1,195 matches
-
carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
G; funcționează ca un neurotransmițător care mediază pe cale vagală secreția crescută de gastrină. Somatostatinul este secretat de către celulele D insulare pancreatice și de către celulele D similare de la nivelul mucoasei gastro intestinale. Secreția sa este stimulată de prezența chimului acid în lumen; acționează ‘’paracrin’’ prin sucul gastric în medierea inhibării secreției de gastrină produsă de acid. De asemenea, mai inhibă secreția exocrină pancreatică, secreția acidă gastrică, contracția veziculei biliare și absorbția glucozei, aminoacizilor și trigliceridelor. 8. Absorbția nutrimentelor Pătrunderea chimului în duoden
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cazul vaselor elastice, în care lucrul mecanic se apropie de valoarea minimă necesară, cea care corespunde unui regim de pompare în flux continuu și cu debit constant. Presiunea arterială poate fi măsurată direct (metode sângerânde) prin conectarea unui manometru cu lumenul vascular (direct sau prin intermediul unei membrane). Metodele indirecte se bazează pe aplicarea unei presiuni externe (controlabilă și măsurabilă) asupra peretelui arterial și observarea pulsațiilor arteriale sau a zgomotelor Korotkof distal față de zona de compresie. Tensiometrul clasic este format dintr-un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
substanțe (fig. 55) se pot realiza prin: difuziune, filtrare și reabsorbție, transcitoză. Procesele de difuziune interesează mai ales porii în cazul apei și substanțelor hidrofile și se realizează transmembranar în cazul substanțelor lipofile. Prin diapedeză elementele figurate pot trece din lumenul capilar în interstițiu, precum și din locul de formare în capilare. In mod normal mișcarea prin peretele capilar a apei și substanțelor dizolvate se face în mică măsură prin filtrare și absorbție (~ 0,06 ml/100g/min) și în cea mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
parțial determinat de pelicula mucoproteică de pe fața luminală a endoteliului. Veziculele de pinocitoză formate pe versantul luminal traversează celula și deversează conținutul pe versantul bazal. Vezicula nu este afectată pe acest parcurs, iar fenomenul poate avea loc și invers, înspre lumenul capilarului. Difuziunea prin peretele capilarelor Difuziunea este mecanismul principal pentru transferul de substanțe între plasma sanguină și lichidul interstițial, prin peretele capilar foarte subțire, care are și o enormă suprafață datorită ramificării. Rata transferului prin difuzie este de 80 de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
predomină fenomenul de absorbție (), iar când sfincterul precapilar este deschis predomină fenomenul de filtrare (fig. 57). Acestei tendințe filtrante i se opune factorul coloidosmotic. Astfel, concentrația proteică mare a plasmei în comparație cu interstițiul are un efect de retenție a apei în lumenul capilar. Presiunea coloid-osmotică a plasmei este de 28 mmHg; 19 mm Hg datorită proteinelor (60-80 g/l) și 9 mm Hg datorită cationilor suplimentari. Dintre proteinele plasmatice, albumina este cea mai importantă în determinarea presiunii oncotice. Prin interstițiu se realizează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
stâng. Presiunea venoasă poate fi determinată (măsurată și înregistrată) direct, atât la nivelul venelor superficiale (presiune venoasă periferică, 4 12 cm apă), cât și în venele intratoracice (presiune venoasă centrală, 6-16 cm apă). Determinarea directă necesită punerea în contact a lumenului venei cu un dispozitiv manometric sau cu un traductor de presiune; flebomanometria prin metoda sângerândă folosește manometrul cu apă. Variațiile presiunii venoase pot fi înregistrate (de exemplu jugulograma) prin plasarea unui traductor piezoelectirc pe tegumentul suprajacent unei vene suficient superficiale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
densa, celulele mezangiale extraglomerulare și celulele granulare (fig. 97). Macula densa este alcătuită din celule epiteliale tubulare aglomerate pe partea dinspre glomerul, adiacentă arteriolei aferente. Această structură funcționează ca senzor de osmolaritate și de concentrație ionică, monitorizând compoziția lichidului din lumenul tubular. Celulele granulare (juxtaglomerulare sau JG) sunt celule musculare netede vasculare cu aspect epitelioid, localizate mai ales în arteriolele aferente. Funcția lor este de a sintetiza renină, prin intermediul căreia se reglează presiunea arterială, în cadrul sistemului renină-angiotensină, cu efecte ulterioare asupra
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pentru secreția de diverși anioni și cationi organici. Procesul de reabsorbție implică: filtratul (toate fluidele și solviții trec în capsulă), urina (reprezintă filtratul minus substanțele reabsorbite + substanțele secretate), calea de reabsorbție (proces transepitelial). Compartimentele implicate în procesul de absorbție sunt: lumenul tubular (membrana apicală), epiteliul tubular (membrana bazolaterală), interstițiul renal (între celulele tubulare și endoteliul capilarelor peritubulare). Suprafața luminală a celulelor tubulare este foarte mare datorită marginii în perie cu care este dotată. La acest nivel există o multitudine de canale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
