1,231 matches
-
angajat într-o urmărire rapidă, înlesnită de un vînt prielnic, era foarte frumos din partea acestor filantropi oacheși că-l ajutau să se grăbească și mai mult spre ținta propusă; ei nu erau astfel decît niște bice și niște pinteni. Cu luneta subsuoară, Ahab se plimba de colo pînă colo pe punte, privind cînd spre monștrii din față, pe care-i urmărea, cînd spre pirații setoși de sînge, care-l urmăreau pe el; cam așa cred că vedea lucrurile în mintea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
parcă plutește; iar această nuditate strălucitoare este la fel de insuportabilă ca splendoarea tronului ceresc. Sextantul lui Ahab era din fericire prevăzut cu sticle colorate, prin care putea privi vîlvătaia soarelui. Legănîndu-se în ritmul vasului unduit de ruliu, rămase cîteva clipe cu luneta la ochi, pentru a surprinde momentul cînd soarele va ajunge exact la meridianul său. în timp ce privea astfel, cu atenția încordată, partul stătea în genunchi pe punte, sub el și, cu fața ridicată ca și a lui Ahab, contempla același soare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de obicei, impasibili sau, dacă simțeau ceva, asta se datora magnetismului transmis inimilor lor de inima neînduplecată a lui Ahab. Bătrînul se plimbă un timp pe punte, cufundat în reveriile lui amețitoare. Deodată, însă, alunecînd pe picioru-i de fildeș, zări lunetele de vizare ale sextantului azvîrlit în ajun pe punte. Ă O, sărmane cîrmaci al soarelui și trufașule cercetător al cerurilor! Deunăzi te-am sfărîmat, iar azi compasele ar fi vrut să mă zdrobească, ele, pe mine. Așa, vasăzică! Dar Ahab
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
privesc în ochii unui om, e mai bine decît să privești cerul sau marea, e mai bine decît să-l privești pe Dumnezeu! Ți-o jur, pe pămîntul verde, pe lumina focului din vatră, că ochii aceștia sînt ca o lunetă magică! Văd în ei pe nevasta și pe copilul meu! Nu! Rămîi la bord, Starbuck, nu coborî cu mine în ambarcațiune, nu veni cu păcătosul Ahab, cînd acesta va porni s-o vîneze pe Moby Dick! Primejdia aceea să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mare al prezenței realității peste care se adaugă una confecționată, inventată. Se spune despre o realitate că este prelungită atunci când realității i se adaugă informații virtuale, consemne sau grafisme construite de om (de pildă, când în ochitorul unei puști cu lunetă apar indici topografici suplimentari ce indică distanțe, volume, indicații de execuție etc. sau peste imaginile luate din satelit asupra unui teritoriu apar structuri confecționate conținând informații specifice de geografie, cartografie, hidrologie, demografie etc.). Realitatea virtualizată propune o nouă alianță și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
semnificații de orizont existențial. Lumea Burnei reapare în Demonul discret (1996), dar de data aceasta personajele evadează din spațiul lor consacrat: naratorul Matei se află acum într-un turn de observație dintr-un oraș străin, de unde scrutează lumea cu o lunetă. Ca și în romanele mai vechi, B. plasează criza individuală a omului modern, incapabil să-și depășească statutul de demon mărunt, pe fundalul crizei colective a lumii crepusculare postbelice, aflată în pierdere de identitate și tradiții. În Noaptea strigoilor (Martorul
BANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285600_a_286929]
-
în horă și pe Miki, care stătea bosumflată că nu-i băgată în seamă. Cocoșul, sus pe coteț, începe să cânte o arie dintr-o operă celebră. Sfârșit ÎMPĂRĂȚIA SOARELUI Personajele: în ordinea apariției pe scenă 1. Gigel; 2. Moș Luneta: M.L.; 3. Radu; 4. Roboțel; 5. Cosmon; 6. Soarele; 7. Selena (luna); 8. Mercur; 9. Marte; 10. Venus; 11. Saturn; 12. Jupiter; 13. Pluton; 14. Halley; 15. Pământul; 16. Pluton (voce); 17. Neptun Piesa a fost jucată de către: Teatrul pentru
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
14. Halley; 15. Pământul; 16. Pluton (voce); 17. Neptun Piesa a fost jucată de către: Teatrul pentru copii „Cărăbuș” Brăila și Teatrul „Maria Filotti” Brăila. Tabloul I Un spațiu care sugerează interiorul unui observator astronomic, bolta cerească, hărți ale cosmosului, o lunetă, etc. În acest spațiu se mai află un ROBOT care nu funcționează. Pe piept însă îi sclipesc diferite beculețe, care sugerează că Robotul se află în stare de „repaus”. Intră Gigel în vârful picioarelor uitându-se foarte atent în jurul său
