704 matches
-
Bisericii Greco-Catolice. La Turda a existat în secolele XVII-XX o mică comunitate germană, care a construit o Biserică Evanghelică-Luterană de confesiune augustană, dărâmată cu acceptul Sinodului Luteran din Sibiu de autoritățile comuniste în anul 1986 (pe motiv că dispăruseră credincioșii luterani din oraș), spre a face loc unei Case de Cultură, ramasă până azi neterminată. Economia locală a Turzii este bazată pe industrie în următoarele domenii: materiale de construcții, industrie chimică, industrie metalurgică, porțelan tehnic, sticlă și piese pentru autovehicule. Totodată
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
lui Gabriel Bethlen și cea a lui Gheorghe I Rákóczi a adus epoca de aur în Transilvania. Principatul a devenit centrul culturii ungare și al umanismului, principalul bastion al Protestantismului în Europa de Est și singura țară europeană în care romano-catolicii, calviniștii, luteranii și unitarienii se bucurau de libertate religioasă totală. Statutul creștinilor ortodocși și al credincioșilor mozaici din Transilvania era acela de "tolerați", adică neavând una din cele patru religii oficiale ("recepte") ale principatului, aveau totuși dreptul să-și practice cultul și
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
declară fără religie. Eurobarometrul din 2005 a constatat că doar 16% din estoni cred într-o zeitate, acesta fiind cel mai scăzut nivel din toate țările studiate (țări UE la vremea respectivă). Cele mai mari grupuri religioase din țară sunt luteranii, cu 152.000 de membri (14,8% din populație), în principal etnici estoni. 143.000 sunt creștini ortodocși, în principal din rândurile minorității ruse. Conform recensământului din 2000, în țară trăiau circa 152.000 de luterani, 143.000 ortodocși, 5
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
religioase din țară sunt luteranii, cu 152.000 de membri (14,8% din populație), în principal etnici estoni. 143.000 sunt creștini ortodocși, în principal din rândurile minorității ruse. Conform recensământului din 2000, în țară trăiau circa 152.000 de luterani, 143.000 ortodocși, 5.000 de romano-catolici, 4.268 martori ai lui Iehova, și 1.000 de adepți ai taaraismului sau Maausk. Comunitatea evreiască are o populație estimată la circa 1.900 de persoane. Circa 68.000 de oameni se
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
germani (12,4%), 388 evrei (4,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită în 1930 din 2.734 ortodocși (34,9%), 1.551 greco-catolici (19,7%), 1.131 reformați (14,4%), 1.055 romano-catolici (13,5%), 779 luterani (9,9%), 180 unitarieni (2,3%) ș.a. Conform recensământului din 2002 în Făgăraș locuiau 36.121 de persoane, dintre care 93,23% de etnie română, 4,54% etnici maghiari și 1,17% romi, restul etniilor având sub 1% fiecare în
Făgăraș () [Corola-website/Science/296980_a_298309]
-
depoul, câteva clădiri vechi (fostele sedii ale primăriei, poliției și școlii din Ițcani), Biserica romano-catolică Sfânta Elisabeta și Biserica ortodoxă Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. La ieșirea din Ițcani către Siret se află Biserica Sfinții Apostoli, fost lăcaș de cult luteran. O proporție semnificativă a locuitorilor este de origine poloneză, iar în trecut au trăit aici mulți germani și evrei. Burdujeni este un cartier suburban al municipiului Suceava, situat la aproximativ 4 km nord-est de centrul localității. Din punct de vedere
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Bisericii Unitariene. În acel an Dieta de la Turda a proclamat libertatea religioasă în Transilvania, admițând credința unitariană ca religie recunoscută a Principatului Transilvania. De-a lungul istoriei unitarienii au fost prezenți în oraș, dar au fost minoritari între protestanți (reformați, luterani). Comunitatea unitariană numai în 1869 a reușit să ridice o casă de rugăciune și un han la colțul străzilor actuale Bolyai și Tamás Borsos. Pe locul casei de rugăciuni a fost construită Biserica Unitariană din Târgu Mureș Biserica din Piața
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
Descrierea Ținutului Secuiesc", realizat între anii 1868-1873, scrie următorul: "„E cel mai mare și frumos oraș din Ținutul Secuiesc, care deține 12 000 de locuitori maghiari harnici. Această populație este de origine secuiască, deoarece sunt puțini de religie orientală, evrei, luterani (...). Locuitorii dau o cotizație intelectuală mare; ca tabla regească, Colegiul Reformat și Gimnaziul Catolic.”" Epoca dualismului a fost perioada când comunitatea maghiară a încercat să găsească valorile naționale. În acest context au fost construite cele două clădiri emblematice din Centru
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