celulele tubulare și endoteliul capilarelor peritubulare). Suprafața luminală a celulelor tubulare este foarte mare datorită marginii în perie cu care este dotată. La acest nivel există o multitudine de canale ionice și transportori proteici care asigură trecerea substanțelor hidrosolubile din lumenul tubular în celula tubulară. Ea prezintă o serie de joncțiuni strânse în zona periapicală, în așa fel încât epiteliul tubular este relativ impermeabil pentru apă și solviți. Mecanismul principal care asigură forța motrice a reabsorbției tubulare este transportul activ secundar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
concentrație înaltă de K și un potențial membranar (-70 mV). Membrana apicală a celulei tubulare proximale prezintă numeroase canale de Na permanent deschise, iar concentrația de Na din ultrafiltrat este mare (), așa încât gradientul foarte mare de concentrație a Na între lumenul tubular și celula tubulară va produce un influx masiv de Na în celula tubulară, care este favorizat și de gradientul electric. Gradientul de Na fiind realizat prin ATP-aza Na/K din membrana bazolaterală, transportul Na prin membrana apicală este un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
interstițiu printr-un antiport electrogen ce transportă trei HCO3pentru fiecare Na. Clrămâne în urmă; pe măsură ce se reabsoarbe apa, concentrația Clcrește. Rezultatul va fi un gradient de concentrație la nivelul porțiunii terminale a tubului contort proximal care favorizează difuzia clorului în afara lumenului tubular și în celula tubulară. De asemeni, o parte semnificativă din clor trece în interstițiu pe cale paracelulară, în virtutea gradientului electric pozitiv creat de reabsorbția de sodiu. Clorul va părăsi celula tubulară cu ajutorul unui co-transportor K+/Clneutru din punct de vedere
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
produs de catabolism, creatinina, are o moleculă și mai mare decât ureea și practic nu trece prin membrană, ceea ce face ca virtual toată creatinina filtrată să se elimine în urină. Apa este reabsorbită în virtutea unui gradient osmotic ce apare între lumenul tubular și celula tubulară datorită influxului de Na. Permeabilitatea pentru apă a tubului este foarte mare, în așa fel încât un gradient de câțiva mOsm este suficient pentru a se crea un flux de apă suficient pentru reabsorbția a 65-70
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
numitul fenomen de „solvent drag”. Odată ajunsă în interstițiu, apa se reabsoarbe extrem de rapid prin capilarele peritubulare, deoarece sângele de la acest nivel este același sânge care a trecut prin glomerul și care are o presiune osmotică crescută datorită rămânerii în lumenul capilar a proteinelor plasmatice ce nu au putut trece prin filtrul glomerular. Glucoza și substanțele înrudite precum acetoacetații, acidul ascorbic, β-hidroxi butiratul, carboxilatul, lactatul, piruvatul, precum și aminoacizii și vitaminele se reabsorb în aceeași manieră, printr-un transport activ secundar al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
foarte eficiente de reabsorbție a electroliților și este practic impermeabil pentru apă și uree. Mai est denumit și segmentul de diluție, deoarece diluează urina prin îndepărtarea ionilor. Celulele tubului distal prezintă un cotransportor de Na/Cl, care reabsoarbe sodiul din lumenul tubular, apoi acesta fiind eliminat pe la polul bazolateral de către ATP-azele Na/K. Clorul difuzează în afara celulei tubulare prin canalele de clor prezente la nivelul mebranei bazo-laterale. Diureticele tiazidice inhibă acest co-transportor Na/Cl. Porțiunea terminală a tubului contort distal și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Na/Cl. Porțiunea terminală a tubului contort distal și cea inițială a tubului colector sunt funcțional similare. La acest nivel se disting două tipuri de celule, principale și intercalare. Funcția celulelor principale e de a reabsorbi sodiu și apă din lumen și de a secreta ionii de potasiu în lumen. Această funcție se realizează cu ajutorul ATPazei Na/K de la nivelul membranei bazolaterale. Această pompă menține o concentrație scăzută a sodiului în celulă și o concentrație mare a potasiului, care face ca
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cea inițială a tubului colector sunt funcțional similare. La acest nivel se disting două tipuri de celule, principale și intercalare. Funcția celulelor principale e de a reabsorbi sodiu și apă din lumen și de a secreta ionii de potasiu în lumen. Această funcție se realizează cu ajutorul ATPazei Na/K de la nivelul membranei bazolaterale. Această pompă menține o concentrație scăzută a sodiului în celulă și o concentrație mare a potasiului, care face ca acesta să iasă din celulă în lumen în virtutea gradientului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
