9,370 matches
-
fag, au în general o extindere doar insulară în zona de contact dintre munte și dealuri, cele de fag se găsesc pe suprafețe mult mai întinse, în punctele Cheia Proviței, Valea Morii și pe versantul estic al dealului Sinoiu. Individualitatea luncii Prahovei este pusă și ea în evidență de aspectul vegetației. Astfel pe aluviunile aflate în diferite grade de solidificare și pe grindurile ferite de inundații se găsesc zăvoaie, crânguri și tufărișuri de luncă, sălcii, plopi, arini. Poziția geografică a orașului
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pe versantul estic al dealului Sinoiu. Individualitatea luncii Prahovei este pusă și ea în evidență de aspectul vegetației. Astfel pe aluviunile aflate în diferite grade de solidificare și pe grindurile ferite de inundații se găsesc zăvoaie, crânguri și tufărișuri de luncă, sălcii, plopi, arini. Poziția geografică a orașului în culoarul Prahovei, nu departe de zona de contact a munților Bucegi și Gârbova cu dealurile amintite, îi conferă un cadru vegetal bogat, în special în păduri de foioase (gorun, ulm, stejar, paltin
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Podul Corbului, de la o frântură de terasă căreia i s-a zis pod. În sud-est, tot pe malul stâng al râului Prahova, s-a format, în timp, localitatea Frăsinet, al cărui nume provine de la specia arborescentă răspândită de-a lungul luncii si pe versantul vestic al dealului Orădia. Asadar, onomastica, hidronimia și toponimia acestor locuri mioritice amintesc, la un loc cu documentele scrise, de rezervorul etnic nesecat, care a fost provincia românească Transilvania. CAPITOLUL V CARACTERISTICI GEODEMOGRAFICE 5. 1 EVOLUȚIA NUMERICĂ
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de menținere a tonusului corporal: hidromasaj, masaj aromoterapeutic, sauna etc. Ca stațiune de odihnă, în afara vizitării punctelor de interes turistic din oras, Breaza oferă, mai ales vara, multe plimbări pe străzile orasului, pe marginea terasei, pe coastele însorite sau în lunca Prahovei și pe colinele din apropiere. De asemenea, turiștii veniți la odihnă pot face drumeții pe trei trasee marcate cu sprijinul elevilor de la Colegiul Militar ”Dimitrie Cantemir”. Acestea sunt următoarele: -Punct galben: Parcul Brâncoveanu- str. Ocineistr.Caraiman- sanatoriul Eden- clubul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Pașcani, Târgu Frumos și Hârlău, se găsește satul Todirești, reședința comunei cu același nume și din care mai fac parte satele Băiceni și Stroești. - În vestul județului, puțin mai la sud de orașul Pașcani, se găsește satul Brătești, desfășurat în lunca și pe terasele Siretului și încadrat administrativ în comuna StolniceniPrăjescu. 2. Geologia Teritoriul județului se desfășoară în întregime în cadrul Platformei Moldovenești. Câmpia Moldovei se găsește în partea de nord-est a acestei platforme și este formată dintr-un soclu cristalin precambrian
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Podiș al Moldovei. Depozitele cuprind un complex de argile și marne cu alternanțe de nisipuri, iar pe alocuri se adaugă orizonturi subțiri de gresii, calcare și conglomerate. Pe Valea Siretului, Jijiei și Bahluiețului se găsesc depozite aluvionare, eoliene și de luncă ce aparțin Holocenului Superior. Resursele subsolice sunt mai puțin variate și cuprind roci utile, materiale de construcții și ape minerale. Se găsesc calcare oolitice și gresii calcaroase în dealurile din sud și vest (Deleni, Strunga etc.), argile (Ciurea, Podu Iloaiei
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
subsolice sunt mai puțin variate și cuprind roci utile, materiale de construcții și ape minerale. Se găsesc calcare oolitice și gresii calcaroase în dealurile din sud și vest (Deleni, Strunga etc.), argile (Ciurea, Podu Iloaiei), nisip cuarțos (Lespezi), balast în luncile și terasele unor râuri (Lespezi, Mircești). Apele minerale sunt în cea mai mare parte sulfuroase și au caracter ascensional (Strunga, NicolinaIași, Breazu). 12 3. Relieful Relieful județului Iași este alcătuit din dealuri prelungi și văi largi, cu șesuri aluviale extinse
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
provin din dezagregarea unor conglomerate. Terasele Siretului sunt paralele cu actualul curs, iar cele superioare se găsesc la înălțimi mai mari (peste 400 de metri) față de Șaua Ruginoasa - Strunga (I. Sîrcu, 1955). Relieful satului Brătești cuprinde o zonă joasă, corespunzătoare luncii Siretului, cu altitudini între 200 și 210 metri, și o zonă mai înaltă, a teraselor, cu altitudini între 225 și 400 metri. Platforma structurală principală se desfășoară la nord de Ruginoasa, între localitățile Vascani, Hărmănești, Todirești, Stroești, cu înălțimi de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