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
scâncit erai și ce greu adormeai. Gigel: Vezi, ML, ce mic eram... ML:... o pușlama. Gigel: ML, s-ar putea s-o vedem pe Mătușa Halley? Cine știe dacă o mai văd ...(numără iar pe degete) ML: (începe să manevreze luneta) Gigel, privește! (Gigel, privește! Uite-l pe Jupiter, pe Saturn, pe Venus, pe Marte (preia luneta) Acum s-o căutăm pe Mătușa Halley. (Pe bolta cerească apare în mișcare cometa Halley. Traversează bolta cerească și dispare) Gigel: Fantastic! Ce frumoasă
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
ML, s-ar putea s-o vedem pe Mătușa Halley? Cine știe dacă o mai văd ...(numără iar pe degete) ML: (începe să manevreze luneta) Gigel, privește! (Gigel, privește! Uite-l pe Jupiter, pe Saturn, pe Venus, pe Marte (preia luneta) Acum s-o căutăm pe Mătușa Halley. (Pe bolta cerească apare în mișcare cometa Halley. Traversează bolta cerească și dispare) Gigel: Fantastic! Ce frumoasă este! ML, prin lunetă se poate vedea locul unde au aterizat cosmonauții pe Lună? (Radu râde
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
privește! Uite-l pe Jupiter, pe Saturn, pe Venus, pe Marte (preia luneta) Acum s-o căutăm pe Mătușa Halley. (Pe bolta cerească apare în mișcare cometa Halley. Traversează bolta cerească și dispare) Gigel: Fantastic! Ce frumoasă este! ML, prin lunetă se poate vedea locul unde au aterizat cosmonauții pe Lună? (Radu râde zgomotos) Radu: Auzi gogomănia gogomăniilor! Păi... ML: (privește prin lunetă) Stați, stați puțin că...(caută insistent pe bolta cerească, manevrând luneta din ce în ce mai grăbit) Gigel: ML, se întâmplă ceva
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
cerească apare în mișcare cometa Halley. Traversează bolta cerească și dispare) Gigel: Fantastic! Ce frumoasă este! ML, prin lunetă se poate vedea locul unde au aterizat cosmonauții pe Lună? (Radu râde zgomotos) Radu: Auzi gogomănia gogomăniilor! Păi... ML: (privește prin lunetă) Stați, stați puțin că...(caută insistent pe bolta cerească, manevrând luneta din ce în ce mai grăbit) Gigel: ML, se întâmplă ceva? Te pot ajuta?... Radu: Da, să pleci acasă... ML: Gigele, mă poți ajuta dacă îmi spui unde este Luna. Gigel: Pe cer
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Gigel: Fantastic! Ce frumoasă este! ML, prin lunetă se poate vedea locul unde au aterizat cosmonauții pe Lună? (Radu râde zgomotos) Radu: Auzi gogomănia gogomăniilor! Păi... ML: (privește prin lunetă) Stați, stați puțin că...(caută insistent pe bolta cerească, manevrând luneta din ce în ce mai grăbit) Gigel: ML, se întâmplă ceva? Te pot ajuta?... Radu: Da, să pleci acasă... ML: Gigele, mă poți ajuta dacă îmi spui unde este Luna. Gigel: Pe cer, ML! Unde poate să fie? ML: Tocmai că nu este. Nu
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
ajuta dacă îmi spui unde este Luna. Gigel: Pe cer, ML! Unde poate să fie? ML: Tocmai că nu este. Nu mai este la locul ei. N-o văd! Nu sa mai întâmplat așa ceva de când lumea și pământul (agită luneta în stânga și dreapta) Ciudat! Foarte ciudat! (Gigel face un semn că i s-a „aprins” ideea salvatoare, „declanșează” Robotul) Robotul: Sunt Robotul X403. Mă alimentez cu energie solară. Posed inteligență. Îmi plac caii albi, motanii negri și copiii cuminți
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Gata cu trăncăneala, tinichea! ML: Ce se întâmplă acolo, Gigele? Gigel: L-am întrebat pe Roboțel dacă știe unde este Luna. ML: Robotul nu poate ști. Ceva nu este în regulă. Oare începe Haosul? Sfârșitul sfârșitului? Nu! (caută iar cu luneta pe bolta cerească. Renunțăm!) Copii, nu-i de glumit. Luna a dispărut! Gigel: (își ridică mâinile): ML, ce-i de făcut? Contează pe mine! (Radu izbucnește în râs). ML: Și în aceste clipe în zona Lunii nu se află nicio
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Soare. ML: Imposibil! Înseamnă că Luna încalcă legile Cosmosului! Poate este o iluzie cosmică. Cosmon: ML, nu-i o iluzie pentru că și Marte se îndreaptă către Soare. Gigel: Aha, uite nene cosmonaut, și Venus a plecat către Soare. ML: (agită luneta pe bolta cerească): Nu, nu se poate! Nu se poate! A început oare cataclismul, haosul cosmic? Nu, nu se poate! În Cosmos totul are o logică precisă. Totul se află întrun echilibru perfect pentru milioan și milioane de ani. A
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
