1,120 matches
-
dar să râdă...cu el alături !...nu ...DE EL !! Ce o să se facă ,atunci? Ca să se îmbărbăteze singur admitea că și cizmele negre -care stăteau cuminți lângă pat -erau frumoase și...foarte bine lustruite...Ce e adevărat e adevărat! -sunt lustruite bine..... Că la armată ... Da,chiar,...de cînd nu s-a mai încălțat cu așa cizme ..înalte?...Da,Doamne, să fie mai mari ! și se pomeni făcându-și o mică cruce... Cel mai ușor o să fie cu ...cureaua....și cel
MAI TREBUIE...CEVA! de MIRELA PENU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377939_a_379268]
-
nerăbdare, emoție, veselie, triste și teamă în aceelași timp - îmi făceau inima ba să tresalte de bucurie, ba să fie strânsă în cleștele fiorilor spaimei. În sfârșit, îmbrăcat în uniforma mea cea nouă, cu chipiul în cap și cu ghetuțele lustruite, am pornit - cu sufletul la gură și cu inima cât un purice - spre Școala generală numărul 2, actuala Ioan Bob - școală la care fusesem arondat, în virtutrea adresei de domiciliu. Din măreția evenimentului deschiderii anului școlar, n-am reținut nimic
PRIMA ZI DE ŞCOALĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372114_a_373443]
-
urmat de un zgomot surd. Doamnele prezente în sală începură să țipe de spaimă. Căzută cu fața în jos pe podeaua înclinată, Violeta părea că se relaxează, lichidul arămiu i se scurge șerpuind lin pe treptele din lemnul de stejar lustruit, trupul ei făcu spasmodic vreo trei-patru convulsii și inima i-a încetat să mai bată. Murise... * Coincidențe?!... Ziarele cotidiene din două orașe ale țării, unul transilvan și altul oltean, în aceeași săptămână și-n aceeași zi, anunțau independent unul de
de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372132_a_373461]
-
și în profunzime poeziei și culturii române, ceea ce, cu siguranță, este admirabil. Prof. Mirela Brezuică Iarna Praf de-argint căzut pe gene, Pământul alb, înghețat, Iarna lasă-ale ei semne, Peste uliți, peste sat. Vine cu-a ei vijelie În toiagu-i lustruit, Iar pe derdeluș își suie Strigătul prelung, vrăjit. Nimeni nu vrea s-o înfrunte Sau s-o întoarcă din drum, Ea a coborât din munte Iar în urmă-i numai fum. Abia către dimineață, Când cărări a troienit, Se oprește
PRIN POARTA COPILĂRIEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376184_a_377513]
-
irozii... Și acum priviți cu spaimă fața noastră sceptic-rece, Vă mirați cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece? Când vedem că toți aceia care vorbe mari aruncă Numai banul îl vânează și câștigul fără muncă, Azi, când fraza lustruită nu ne poate înșela, Astăzi alții sunt de vină, domnii mei, nu este-așa? Referință Bibliografică: Spiritul unui popor într-un singur nume: Mihai Eminescu / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2044, Anul VI, 05 august 2016. Drepturi
SPIRITUL UNUI POPOR ÎNTR-UN SINGUR NUME: MIHAI EMINESCU de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379173_a_380502]
-
-nfăptuiască minune. Drumul era prea lung și greu Pentru-a moșului magie, Că se împotmolea mereu În nămeți de sărăcie. Dar nuielușa nu lipsea Niciodată de la ușă, Să-mi amintească viața grea, Când mă-ncălzeam la cenușă. N-aveam ghete lustruite, Iar cismulițe curate, De multe ori peticite, Pe ,,Moși" îi ținea departe. Spălam cisme și ciorăpei Sperând că voi primi ceva. Dar numai frigul era-n ei, Ce-n dimineți reci m-aștepta. Scrisori peste scrisori scriam, ,,Moșul" de mine
COPILĂRIE FĂRĂ MOȘ NICOLAE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369208_a_370537]
-
fost mai puțin dispuși de a invidia firma și etichetele partidului roșu decât tocmai acum, când nu s-au ales nimic din ele. Vestita consecuență a partidului roșu întru a face pururea contrariul de ceea ce au făgăduit țării prin etichete lustruite, aceasta n-o avem, și dacă țara e în clar asupra celor ce au zis roșii, ea e și mai convinsă despre ceea ce voiesc diferitele tagme de patrioți lucrativi; încît, anonimi sau neanonimi, reputația politică a adversarilor noștri n-avem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ei ar trebui un moment de înălțare a inimelor la care să contribuie clasele în adevăr educative ale societății, preotul, dascălul, legiuitorul penal, ba chiar psihiatrul. Căci dacă avem nevoie de ceva e înainte de toate de-a urî neadevărul, ignoranța lustruită, cupiditatea demagogilor, suficiența nulităților. Trebuie să se înfrîngă odată conspirația pe care tot ce e mărginit și ambițios, sărac și leneș, stupid și invidios au plăsmuit-o prin instinct contra caracterului drept al poporului nostru, în contra bunului său simț, în contra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