este dezvoltat pe argile și marne basarabiene și are înălțimi medii de 100-150 metri, și numai în puține situații depășește 200 metri. În cadrul reliefului se evidențiază văile subsecvente, cuestele și procesele de versant. La fel de bine reprezentate în morfologia regiunii sunt luncile largi și terasele cu înălțimi până la 160-170 metri. Relieful în care se încadrează Municipiul Iași cuprinde o serie de coline domoale, înșirate pe stânga Văii Bahluiului, și dealuri și platouri mai impunătoare ce aparțin Coastei Iașilor, pe dreapta acestei văi
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
metri, Aroneanu - 218 metri, iar la sud de Bahlui, dealurile Miroslava 14 - 183 metri, Galata - 185 metri, Cetățuia - 130 metri, Socola - 130 metri, Căprița - 210 metri, Trelea - 344 metri și Păun - 404 metri. Râul Bahlui a creat prin eroziune o luncă și mai multe terase. Lunca are cea mai mică altitudine de pe teritoriul orașului (circa 50 metri) și se prezintă sub forma unui șes situat de o parte și de alta a Bahluiului. Cea mai importantă terasă este cea de circa
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
la sud de Bahlui, dealurile Miroslava 14 - 183 metri, Galata - 185 metri, Cetățuia - 130 metri, Socola - 130 metri, Căprița - 210 metri, Trelea - 344 metri și Păun - 404 metri. Râul Bahlui a creat prin eroziune o luncă și mai multe terase. Lunca are cea mai mică altitudine de pe teritoriul orașului (circa 50 metri) și se prezintă sub forma unui șes situat de o parte și de alta a Bahluiului. Cea mai importantă terasă este cea de circa 25 metri altitudine relativă, desfășurată
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
strate acvifere apar în formațiunile sarmațiene de la baza teraselor înalte din satul Lespezi. Aceste ape au debite variabile, în funcție de regimul precipitațiilor, având calități fizico-chimice bune. Pe terase, în puțuri, pânza freatică se întâlnește la 15-20 metri adâncime. În zonele de luncă, pânza freatică este interceptată la adâncimi ce variază între 2-5 metri sau apare la zi, ca izvoare la baza teraselor. Satul Lespezi este alimentat cu apa captată de la trei izvoare din locul numit “la velniță”. Prin satul Brătești, partea din
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
carpen (Carpenus betulus), ulm, tei și frasin. Tranziția între vegetația central-europeană și cea est-europeană este bine evidențiată nu doar prin elementele floristice ierboase, ci și prin speciile de fag - Fagus orientalis și Fagus taurica, care vegetează alături de Fagus silvatica. În luncile râurilor Siret, Jijia, Bahlui se întâlnesc pâlcuri de pădure (zăvoaie), unde cresc sălcii, plopi și arini. În arealele în care băltirea este permanentă, la marginea lacurilor, râurilor, cresc trestia, stuful, stânjenelul de baltă, săgeata apei etc. Pe terenurile unde se
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
aproape continui. În sudul și nord-vestul județului cea mai mare răspândire o au solurile brune podzolite asociate, pe versanți, cu soluri brune și brune erodate. Solurile aluviale, aluvial gleizate, adesea salinizate și asociate cu solonețuri și lăcoviști, caracterizează aproape toate luncile din jumătatea estică a județului. Datorită condițiilor fevorabile de relief și de sol, majoritatea terenurilor prezintă o largă și variată utilizare în agricultură, plecând de la culturi cerealiere, plante tehnice, legumicultură, culturi pomi viticole, până la pășuni și fânețe naturale. II. Caracterizarea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de familii refugiate din Rusia s-au stabilit în orașul Tg. Frumos. Stabilirea acestora în această zonă a fost facilitată de poziția geografică favorabilă, condițiile prielnice pentru practicarea agriculturii și de scutirile de taxe acordate populațiilor care se stabileau în lunca Bahluiețului ĂTârgul nou). Într-o statistică oficială din 1865, pe teritoriul orașului Tg.Frumos au fost înregistrați 533 rușilipoveni, iar după episcopul Malchisedek, 756. Ocupația de bază era grădinăritul și stupăritul. Legumele și zarzavaturile erau comercializate direct în piețe și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
secole. Orașul Tg. Frumos dispune de 914 hectare de teren arabil, din care 250 hectare sunt cultivate cu legume, iar circa 40 de hectare reprezintă culturi protejate cu solarii. Aceste culturi sunt prezente atât în perimetrul orașului cât și în lunca Bahluiețului până la Jora și Dădești, spre vest și spre Războieni, în partea de est a orașului. Apa pentru irigații provine din pânza freatică din șesul Bahluiețului dar și din baza teraselor, fiind captată în fântâni. “Pentru a avea o idee
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vaslui, Vatra Dornei. În comuna Stolniceni-Prăjescu, lipovenii reprezintă circa 20% din populația totală, iar satul Brătești se află printre principalii furnizori de legume din județ. Și aici, ca și la Focuri și Lespezi, culturile sunt amplasate pe lunci, terase și platouri, cu condiții favorabile mai ales pentru ceapă, varză, castraveți și rădăcinoase. În solarii, care se găsesc atât în perimetrul satelor cât și la marginea acestora, se practică aceeași structură legumicolă care a fost prezentată la orașul Tg.