49%), cu o minoritate de germani (1,52%). Pentru 6,75% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,13%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (2,65%) și luterani de confesiune augustană (1,12%). Pentru 6,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În registrele pentru strângerea impozitelor din 1468 apăreau 221 de case în Cisnădie, ceea ce corespundea unei populații de circa 900-1000 de locuitori. Până în 1700, populația
Cisnădie () [Corola-website/Science/297023_a_298352]
-
Aachen, J. Heintz și alții. În 1609, sub influența stărilor protestante, Rudolf al II-lea, un catolic convins, a emis " Carta Imperială a Împăratului", prin care erau asigurate libertăți religioase fără egal în Europa acelor vremuri. Numeroși germani protestanți, atât luterani, cât și calvini, au emigrat în Boemia. Unul dintre acești emigranți germani a fost contele luteran J.M. Thurn, care a fost conducătorul celei de-a treia defenestrații de la Praga, evenimentul care a declanșat, în 1618, războiul de treizeci de ani
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
catolic convins, a emis " Carta Imperială a Împăratului", prin care erau asigurate libertăți religioase fără egal în Europa acelor vremuri. Numeroși germani protestanți, atât luterani, cât și calvini, au emigrat în Boemia. Unul dintre acești emigranți germani a fost contele luteran J.M. Thurn, care a fost conducătorul celei de-a treia defenestrații de la Praga, evenimentul care a declanșat, în 1618, războiul de treizeci de ani. Pe tronul Boemiei au urmat fratele lui Rudolf, Matthias (care nu a avut copii), și vărul
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
rege al Boemiei de comunitatea protestantă. În schimb, pe tronul Boemiei a fost ales calvinul Frederick al V-lea de Pfalz. Conflictul care a urmat a fost unul dintre catolici - cei germani, sprijiniți de spanioli, polonezi, bavarezi, dar și de luteranii saxoni anticalviniști - și protestanți (conduși de contele J.M. Thurn) - luterani silezieni, lusatiani și moravi. Împăratul Ferdinand al II-lea a ieșit învingător și a fost încoronat ca rege al Boemiei. El a proclamat declanșarea procesului de recatolicizare a ținuturilor cehe
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
Boemiei a fost ales calvinul Frederick al V-lea de Pfalz. Conflictul care a urmat a fost unul dintre catolici - cei germani, sprijiniți de spanioli, polonezi, bavarezi, dar și de luteranii saxoni anticalviniști - și protestanți (conduși de contele J.M. Thurn) - luterani silezieni, lusatiani și moravi. Împăratul Ferdinand al II-lea a ieșit învingător și a fost încoronat ca rege al Boemiei. El a proclamat declanșarea procesului de recatolicizare a ținuturilor cehe. Douăzeci și șapte de lideri protestanți au fost executați la
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Meșteșugarii din oraș erau organizați în bresle, în 1376 fiind cunoscute un număr de 19 bresle. În anul 1366 Sibiul a fost declarat "oraș". Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română. Din 1692, odată cu creșterea influenței austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a orașului, cele mai reprezentative construcții din această perioadă fiind Palatul Brukenthal și Biserica romano-catolică „Sfânta Treime”. În anul
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
multiconfesional, în afara romano-catolicilor germani, sloveni, croați, cehi, slovaci și polonezi trăind pe acolo și alte grupuri, cum ar fi creștini ortodocși greci, sârbi, români, ruși, ucraineni și bulgari (Austria s-a învecinat timp de multe secole cu Imperiul Otoman), calvini, luterani protestanți și evrei. În 1912, după anexarea Bosniei și Herțegovinei în 1908, Islamul a fost recunoscut oficial ca religie în Austria. Austria a rămas însă puternic influențată de catolicism. După 1918, liderii catolici ai Primei Republici, între care s-au
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
câteva săptămâni înaintea sfîrșitul războiului în lagărul de concentrare Flossenbürg, nud, prin strangulare lentă cu o coardă de pian legată de un cârlig de macelărie. Au fost executați de asemeni generalul Hans Oster, Karl Sack (avocat-judecător general al armatei), pastorul luteran Dietrich Bonhoeffer și căpitanul de Abwehr Ludwig Gehre. Vecinul de celulă al lui Canaris, colonelul danez Lundig, fostul șef al serviciilor de spionaj daneze, printr-un cod de comunicare și-a notat amintirile și ultima sa autobiografie, singura recunoscută ca
Wilhelm Canaris () [Corola-website/Science/301001_a_302330]
-
confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 4.233 locuitori, dintre care 2.361 germani, 1.575 sârbi, 108 români, 91 țigani, 69 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.357 romano-catolici, 1.769 ortodocși, 57 luterani, 12 reformați ș.a. În 1968, din 4.808 locuitori, 1.635 erau români, 1.558 germani, 1.138 sârbi, 244 maghiari, 233 alții.