chem pe Ovidiu... Costache: Ce să-ți facă Ovidiu... Mai mult te tulbură... te dezechilibrează... Octav: Păi ăsta e și rostul lui Ovidiu... Să mă dezechilibreze... Mona: Deci ai trecut la rubrica paradoxuri... Octav: Nu, iubito, sîntem la rubrica "banalități lustruite". Oare e așa de greu de înțeles că numai șocul, numai o zgîlțîire, cît de mică, ne poate salva de un echilibru care ne încremenește! Păi ce altceva e o revoluție dacă nu stricarea unui echilibru care devine toxic, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de pildă, vor Încerca să-și Învingă debilitățile, ceva mai târziu, Marcel Proust sau Franz Kafka. Și, În Îndepărtata Japonie, Yukio Mishima. Nu-i e apoi străin lui Byron felul de a sfida lumea bună (salutul fără scosul pălăriei, ghetele lustruite trântite direct pe stofa ori mătasea sofalelor de lux din cutare sau cutare salon și câte altele). El are un fel aparte de a se Împotrivi filistinismului britanic, pe care Îl descrie, ca nimeni altul, Matthew Arnold Într-unul dintre
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
obligatoriu (dacă sunt londonezi) la Hermann Gay, iar dacă sunt parizieni, la Ashley sau Sakovski. Câte nu s-ar putea scrie despre pantofii, ghetele, botinele sau cizmele marilor dandy! Ba chiar despre papucii lor exotici! Începând cu pantofii de lac lustruiți ca oglinda ai lui Baudelaire, Înlocuiți vara de nu mai puțin celebrele ghete albe, și sfârșind cu Încălțările lui Mateiu Caragiale, care au smuls privitorilor exclamații de admirație, iar prietenilor scriitori - câteva bune paragrafe. Dacă am avea suficient răgaz, am
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
vas uriaș, ne vom Întâlni cu doctorul, preotul, avocatul, notarul, micul magistrat, negustorul de vază, boiernașul, eternul funcționar, ofițerul superior etc. Toate aceste personaje sunt niște mecanisme uluitor de perfecționate, la care toate rotițele, În sfârșit, toate pompele, lanțurile, balansierele lustruite, ajustate, unse cu grijă Își efectuează mișcările de revoluție sub aparența onorabilă a unor valtrapuri migălos brodate. Însă această viață continuă să fie În plină mișcare, unde gândurile nu sunt nici libere, nici deplin rodnice. Toți acești domni au zilnic
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nemțești printre stalagmitele luminoase ale proiectoarelor. În sfârșit, a existat o zi, acel 14 iulie 1919, în care nenumărate șiruri de soldați au traversat Neuilly-ul îndreptându-se spre capitală. Trași la patru ace, cu privirea semeață și cu încălțările bine lustruite - războiul își relua aerul de paradă. Se afla oare printre ei și ostașul care avea să strecoare în mâna Charlottei o pietricică maro, schija de obuz acoperită de rugină? Erau oare îndrăgostiți? Logodiți? Întâlnirea aceea nu a schimbat cu nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
să-l deslușească aici. Dragostea Charlottei, curtea pe care i-o făcea bunicul, perechea aceea atât de ieșită din comun în ținutul siberian - din toate acestea eu nu am păstrat decât un crâmpei: Fiodor, cu rubașca bine călcată, cu cizmele lustruite, se îndrepta spre locul întâlnirii lor decisive. La câțiva pași în urma lui, grefierul său, un tânăr fiu de popă, conștient de gravitatea momentului, mergea încet ducând un enorm buchet de trandafiri. Un judecător al poporului, chiar și îndrăgostit, nu trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
au deschis ochii; fiecine înțelege că fără muncă nu există bunăstare materială decât pentru gheșeftari și cavaleri de industrie; că fără adevăr nu există cultură. Încet, publicul s-au convins că a lua ochii prin discursuri patriotice și fraze bine lustruite nu va să zică a munci și că toți acei cari iau de zece ori pe zi patria, libertatea, naționalitatea în gură le iau numai ca etichete și ca pretexte, adevărata lor țintă fiind îmbogățirea sau traiul bun de pe spatele altora, din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în adevăr miraculoasă și caracterul părintelui? Nu mai pomenim de un merit esențial al discursului: prințul vorbește o limbă românească atât de curată și de frumoasă precum arareori se aude și care contrastează, spre lauda ei fără îndoială, cu păsăreasca lustruită și pe sponci a d-nilor Boerescu ori Grădișteanu. Vom reproduce asemenea cuvintele rostite de d. Lascar Catargiu, inspirate de-o deplină cunoștință a țării, precum și cele importante ale d-lui Teodor Rosetti. Ceea ce ne pare un semn caracteristic al vremii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
muncă reală, ar putea să vindece relele de cari suferim. În loc de principii politice ar trebui să pătrunză în societatea noastră știința exactă, putința de-a aplica principii mecanice. Gradul de civilizație al unui popor nu se măsură după numărul botinelor lustruite, a frazelor franțuzești și a gazetelor, ci după aptitudinea lui de a supune puterile oarbe ale naturii scopurilor omului. Cu cât omul e stăpân pe vânt, pe apă, pe abur, și-și face din ele slugi muncitoare, cu atât civilizația
