29,759 matches
-
Europei (in)diferența și repetiția mea au forță, că sînt bolnavă și nu sănătoasă pentru că numai astfel am reușit să cunosc sentimentul integrității mele corporale și că aparțin sexului slab și nu puternic pentru a putea să fiu motivată să lupt”, scrie Angela Marinescu la pagina 218 a cărții sale de însemnări autobiografice, Jurnal scris în a treia parte a zilei. Luate în sens invers, potrivit ponderii lor în viața autoarei, aceste trei elemente definesc personalitatea artistică a laureatei din acest
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
Hugo Sigrist și Markus Baumann au facut filmul celei de-a 79-a călătorie-aventură a sa în România: o țară unde totul devine complicat și unde, dacă vrei să faci un bine și să fii de folos, trebuie să te lupți cu mentalitatea localnicilor și cu birocrația autorităților. Dar, Hans e tenace. Noroaiele, hârtoapele și câinii din Vișeul de Sus nu-l sperie, cum nu-l sperie nici noile prescripții și condiții impuse de Primărie, așa că ajutoarele sale - un scaun stomatologic
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
ascundea cînd veneau să-l prindă turcii. ș...ț Cînd vedea că turcii vin să ne cotropească, el se enerva, smulgea armele din mîna soldaților și începea să-i măcelărească. Cel mai mult și mai mult îi plăcea să se lupte în mlaștini.” (pp. 119-120) Descrierea deopotrivă trivializată juvenil și ideologizată politic a unui domnitor iubitor de hecatombe (dar numai la nervi!) și pasionat de mud-wrestling (în timpul liber dintre două bătălii) face din Mihai Viteazul mai puțin un patriot iluminat și
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
ea grupa toate forțele care urmăreau instaurarea unui sistem cu adevărat democratic în România. O alianță nu poate avea coerența unității. Convenția n-avea cum fi puternică în absența unei solide structurări a partidelor componente. Or, acestea se consumau în lupte intestine sau în confruntări sterile în cadrul Convenției. Încercările președinților Corneliu Coposu și Emil Constantinescu de a crea un sistem bine articulat al alianței a eșuat din cauza egoismelor concurente. După succesul relativ din alegerile din 1996 actul de guvernare n-a
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
moartea prin gripă. * Pînă la pandemie, de care România are destule șanse să scape fiindcă nu prea mai sînt găini la noi în țară, am mai nota că primarul Constanței, faimosul Mazăre e în Brazilia în timp ce concitadinii lui s-au luptat cu nămeții (Adevărul) și că, potrivit Evenimentului zilei, privatizarea Societății Tutunului Românesc a fost un șmen de 10 milioane de euro, din cauza unui teren făcut cadou noului proprietar.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
opună unei catastrofe generale a Umanității - înlesnite de Știință, “Prometeul dezlănțuit”! - tocmai pentru ca proiectul uman să nu “evadeze” - definitiv - din Natură... După ce au cochetat - fantasmal - cu “mirajele” Științei, ca niște ucenici vrăjitori ai alchimiilor industriale, aceste personaje “de Cultură” se luptă - la propriu - cu demonii dezlănțuiți de aceeași Cultură pentru a salva Lumea! Este “morala” - nesperată și neprețuită - pe care ne-o face cadou acest fals blockbuster inspirat de o bandă desenată.
Clubul personajelor dispărute by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13245_a_14570]
-
călugăr alb. Autodefinirea sa e memorabilă și această fantasmă judiciară plutește, ca o întruchipare a demnității, a curajului și a onoarei, pe deasupra tuturor paginilor: „Eu sunt călugăr alb, fără instituție, fără pitoresc, în zdrențele lamentabile ale libertății de conștiință și luptând pentru libertatea civică, toleranță confesională și rasială. Eu rămân în viforniță și lapoviță, în fluviul vieții păgâne antice și contemporane, în muncă oarecum ordonată și în dezordonată suferință atroce morală, în preajma oamenilor, în mijlocul lor și al nedreptăților, pentru a-i
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
pâine? Din a șmecherașului ajuns căpetenia oștirii? Sau chiar din a marelui bos? Încerc, așa cum mi-am promis, să nu mai rostesc numele bandei de la guvernare, dar văd că-mi vine foarte greu. Mă aflu în situația celui care se luptă cu Necuratul, însă nu vrea să-i pronunțe numele. A-i numi, înseamnă nu doar a le face reclamă, ci și a te murdări inutil. Acești indivizi n-au, constat când vreau să-i descriu, nici o consistență. Oricât aș întoarce
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