potasiu în lumen. Această funcție se realizează cu ajutorul ATPazei Na/K de la nivelul membranei bazolaterale. Această pompă menține o concentrație scăzută a sodiului în celulă și o concentrație mare a potasiului, care face ca acesta să iasă din celulă în lumen în virtutea gradientului de concentrație. Celulele principale sunt supuse reglării prin intermediul aldosteronului, ale cărui efecte genomice stimulează sinteza de ATP-aze de la acest nivel și activează schimbul Na-K, având efecte antidiuretice. Aceste celule principale sunt ținta diureticelor „economizatoare de potasiu” de tip
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mediată de o hidrogen-ATPază (pompă de protoni). Hidrogenul este generat în celulă prin acțiunea anhidrazei carbonice, care catalizează formarea acidului carbonic din apă și CO2 și apoi catalizează disocierea acestuia în protoni și ion bicarbonat. Protonii sunt apoi eliminați în lumenul tubular, sub formă de „aciditate titrabilă”, și, în același timp, un ion bicarbonat devine disponibil pentru reabsorbția în sânge. Celulele intercalare pot de asemeni reabsorbi ionii de K+ (fig. 104). Permeabilitatea pentru apă a porțiunii terminale a tubului distal și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
capabile să secrete ioni de hidrogen în cantități crescute, chiar împotriva unui gradient înalt de concentrație, ceea le acordă o importanță deosebită în reglarea metabolismului acido-bazic. 25.3. Fenomene secretorii Secreția tubulară reprezintă transferul de material din capilarele peritubulare către lumenul tubular renal. Ea poate avea loc la toate nivelele tubului urinifer. Mecanismul principal prin care se realizează este transportul activ. De obicei, doar câteva substanțe sunt secretate, ele fiind prezente în plasmă în cantități foarte mari, sau sunt substanțe toxice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
anhidrazei carbonice, CO2 se combină cu apa, producând H2CO3, care disociază imediat în H+ și bicarbonat (HCO3-). Bicarbonatul iese prin membrana bazolaterală a celulei în virtutea gradientului de concentrație și este îndepărtat de către fluxul sanguin (fig. 116). Protonii sunt eliminați în lumenul tubular, în funcție de segmentul la care are loc secreția, cu ajutorul unei pompe de protoni, a unei ATP aze H+/K+ sau a unor antiporturi Na+/H+. Dar protonii secretați nu vor fi eliminați, ci se combină cu bicarbonatul filtrat la nivel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cât și din capilarele peritubulare și îl metabolizează formând amoniac. Amoniacul liber nu poate rămâne solvit, și atunci preia un proton din mediu, creând NH4, care apoi va fi eliminat prin antiport NH4+/Na+. Eliminarea fiecărui ion de amoniu în lumenul tubular va avea ca rezultat net crearea unui nou anion bicarbonat, care va fi eliminat către plasmă (fig. 117). 26.4.4. Forme majore de alterare a echilibrului acido-bazic Acidoza respiratorie Hipoventilația va produce retenția de CO2, cea ce va
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
din epiteliu tranzițional (mai este denumit și uroteliu), așezat pe o lamina propria laxă. Celulele sunt tipice pentru uroteliu, în formă de “umbrelă” sau “parașută”, prezentând microfilamente sau “vezicule” cu aspect de lentilă, care sunt de fapt buzunare, al cărui lumen se deschide către suprafață. Când epiteliul este tensionat, celulele devin plate, iar “veziculele” se depliază și cresc suprafața acoperită de mucoasă. Nu există membrană submucoasă sau glande. Tunica musculară este alcătuită din mușchi neted, al cărui aranjament variază în funcție de etajul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cu enzimă sintetizată se mișcă către aparatul Golgi unde enzima este încapsulată în vacuole; vacuolele sunt dispuse la polul bazal al celulei. Când secreția glandulară este stimulată, granulele de zimogen fuzionează cu membrana celulelor acinare iar conținutul este eliberat în lumenul acinar prin exocitoză. 2.3.3. Controlul secreției salivare Secreția salivară este continuă, atât în perioadele digestive cât și interdigestive. Intensificarea secreției salivare se face pe cale nervoasă și umorală. Mecanismul nervos al intensificării secreției salivare este reflex necondiționat și condiționat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
constituie bariera de mucus bicarbonat. Mecanismul secretor al HCl HCl este secretat activ de către celulele oxintice ale glandelor fundice. H+ din HCl provine din ionizarea apei în celulă () sau din dehidrogenarea glucozei. Ionul de H+ astfel format este secretat în lumenul canalicular prin mecanisme active care necesită consum de ATP (furnizat de glicoliza anaerobă și fosforilarea oxidativă). La nivelul polului apical al celulelor parietale se găsește o ATP-ază specifică care transportă activ H+ în lumenul canaliculelor intracitoplasmatice reținând K+ în celulă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]