386 matches
-
selectivă, păstrând ceea ce s-a dovedit în timpul comunismului și condamnând eșecurile și abuzurile, cauzate de o proastă gestiune individuală. Pentru versantul anticomuniștilor, contestarea regimului comunist este colectivă, vizând atât forma cât și fondul sistemului, și radicală, propunând o politică de lustrație. (d) Din punct de vedere economic se observă o distanțare progresivă care se instalează între viziunea unei reforme progresiste, susținută de FSN, și o reformă printr-o terapie de șoc, sprijinită de către partidele istorice. Din acest punct de vedere, poziționarea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
dezastruoasă a guvenării CDR. Coaliția a eșuat lamentabil în a-și onora promisiunile electorale definite de două axe centrale: anticomunism și anticorupție. Important de subliniat este că în cursul guvernării CDR, punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, care stipula principiul lustrației, a fost abandonat de Emil Constantinescu, iar lupta anticorupție a încasat o lovitură teribilă prin afacerea "Țigareta II" atunci când un ofițer superior responsabil de securitatea președintelui a fost demascat ca protagonist într-o operațiune de trafic cu țigări în valoare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de un sistem politic la altul" (p. 1). Ansamblul de practici care compun arsenalul procedural al justiției tranziționale cuprinde intentarea de procese juridice, stabilirea de "comisii ale adevărului", reglarea mecanismelor de reprezentare și participare politică (în special prin instituirea mecanismului lustrației), rescrierea istoriei oficiale, deschiderea accesului la dosarele secrete, reparații materiale și financiare acordate victimelor fostului regim, precum și instaurarea unor noi simboluri publice prin schimbarea numelor străzilor, ridicarea de statui, construirea de memoriale și elaborarea de ceremonii comemorative (vezi și Stan
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca notele pe portativ. Este de dorit ca cei care vin să lucreze la noi, să nu fie tratați așa cum sunt tratați românii pe piața europeană a muncii. Numai și numai că ne-am lăsat luați de curentul vijelios al lustrației și dosariadei, n-am dat nici o atenție unei știri difuzate pe postul național în 15 iunie a.c., care, în cinismul ei, spunea mai mult decât un dosar de securitate. Ce s-a spus atunci? S-a spus că Ambasada Spaniei
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
care parazitează bugetul!) și mari și mici, merită mai mult decât critici. La toată urma, dle prim-ministru, capitalismul și capitaliștii ne-au băgat în criză, de ce să-i ajutăm să se redreseze cu banii țării? Trebuie aplicat falimentul și lustrația pe motive social-economice. Capitalistul trebuie să știe că dacă închide afacerea, lasă oamenii care l-au îmbogățit pe drumuri, nu mai are voie timp de 10 ani să se apuce de afaceri. De ce? Pentru că tu, capitalistule, ești incapabil, ai cheltuit
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
inclusiv în ceea ce privește definirea regimului politic. Dacă în rememorările de până în 1989 evita adjectivul totalitar pentru a vorbi despre regimul comunist (regimul era fie stalinist, fie național comunist), în contextul radicalizării anticomuniste, cu revendicări care i se par stridente privind decomunizarea, lustrația, (pseudo)reforma morală etc., Ianoși ajunge să se delimiteze de astfel de apeluri civico-politice cu precizarea - prezentă într-o scrisoare adresată decanului de la Facultatea de Filosofie (fost marxist, devenit pro-național țărănist) - că respinge și condamnă "orice totalitarism (subl. n.), extremism
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
rurală, ele sunt integrate, simbolic cel puțin, în oficiul palațial. Dar ele erau celebrate mai ales în împrejmuiri sacre. Judecând după intagliouri, picturi și refiefurile vaselor, aceste culte comportau mai ales dansuri, procesiuni de obiecte sacre și ceremonii de purificare (lustrații). Arborii jucau un rol central. Documentele iconografice arată diverse personaje pe punctul de a atinge frunzele, de a o adora pe zeița vegetației ori executând dansuri rituale. Anumite scene subliniază caracterul extravagant, chiar extatic, al ritului: o femeie goală apucă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
confruntat cu o serie de acțiuni politice și legale declanșate de politicienii de dreapta și de liberali, fără ca, în același timp, să existe intenții serioase de a scoate în afara legii mai puțin semnificativul SPR-RSČ. Având în vedere existența legislației privind lustrația care a restricționat accesul foștilor înalți funcționari comuniști la demnitățile publice (Williams 2003), partidele politice mainstream s-au mulțumit să mențină un cordon sanitar informal, dar susținut, împotriva KSČM. Singura excepție a fost reprezentată de Social- Democrații Cehi (ČSSD) care