informată și care decidea de valoarea mesajelor culturale era incomparabil mai mică decît aceea care respira aerul epocii. Ideea unor tineri scriitori și critici de astăzi că ratingul face cultura e greștiă. Ratingul face pseudocultura. Fenomen contra căruia nu putem lupta dezarmîndu-ne sceptic și comod. * În Observator cultural nr. 203 (13-19 ianuare 2004), dl I. B. Lefter face un minuțios și util bilanț literar la răscrucea anilor. Nu lipsesc referiri la doctoratul lui Adrian Păunescu (un fals caz, în opinia criticului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
mai multe capete, capete cu mai mulți ochi, cruci, figuri geometrice, broaște valsând, insecte văzute la lupă, plante anemice, pictează orice. Omuleții aceștia diformi, viu colorați (sau reduși la o simplă silueta neagră) dansează, jonglează, se plimbă cu familia, se luptă (fără scop), merg la scoala, iată-i chiar la ora de sport, aleargă, se lasă dominați de un “maître d’école” tiranic, cu chipul triunghiular de pasăre de pradă, sau de o teribilă “méchante dame” - inconfundabila reprezentare a morții. Este
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]
-
și Afinități selective știu puține despre poetul omofoniior și al tautofoniei. Cu erudiția-i și spiritul asociativ bine cunoscute, Șerban Foarță face figură (senina) a unui cavaler livresc pornit cu surle și cărți într-un turnir de 30 de pagini luptându-se corp la corp cu cele câteva secole în care toposul „ubi sunt” și refrenul villonesc „où șont leș neiges d’antan?” au scris istorie lirica. (Nici n-am început bine, și uite cum am ajuns să scriu!) Șerban Foarță
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
temperatură afectivă, capacitatea de a comunica a generațiilor în roman le dă puterea și nădejdea luptei, în 1821, în 1940. Întemnițatul de „moscali”, sfârșește în fața plutonului de execuție, cu panglica tricoloră la buze. Pe altă latură și altă dimensiune este lupta „preacuviosului” Iacov, cel care iubește mocnit misterele istoriei, descifrării cărora se dedică. El are inteligența să renunțe la măririle pământești pentru ca, retras la Putna, sacrificându-se memoriei lui Ștefan, să se pună în slujba faptelor minții, tiparnița, scrisul, cartea, pasiunea
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
își înfășurase în jurul umerilor un șal de lînă cenușie. În comparație cu ceilalți doi, arăta ca un negustor de porci. Totuși, din cît își dăduse Inman seama de felul de a gîndi al lui Lee, ar fi preferat în orice moment să lupte sub comanda lui Longstreet. Așa searbăd cum arăta, mintea acestuia scormonea întruna după locul potrivit în care un om să se poată ghemui și să poată ucide după pofta inimii, dintr-o poziție de relativă siguranță. După ce regimentul lui Inman
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
Sînt reproduse și cîteva poeme și un articol (ultimul al lui Tonegaru?) din ziarul Dreptatea, 1946. Totul, foarte interesant. Păcat că nu știm împrejurările în care poetul a trebuit să scrie pagina autobiografică respectivă (încheiată cu formula pe atunci consacrată: Luptăm pentru pace! și însoțită de numele celor care puteau da referințe despre poet: Geo Bogza, inginerul Timotin și „tov. Weiss, delegată de stradă”) * Revista 22 de la începutul lui decembrie publică un, altminteri, frumos articol polemic al dlui Cristian Bădiliță, intitulat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
Europa liberă, cu simțămîntul că acesta a reprezentat un soi de „comandă” a destinului: „Mi-am zis că, dacă am fost silit să îmi părăsesc țara - silit de bună voie (iată un paradox în care cred) -, atunci sînt dator să lupt împotriva acelora și a ceea ce m-a silit să mă exilez. Sînt obligat de libertatea pe care mi-am cucerit-o să spun adevărul, să învăț ceea ce înseamnă democrația - pe care nu o cunoști pînă nu o trăiești - și să
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
care intensitatea nu produce efecte negative, de excedare, ci mai curînd admirație. Atestat deja la Cantemir, cuvîntul e integrat azi fără ezitări contextelor moderne: „piața locurilor de muncă nu te va aștepta chiar cu brațele deschise, va trebui să te lupți «ca un leu paraleu»” (efamilia.ro); „unul dintre clienți a devenit brusc violent când i s-a cerut să achite cursa, starea de «leu-paraleu» fiind amplificată și de paharele cu alcool” (vlg.sisnet.ro /arhiva /an2002 /3816), „judecătorul, ca să dau
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
produce literatură bună, care se studiază la facultate, și nu de dragul obscenităților. Altfel, o scriitoare celebră/critic literar feminist ca Angela Carter nu s-ar fi obosit să scrie o monografie despre el, nu? Și atunci, ce mai contează că luptă pentru libera exprimare, dacă tot ce vrea să exprime e doar pornografic? A devenit de Sade un fel de predecesor al lui Larry Flynt? De altfel, era de așteptat, având în vedere că regizorul Philip Kaufman a mărturisit că medicul
