență pregătit să renunțe la servitorii inutili, și cum să aplici această lege, dacă a renunța la un ministru înseamnă să strici o prietenie?! Ludovic al XIII-lea58 a avut forța sufletească de a guverna cu Richelieu, pe care-l detesta, și de a refuza, pe tot parcursul vieții, influența unor gentilomi din anturajul său, precum Luynes 59, pe care-l iubea, cu care-și petrecea
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
îl găsesc edificator. Suntem obișnuiți să vedem în poporul englez de astăzi un model de loialitate față de suverani. Totuși, cu două secole în urmă lucrurile erau diferite. Zilele trecute, citind memoriile prințesei palatine 102, cumnata de origine germană a lui Ludovic al XIV-lea103, femeie cu spirit larg, am descoperit cu mirare aprecieri pesimiste referitoare la nestatornicia poporului englez față de regii săi. Îl deplângea, cu furie, pe prințul de Hanovra, ruda sa, un bun german, pentru că trebuia să domnească spunea ea peste
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
universitară; librarii universității se consacrară și comerțului cu cartea destinată publicului larg, iar cîțiva librari au apărut și în alte orașe mari. Bibliotecile monastice nu mai sînt singurele colecții de carte. Bibliotecile regale iau amploare, începînd cu cea a Sfîntului Ludovic; cea a lui Carol al V-lea, care aduna 1 200 de manuscrise în turnul Luvrului, a rămas celebră. Gustul pentru carte cîștigă marile personalități; Richard de Bury (1281-1345), cancelar al Angliei, scrie Philobiblon, prima lucrare de bibliofilie; ducele Jean
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
francez se întind la statul întreg"2. În consecință, orașele de atunci erau incapabile să-și promoveze propriile elite și să-și producă propriile valori. Totuși, spre sfârșitul secolului al XIII-lea, regii capețieni, în special Filip II August și Ludovic al VIII-lea, au favorizat emanciparea juridică a orașelor, cel puțin atunci când acestea se situau în afara domeniului regal. Alianța cu burghezii viza slăbirea puterii senioriale. Nu putem detalia aici marea diversitate a mișcării comunale*: pretențiile sale au mers de la obținerea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
este decât iluzoriu. Sigur, atunci când comuna percepe impozitele regale, îi revine o parte din ele, dar aceasta nu mai dispune de o fiscalitate distinctă. În secolul al XVII-lea, se ajunge la controlul complet al bugetelor municipale de către intendenții lui Ludovic al XIV-lea: orașele trebuiau să dea seama de toate cheltuielile, pe care nu le puteau face decât cu consimțământul regelui. Inspirația egalitară a mișcării comunale nu a rezistat multă vreme tensiunilor provocate de luptele pentru dobândirea responsabilităților municipale. Aceste
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sistemului mercantilist, Colbert a pus pe drumul cel bun orașele pentru a-și realiza proiectele industriale. Ambițiile sale economice în acest sens nu au rezistat în fața megalomaniei lui Ludovic al XIV-lea. Pe vremea lui Ludovic al VI-lea și Ludovic al VII-lea, grijile financiare ale acestor regi ai Franței și ale marilor feudali s-au dovedit a fi o șansă pentru orașe 1; sub Ludovic al XIV-lea însă, nemulțumirea orașelor crește. Edictul din 1692, care prevedea sarcinile municipalității
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Madeleine 165, 166 Lenoir René 196 Leon XIII 87 Lerustre Philippe 199-202 Lévy Jacques 231, 274 Linhart Robert 85 Lods Marcel 142 Loncle-Moriceau Patricia 149 Lorrain Dominique 47, 207, 244-259, 261 Loucheur Louis 97, 101 Ludovic al VI-lea 56 Ludovic al VII-lea 56 Ludovic al VIII-lea 52 Ludovic al XI-lea 54 Ludovic al XIV-lea 53, 55, 56, 66, 141 Ludovic-Filip 75 Lussault Michel 225, 268 Lusson Patrick 136 Lyonnet Alain 155 Magri Susanna 93, 99, 117
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
196 Leon XIII 87 Lerustre Philippe 199-202 Lévy Jacques 231, 274 Linhart Robert 85 Lods Marcel 142 Loncle-Moriceau Patricia 149 Lorrain Dominique 47, 207, 244-259, 261 Loucheur Louis 97, 101 Ludovic al VI-lea 56 Ludovic al VII-lea 56 Ludovic al VIII-lea 52 Ludovic al XI-lea 54 Ludovic al XIV-lea 53, 55, 56, 66, 141 Ludovic-Filip 75 Lussault Michel 225, 268 Lusson Patrick 136 Lyonnet Alain 155 Magri Susanna 93, 99, 117 Maneglier Hervé 75 Manin Bernard
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Philippe 199-202 Lévy Jacques 231, 274 Linhart Robert 85 Lods Marcel 142 Loncle-Moriceau Patricia 149 Lorrain Dominique 47, 207, 244-259, 261 Loucheur Louis 97, 101 Ludovic al VI-lea 56 Ludovic al VII-lea 56 Ludovic al VIII-lea 52 Ludovic al XI-lea 54 Ludovic al XIV-lea 53, 55, 56, 66, 141 Ludovic-Filip 75 Lussault Michel 225, 268 Lusson Patrick 136 Lyonnet Alain 155 Magri Susanna 93, 99, 117 Maneglier Hervé 75 Manin Bernard 266 Marchand Bernard 75, 76
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
274 Linhart Robert 85 Lods Marcel 142 Loncle-Moriceau Patricia 149 Lorrain Dominique 47, 207, 244-259, 261 Loucheur Louis 97, 101 Ludovic al VI-lea 56 Ludovic al VII-lea 56 Ludovic al VIII-lea 52 Ludovic al XI-lea 54 Ludovic al XIV-lea 53, 55, 56, 66, 141 Ludovic-Filip 75 Lussault Michel 225, 268 Lusson Patrick 136 Lyonnet Alain 155 Magri Susanna 93, 99, 117 Maneglier Hervé 75 Manin Bernard 266 Marchand Bernard 75, 76, 77, 80 Marie Claude-Valentin 233
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
potolit; ea, dimpotrivă, a continuat cu nenumărate intonații diferite. Barbès a făcut, până la istovire, toate eforturile pentru a o domina, însă în zadar, deși a fost energic ajutat de clopoțelul președintelui, care nu înceta să răsune ca un dangăt funebru. LUDOVIC NAPOLEON Ludovic Napoleon avea, ca persoană particulară, anumite calități atrăgătoare: o dispoziție binevoitoare și facilă, un caracter omenos, un suflet blând și chiar destul de tandru, fără a fi slab de fire, multă siguranță în relațiile cu oamenii, o perfectă simplitate
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mai ocupat decât de literatură. Ludovic al XVIII-lea l-a făcut pair al Franței, membru al Consiliului său privat și al Academiei Franceze. A scris Maxime și reflecții despre felurite subiecte ă1808), Amintiri și portrete, Anglia la începutul secolului. LUDOVIC NAPOLEON = CHARLES LOUIS NAPOLÉON BONAPARTE, devenit Napoleon al III-lea ăParis, 1808 -Chislehurst, Kent, 1873). Al treilea fiu al lui Louis Bonaparte și al Hortensiei de Beauharnais ăfiica din prima căsătorie a împărătesei Joséphine). După o tinerețe aventuroasă petrecută în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]