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de indignare privitor la persistența foștilor colaboratori ai Securității în poziții-cheie în România post-comunistă și, în contextul recentelor dezvăluiri făcute de ICCMER și a campaniei orchestrate de Gândul de demascare a foștilor torționari, e resuscitat, periodic, proiectul unei legi a lustrației. Tema lustrației a fost lansată polemic de Dumitru Mazilu, pe 12 ianuarie 1990, când a încercat să-l dea jos de la putere pe Ion Iliescu (care își revendica legitimitatea de "emanat" al Revoluției) nu numai cu ajutorul manifestanților din fața Guvernului, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
privitor la persistența foștilor colaboratori ai Securității în poziții-cheie în România post-comunistă și, în contextul recentelor dezvăluiri făcute de ICCMER și a campaniei orchestrate de Gândul de demascare a foștilor torționari, e resuscitat, periodic, proiectul unei legi a lustrației. Tema lustrației a fost lansată polemic de Dumitru Mazilu, pe 12 ianuarie 1990, când a încercat să-l dea jos de la putere pe Ion Iliescu (care își revendica legitimitatea de "emanat" al Revoluției) nu numai cu ajutorul manifestanților din fața Guvernului, ci și cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
fost o măsură de igienă morală a societății, făcută după modelul celei operate de Havel în Cehoslovacia, în anii '90, sau, după 2006, de Kaczynski, președintele Poloniei dispărut în tragicul accident de avion de la Smolensk. Nu am niciun dubiu că lustrația nu putea fi făcută în România post-ceaușistă nici atunci, nici în zilele noastre, nu numai pentru că ea avea de-a face cu ceea ce au făcut cei în cauză "în ultimii cinci ani" (adică, un lustru, cum ar spune romanii!) până la
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
fumigenele din mass-media ale membrilor CNSAS care au încălcat de atâtea ori confidențialitatea prevăzută de lege pentru a plăti polițe? Așa încât, deși suporter necondițional al deconspirărilor, cu durere și revoltă în suflet trebuie să accept că astăzi o lege a lustrației nu ar mai fi decât o operațiune inutilă de frecție mediatică la piciorul de lemn al tranziției până va străluci atât de mult încât să ne ia ochii, menită cel mult să ne distragă atenția de la chestiunile cu mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
un alt text despre Securitate a fost deja publicat în lucrarea Gulagul în conștiința românească. Memorialistica și literatura închisorilor și lagărelor comuniste (Editura Polirom, Iași, 2005) - îl reiau aici, pentru a rediscuta chestiunea explozivă a Securității în contextul necesității legii lustrației și a afacerii Dosariada. „Năravurile românești” din această carte au oarecare legătură și cu apetitul meu pamfletar materializat în Imaginarul violent al românilor (Editura Humanitas, București, 2003), dar și cu volumul coordonat de mine, în 2006, la Institutul Cultural Român
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
maltratări, arestări și batjocură. Poate că povestea fenomenului „Piața Universității 1990” ar merita și ea să constituie subiectul unui roman (best-seller!) care să pătrundă în mentalul românesc! Dar cine să se încumete să o scrie? Proclamația de la Timișoara și legea lustrației La 11 martie 1990 a fost lansată public Proclamația de la Timișoara, documentul civic și politic cel mai important din 1990, după epuizarea revoluției din decembrie 1989 (eminența cenușie a documentului a fost scriitorul George Șerban și Societatea „Timișoara”). Întrucât revoluția
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
echipa condusă de Ion Iliescu) și răstălmăcită în fel și chip (printre alte acuze absurde era aceea că documentul solicita... autonomia Banatului), Proclamația deranja prin toate cele 13 puncte ale sale, dar mai ales prin punctul 8, care propunea soluția lustrației, pentru concretizarea unei purificări etice (cu miză politică) la nivelul întregii Românii. Textul Proclamației completa, la nivel oficial, pamfletul la adresa celor compromiși în timpul regimului comunist, intitulat Apel către lichele, semnat de filosoful Gabriel Liiceanu, care fusese redactat și prezentat public
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
tapet chestiuni arzătoare: deconspirarea Securității (sper ca jurnaliștii și politicienii să afle măcar acum că termenul corect este acela de deconspirare și nu desconspirare, ca să-l pronunțe totuși adecvat în fața camerelor de luat vederi și în fața nației), condamnarea comunismului, legea lustrației. Toate acestea au fost inițiate de societatea civilă încă de acum șaisprezece ani, fără a avea totuși, la vremea respectivă, ecou în rândul unei populații asupra căreia lavajul cerebral izbutise într-o formă rafinată. O populație care fusese dresată și
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Băsescu și chiar dacă ele riscă să se dubleze pe alocuri, cred că numai societatea civilă va avea de câștigat din acest turnir. Nu în ultimul rând este vorba de discutarea în sfârșit în detaliu, pe articole, a unei legi a lustrației. Tulburările din CNSAS au indicat și ele că vremurile sunt în schimbare și că mentalitatea românească se urnește încetul cu încetul spre o curățare, spre o oarecare râvnă de aflare a adevărului. Inclusiv fostul director al SRI, Virgil Măgureanu, personaj