am văzut lamele de plug ridicate În urma mea, spirala de metal acoperită de noroi, iar apoi cursa a luat sfârșit. M-am trezit mai târziu, pe bancheta din spate a unui automobil ciudat. O rablă cu pături pe banchete. Pe lunetă era lipit un abțibild cu un păstrăv prins În cârlig. Șoferul purta o șapcă roșie. În spațiul micuț de deasupra bentiței ajustabile care-i Încheia șapca se vedea părul zburlit de pe gâtul lui cu cicatrice. Îmi simțeam capul moale, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
decât mine, mai chemă pe câțiva din colegii săi și, în câteva clipe, spațiul inițial ocupat era acum liber. Plimbându-mă prin mulțime, observând conținutul diferitelor cutii, ce varia de la sape, haine, cizme negre la cuțite de luptă, puști cu lunetă și mine, capul mi s-a întors involuntar înapoi, de parcă ar fi fost tras de un arc invizibil. Acolo, în spatele meu, suit pe o cutie pătrată, destul de mare, sprijinit de un perete și uitându-se insistent la mine, stătea nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mai bun lunetist. Am zâmbit. Vom ține legătura prin radio-urile pe care le avem. Te ghidăm de aici. Ieșise în viteză din cameră. Se duse la cantină, în drumul său spre pod, pentru a-și lua o pușcă cu lunetă. "Pe poziție!" se auzi din mica stație radio după câteva minute. Ai ajuns înaintea lui. Fii atent! E la etajul patru... etajul cinci... etajul șase. Schimbă camera! A luat-o pe un coridor. Apartamentul 56. A treia fereastră din partea dreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
era fixă în mâinile mele de fier. M-am așezat într-un genunchi pentru stabilitate. L-am văzut intrând în cameră ca și cum ar fi fost la paradă. "Amărâtule! Habar n-ai ce te paște!" Mi-am apropiat ochiul drept de lunetă. I-am luat capul în vizor. Își fixase poziția și se pregătea să își armeze pușca. Am coborât spre inimă. Habar nu avea ce-l va lovi! Își duse ochiul spre lunetă. Nenorocitul! Degetul mi s-a încordat ușor, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
te paște!" Mi-am apropiat ochiul drept de lunetă. I-am luat capul în vizor. Își fixase poziția și se pregătea să își armeze pușca. Am coborât spre inimă. Habar nu avea ce-l va lovi! Își duse ochiul spre lunetă. Nenorocitul! Degetul mi s-a încordat ușor, apoi încremenire... timpul se oprise ca și cum ar fi devenit un spectator și nu mai curgea în lume. "În numele Tatălui!". Un clic, un altul... apoi un poc sec și un scurt recul. Aerul mirosea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
nu mai curgea în lume. "În numele Tatălui!". Un clic, un altul... apoi un poc sec și un scurt recul. Aerul mirosea a praf de pușcă. Eram tăiat ușor la ochi. Oare de ce am uitat să nu-mi lipesc ochiul de lunetă? La naiba! De fiecare dată uit! O tresărire a celor de lângă mine mă aduse înapoi. Pe monitor, lunetistul părea să fi încremenit. Parcă nici nu-și dădea seama că fusese împușcat. Puteam jura că era o statuie în imagine, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
armată. O fantă era locul prin care se putea ținti în afară. În încăperi, atmosfera era încordată... știau că suntem în război. La fel erau lucrurile și la etajul trei. În acoperiș, stătea câte un elev cu o pușcă cu lunetă la fiecare zece, cincisprezece metri ce privea pe geamul din dreptul lui să vadă vreo mișcare afară. În partea dreaptă, auzeam zgomotul făcut de Mihail și Soliteraj și echipa lor care făceau modificări acoperișului. Am găsit trapa ce dădea afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
teme. Porniră tot în rând indian fără nici un cuvânt. În curând, în fața lor se dezvăluia scena unui întreg măcel. În dreapta cărării pe care o făceau mergând, zăcea un om îmbrăcat în alb. Mâna sa se odihnea pe o pușcă cu lunetă. Era împușcat în partea stângă a pieptului, în inimă! În stânga lor, se odihnea pe veci un altul. Era înveșmântat tot în alb. Acesta era găurit în cap. La zece metri de ei, se vedea o ascunzătoare. Avea un acoperiș jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
înconjurați de măgari și de supuși, solii mergeau cu pași ușori. Îngrijorarea provocată de răzmerițele indienilor aproape că le ieșise cu totul din minte. În timp ce-și îmboldeau caii cu pintenii, doar Velasco își ducea din când în când luneta la ochi și cerceta dealurile parcă presărate cu o pulbere fină. Nori de furtună poleiți cu auriu pe margine se ridicau amenințători în zare. Ajunseră într-o câmpie plină de ruine. Pe deasupra, umbrele norilor pluteau agale. Cactușii scrutau convoiul, țepeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]