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vedem producătorul tot atât de incult, însă cu mult mai sărac decât sub regimul vechi, când se constată că însăși constituția fizică a poporului nostru degenerează, că nu numai nu mergem înainte, dar, prin degenerare, pierdem și posibilitatea progresului, tot atunci limbuți lustruiți, închinători de vorbe, ne spun zilnic pe zeci de coloane ce imense progrese ar fi făcut România. [13 iulie 1882] [""NAȚIUNEA" PROPUNE GUVERNULUI... "] "Națiunea" propune guvernului înființarea cadastrului, adecă al acelui soi de registru în care să fie trecută cantitatea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în adevăr în contra acestor rele, dar trebuie aplicat cu toată rigoarea, cu tot esclusivismul: munca, acest corelat mecanic al adevărului; adevărul, acest corelat intelectual al muncii. Dar muncă, nu nimicuri, nu mânare de muști la apă; si adevăr, nu fraze lustruite și negustorie de vorbe. [22 iulie 1882] ["BANCHETUL DIN SEVERIN... Banchetul din Severin, dat în onoarea scriitorilor maghiari inspiră lui "Pesther Lloyd" o serie de reflecții cari merită a fi cunoscute și de cititorii noștri, nu pentru c-ar fi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la balurile și la curtea regelui. De gâtul unor bandiți sau a unor trădători notorii s-au atârnat semnele de onoare ale țării; corectorii gazetelor roșii au ajuns milionari; toată plebea asta politică e azi scoasă din cutie, parfumată, înmănușată, lustruită. E firesc lucru ca aceste elemente declasate ridicate din întuneric și din ocupațiuni adesea maloneste, intrate odată în atmosfera luminată de razele coroanei, să și vrea să rămâie acolo. Acești oameni vor să păstreze ce au. Nu numai averea - căci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din care creștea apărătorul lor. Încordarea era atât de mare încît inamicii ezitară prelung când ajunseră destul de aproape pentru a percepe proiecția mentală a tribului lui Xtyn. În așteptarea temutului vârtej Ulanni, mâinile tovarășilor lui Xtyn strângeau lemnul negru și lustruit al randului, care gemea surd. Dragonul întruchipat de mințile tovarășilor lui Styn se înțepeni pe mulțimea sa de picioare, așteptând ca războinicii Ulanni să încerce să-l doboare cu o suflare năprasnică. În loc de asta însă, se văzu atacat de zeci
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și altădată. — Ăă... ok! Desfac cu grijă hîrtia și o Împăturesc. Sub ea, se află un strat de foiță cerată și, după ce o scot și pe aceasta, dau peste o cutie Înaltă de vreo doi coți, făcută din lemn deschis, lustruit. O Întorc uimită spre mine - și se pare că nu e o cutie. E un dulăpior cu uși duble și mînere minuscule de porțelan. Și pe el sînt gravate cuvintele „Pantofii copilului“. — Ce... ridic privirea. — Deschide-l. Jess radiază toată
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
amalgamelor în cavitate se face cu ajutorul portamalgamelor (Figura nr. 31) sau cu fuloare cu zimți pentru condensarea amalgamului. Lustruirea obturației de amalgam se face folosind benzi sau discuri abrazive adaptate la piesa dreaptă sau contraunghi, precum și freze de finisat și lustruit. V.1.3.2. Materialele de obturație radiculară Obturația canalelor radiculare constă în umplerea acestora cu o pastă cu anumite calități. Obturația poate fi provizorie (pastele rămân moi în canal) sau definitivă (pastele se întăresc în canal). După substanța de
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
în care se strâng de gât oamenii/ Sau își trec prin umeri lungi cuțite de sticlă/ Sau vorbesc despre violențele inaccesibile ale panterei/ Tu ești femeia în care se deschide visul/ Ca o enormă plantă de apă/ În care oasele lustruite sunt ace de cusut/ Blănurile oceanelor pentru totdeauna” (Peisajul necunoscut). T. trece cu naturalețe dintr-un regim într-altul al imaginii, dintr-o tonalitate într-alta, de la ritmurile largi, somnolente, la rupturile violente, de la cruzime la delicatețe sau umor negru
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
pictat. Acesta ar putea fi încadrat în varianta V: vase cu corpul bombat, mai mult late decât înalte, ale ceramicii fazei Cucuteni A de la Cucuteni-Cetățuie (M. Petrescu-Dîmbovița, M.-C. Văleanu, 2004, p. 168). Întregul contur fost amenajat pentru pictură, bine lustruit, în timp ce interiorul a fost doar netezit, fără a prezenta pregătirea specială pentru decor pictat, deoarece partea superioară nu era suficient de largă în sensul de a permite introducerea instrumentului de pictat și realizarea controlată a motivelor decorative; este posibil să
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]