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
solicită CNSAS și Parlamentul României în chestiuni adiacente: CNSAS, pentru a afla dacă există și alți membri GDS (în afara celor deconspirați deja) care au colaborat cu Securitatea; Parlamentul, pentru a vota o eficientă și echitabilă (sunt termenii Apelului) lege a lustrației. Există însă, deși vag intuibilă în acest Apel, și altceva: o sugestie ca, dacă mai există eventuali membri GDS colaboratori ai fostului aparat de represiune din România comunistă, aceștia să opteze pentru calea demisiei și retragerii din GDS, astfel încât GDS
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
de prestigiu care a colaborat cu Securitatea (nuanțele sunt necesare aici: din zel și fanatism, din frică și lașitate ori fiindcă a fost șantajat) se autodeconspiră înainte ca dosarul său să fie livrat opiniei publice de către CNSAS? Probabil că autolustrare (lustrația fiind termenul general pentru întregul fenomen de curățare și igienizare etică). Or, chestiunea dilematică este următoarea: în ce măsură autolustrarea este sau, poate fi o soluție reală în România? Vom avea, oare, parte de un confesional abundent și aluvionar, de o hemoragie
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
de Securitate care ar trebui întâi și întâi deconspirați au fost uitați de Asociația Civic Media. Din nou tot coada este cercetată și frământată ca o mantilă de corridă, evitându-se tăcerea capului represiunii comuniste. Oare de ce? De ce este necesară lustrația? Termenii lustrație și lustrare au sunat, la început, în urechile românilor, ca niște cuvinte ciudate și dificile. Deși lansate încă din 1990 (vezi Proclamația de la Timișoara ori fenomenul „Piața Universității 1990”), poate nu chiar sub aceste cruste sonore, ci sub
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
care ar trebui întâi și întâi deconspirați au fost uitați de Asociația Civic Media. Din nou tot coada este cercetată și frământată ca o mantilă de corridă, evitându-se tăcerea capului represiunii comuniste. Oare de ce? De ce este necesară lustrația? Termenii lustrație și lustrare au sunat, la început, în urechile românilor, ca niște cuvinte ciudate și dificile. Deși lansate încă din 1990 (vezi Proclamația de la Timișoara ori fenomenul „Piața Universității 1990”), poate nu chiar sub aceste cruste sonore, ci sub acelea mai
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Universității 1990”), poate nu chiar sub aceste cruste sonore, ci sub acelea mai simple și inteligibile de purificare ori curățire, ele au început să aibă rezonanță și impact doar din 2005, de când au fost inițiate discuțiile (inflamate) legate de legea lustrației (în Parlament, de către societatea civilă, în mass-media). Cert este că în 2006 românul/românii știe/știu ce înseamnă această lustrație/lustrare, dacă nu într-un sens concret, aplicat, măcar într-unul general. Ce nu știu românii este, poate, de ce este
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
ele au început să aibă rezonanță și impact doar din 2005, de când au fost inițiate discuțiile (inflamate) legate de legea lustrației (în Parlament, de către societatea civilă, în mass-media). Cert este că în 2006 românul/românii știe/știu ce înseamnă această lustrație/lustrare, dacă nu într-un sens concret, aplicat, măcar într-unul general. Ce nu știu românii este, poate, de ce este imperioasă lustrația. Răuvoitorii au confundat intenționat lustrația cu epurarea; dar în timp ce epurarea - practicată, de pildă, de comuniști - viza o anihilare
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Parlament, de către societatea civilă, în mass-media). Cert este că în 2006 românul/românii știe/știu ce înseamnă această lustrație/lustrare, dacă nu într-un sens concret, aplicat, măcar într-unul general. Ce nu știu românii este, poate, de ce este imperioasă lustrația. Răuvoitorii au confundat intenționat lustrația cu epurarea; dar în timp ce epurarea - practicată, de pildă, de comuniști - viza o anihilare a individului din societate, nu doar din punct de vedere politic, ci și social, profesional ori (în cazuri extreme) chiar uman, lustrația
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
mass-media). Cert este că în 2006 românul/românii știe/știu ce înseamnă această lustrație/lustrare, dacă nu într-un sens concret, aplicat, măcar într-unul general. Ce nu știu românii este, poate, de ce este imperioasă lustrația. Răuvoitorii au confundat intenționat lustrația cu epurarea; dar în timp ce epurarea - practicată, de pildă, de comuniști - viza o anihilare a individului din societate, nu doar din punct de vedere politic, ci și social, profesional ori (în cazuri extreme) chiar uman, lustrația nu vizează decât o îndepărtare
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]