Lungmetraje anti-Valentine's Day by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12011_a_13336]
-
și ambițios, "imprudent" și "stângaci" dar orgolios și "irațional" de încrezător în destinul creator, solitar dar "neînfricat", visând gloria, "domnișoarele" cădeau în extaz când le vorbea de idealismul german (misoginia lui Breban se dovedește aici o dată în plus), se va lupta cu cenzura, se va înscrie în partid din credința că Ceaușescu va fi un reformator, va urca apoi scara ierarhiei de partid din sacrificiu și convins că din interior va avea mai multă putere de influență, "figură atipică" va fi
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
adevărat, cum te poți pregăti la școli străine, asimilând ce are mai bun lumea, pentru a turna, în limba ta și acasă la tine, o nouă simțire, poți afla cum să-ți respecți fără rest neamul și trecutul, cum să lupți pentru adevăr, cum să suferi întru promovarea interesului național, cum să fii drept și bun, cum să nu faci compromisuri, cum să iubești chiar." Îl sfătuim pe dl. Dumitrașcu să citească editorialul dnei. Gavril din Timpul. Trubadurul Ștefan Hrușcă în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
infinit variate! -, iar criticii de vârstă medie, instruiți și cu talent literar - dacă nu totdeauna cu perfecte intuiții! - scriu, mai ales, sau despre grupul căruia îi aparțin plus clientela sau "zonal", practicând un fel de regionalism literar, util uneori dar luptând prost contra acuzelor unora de "provincialism" sau, mai grav, de incapacitate de a surmonta vechiul și atât de deplânsul "centralism literar", "domnia capitalei". După revoluție, încă de la Paris, în primele luni ale anului '90, voiam să mă întorc la Cluj
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
Orléans-ul, iar delfinul Carol e încoronat rege la Reims. În bătălia de la Compičgne va fi însă prinsă, luată prizonieră de britanici și, în cele din urmă, condamnată la moarte prin ardere pe rug. Ducele Gilles de Rais, cavalerul lângă care luptase și pe care îl fascinase cu puritatea și înfățișarea ei angelic-androgină, nu reușește să o salveze, deși jurase să o urmeze pe Ioana oriunde. Chiar și în moarte. Îndurerat, se va retrage în fortărețele de pe domeniile sale din Vandeea unde
Orori între copertele Bibliotecii Iad (II) by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12082_a_13407]
-
nu mai vorbim de variatele categorii de sclavi. Dimpotrivă, deosebit de tot restul personajelor care-l înconjoară într-o etapă sau alta a dezvoltării sale, Alexandru nu discriminează pe nimeni, vede oamenii egali în drepturi și are o atitudine anticolonialistă: el luptă pentru a elibera popoarele. Cum lungmetrajul nu explică de sub dominația cui vrea el să elibereze pe cine, rămâi cu impresia că Macedonul este un fel de campion al corectitudinii politice care vrea să izbăvească oamenii de prejudecăți, impunându-le mentalitatea
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
s-ar fi repetat, cine știe, am fi devenit obișnuiți ai casei. Pe când așa... Gazda a rămas vulpea ocupând vizuina bursucului, iar noi, niște studenți nesimțitori. (Nesimțiți?) În Printre contemporani mai multe subcapitole sunt strict autobiografice, ele revelează un intelectual luptând să fie el însuși, prin vremi ce-l voiau matrițat. Ceea ce face farmecul acestor cărți este însă factorul de care cronicarul n-a pomenit: temperatura stilului. Stă în specificul profesiei.
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
e prea departe. Iar idealul lor de glorie e mai degrabă medieval decât aheu. Lungmetrajul aduce și o umanizare excesivă a personajelor inițiale: Elena se simte vinovată pentru război și vrea să se predea, Priam îl îndeamnă pe Paris să lupte din dragoste, în timp ce restul luptă pentru putere și glorie, iar Ahile enunță maxime o dată la trei cuvinte. S-a comentat deja că eroii homerici nu sunt personaje psihologic plauzibile, altfel n-ar mai fi eroi! Cam toți au un părinte
Cele mai vizionate filme din 2004 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12116_a_13441]
-
lor de glorie e mai degrabă medieval decât aheu. Lungmetrajul aduce și o umanizare excesivă a personajelor inițiale: Elena se simte vinovată pentru război și vrea să se predea, Priam îl îndeamnă pe Paris să lupte din dragoste, în timp ce restul luptă pentru putere și glorie, iar Ahile enunță maxime o dată la trei cuvinte. S-a comentat deja că eroii homerici nu sunt personaje psihologic plauzibile, altfel n-ar mai fi eroi! Cam toți au un părinte divin, iar zeii și psihologia
Cele mai vizionate filme din 2004 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12116_a_13441]