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cât mai multe limbi; -studiu de caz:Ce înseamnă să fii cetățean român pentru locuitorii de altă etnie. 7.1. Aplicarea cunoștințelor și deprinderilor învățate . -corelații între condițiile naturale și dezvoltarea economică a orașului.Exemplu: pe baza observațiilor efectuate în lunca Bahluiețului să precizeze specificul activităților economice ale populției de rușilipoveni. 7.4. Ordonarea elementelor, fenomenelor și proceselor folosind diferite criterii de clasificare:cantitative, calitative, cronologice si teritoriale. -exerciții de sinteză, de dezvoltare a creativității și exprimării opiniei personale. 7.9
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
trebuie să aparțină atât temei ce urmează a fi învățată, cât și celor parcurse anterior, pentru a fi recunoscute de elevi în scopul consolidării reprezentărilor și noțiunilor studiate. Obiectivele urmărite au în vedere: reactualizarea informațiilor despre formele de relief (dealuri, lunci); reactualizarea cunoștințelor despre elementele componente ale unui bazin hidrografic (izvor, cursul râului, afluent, confluență, gură de vărsare); realizarea de măsurători simple privind râul Bahlueț (adâncime, lațime, viteză de scurgere); argumentarea importanței apelor curgătoare. În etapa de documentare vor fi antrenați
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
în 1879, după reforma agrară (1864), din timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Numele ar proveni de la bursucii care trăiau în pădurile ce acopereau aceste locuri sau de la un oarecare Bursuc. BURSUC VALE, sat înființat în anul 1921, este așezat în Lunca Siretului, la est de BURSUC DEAL și de calea ferată. De aici, sunt 3 kilometri până la Lespezi și 5 kilometri până la Pașcani. DUMBRAVA, înființat la 1922, pe moșia lui Fotin Ionescu, fost ministru al agricuturii, al cărui nume îl poartă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Probota; - Dealul Peter (370 m) - face parte din Masivul Dealul Mare Hârlău, între Dumbrava și Hârtoape. Numele vine de la antroponimul Peter (Petru) un călugăr care a ridicat un schit în aceste locuri. Are două vârfuri și o șea. Văzut din lunca Siretului seamănă cu Vezuviu, din Italia;Dealul Strahotin - în sud estul satului Lespezi (300 m); - Diudiu - cătun așezat pe dealul cu același nume. Fost cătun pe moșia Heciului, în 1879 este pomenit pe moșia Bursuc Vale;Drumul Mănăstirii - pe creasta
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Hârțoi până la Dănilă; - Haturi - terase antropice pe Coasta Heciului (la Gh. Curuț); - Hârtoape - sat ce se învecinează cu localitatea Dumbrava la S, care a făcut parte din comuna Lespezi. Menționat prima dată în documente în 1470;Hățaș teren neted, de luncă, de la fântâna lui Spataru până la Nemțeni și drumul spre Bursuc Vale; - Icoane - loc de fânaț și teren arabil, la est de calea ferată și până la drumul Bursuc Vale - Heci, între Poienița și Nemțeni; - I.M.M.R. - fosta moșie a lui Ioan J.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
preluată de I.M.M.R. Pașcani; - Imaș - teren necultivat pe care crește iarba pentru pășunat, la Heci, în sudul pădurii Trestioara, iar la Lespezi, la est de D.J. 208 (între Dumbrava și Buda); - Islaz - pășune, suhat, pe lângă ape sau pe lângă locuri mlăștinoase (Lunca Siretului - Lespezi ; - La Catarg - loc pe Dealul Heciului, spre sud de Coșeri, unde a existat un catarg de lemn ce indica o cotă de înălțime (punct geodezic); La Gârlă - braț al unei ape curgătoare sau canal săpat de om. Sunt
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Heciului, spre sud de Coșeri, unde a existat un catarg de lemn ce indica o cotă de înălțime (punct geodezic); La Gârlă - braț al unei ape curgătoare sau canal săpat de om. Sunt mai multe asemenea forme de relief în Lunca Siretului; - La Huci - suprafață ocupată de arbuști crescuți în locul unei foste păduri. Este la limita dintre Heci și Tătăruși, în continuarea Pădurii Trestioara, spre sud; - La Marinescu - fâneață în continuarea tarlalei După Tău, din Bursuc Vale; - La Poligon - loc mai
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lângă satul Buda, unde a fost o livadă. În timpul comunismului, în zonă a existat un Centru de Cercetări Agricole, condus de inginerul Dornescu, desființat în 1998; - Lotul lui Avdei - se află în nord-estul Dumbravei, până la hotarul cu Vânători și Sirețel; - Lunca Siretului - terasa de 5-7 m parțial inundabilă, din valea Siretului ; - Lunga - capătul tarlalei de la Târlă până la Siret; - Lungul Vântului - tarla la hotarul dintre Probota și Heci, în lungul Drumului Mănăstirii, unde bat vânturile dominante de la N la S; - Maranda - lot
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]