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
Mulți dintre ei nu s-au mai reîntors, pierind în deportare. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.213 locuitori, dintre care 633 români, 541 germani, 33 țigani, 5 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 539 luterani, 377 ortodocși, 291 greco-catolici, 12 baptiști ș.a. În localitate se găsește o biserică evanghelică-luterană fortificată, din anul 1523.
Boz, Alba () [Corola-website/Science/300232_a_301561]
-
Plasa Diciosânmartin în cadrul județului Târnava Mică. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.437 locuitori, dintre care 1.002 germani, 240 români, 129 țigani, 61 maghiari, 4 evrei, 1 slovac. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 998 evanghelici (luterani), 357 greco-catolici, 40 reformați (calvini), 18 romano-catolici, 14 ortodocși, 6 unitarieni și 4 mozaici. Din 2 septembrie 2013, în comuna Jidvei, în fostul sediu al Romtelecom din vecinătatea Primăriei, va funcționa un Serviciu Public Comunitar Local de Evidentă Persoanelor. Instituția
Jidvei, Alba () [Corola-website/Science/300246_a_301575]
-
au fost trecuti la Biserica Ortodoxă. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.535 locuitori, dintre care 1.516 români, 14 țigani, 4 germani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.521 greco-catolici, 10 ortodocși și 4 luterani.
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
papal pentru revirimentul latinității în lupta contra asimilaționismului slavon. Denumirea maghiară "Bolgárcserged", la fel ca și vechea denumire românească "Cergău Șcheiesc", păstrează amintirea venirii bulgarilor. Odată cu Reforma protestantă bulgarii catolici din Cergău și-au pierdut limba și au devenit evanghelici (luterani). Ulterior, satul ajungând posesiune a Arhiepiscopiei Române Unite de Alba Iulia, unii locuitori au devenit greco-catolici (la fel ca cei din Cergău Mare) și s-au românizat. Conform recensământului din anul 1930 Cergău Mic avea 830 de locuitori, dintre care
Cergău Mic, Alba () [Corola-website/Science/300234_a_301563]
-
fel ca cei din Cergău Mare) și s-au românizat. Conform recensământului din anul 1930 Cergău Mic avea 830 de locuitori, dintre care 762 români, 58 țigani, 8 germani și 2 maghiari. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 443 luterani, 351 greco-catolici, 25 baptiști, 10 ortodocși și 1 reformat.
Cergău Mic, Alba () [Corola-website/Science/300234_a_301563]
-
ajutau pe țărani. În anul 2012 a fost lansată "Monografia localității Chereluș", autori Dehelean Valeriu, Herlo Ioan La recensământul din anul 1930 au fost înregistrați 2.409 locuitori, dintre care 1.988 greco-catolici, 297 romano-catolici, 90 ortodocși, 16 reformați, 10 luterani ș.a. La recensământul din 2002 avea o populație de 973 locuitori.
Chereluș, Arad () [Corola-website/Science/300287_a_301616]
-
locuitori, dintre care 83,7% români, 9,5% evrei, 1,5% ruși, 1,4% greci, 1,1% maghiari, ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 87,0% ortodocși, 9,8% mozaici, 1,9% romano-catolici, 0,3% luterani, 0,2% reformați, 0,2% greco-catolici ș.a. Populația urbană a județului era de 101.611 locuitori, dintre care 68,2% români, 19,1% evrei, 2,9% ruși, 2,9% greci, 2,1% maghiari, 1,2% germani, 0,5% armeni ș.a.
Județul Covurlui (interbelic) () [Corola-website/Science/301549_a_302878]
-
68,2% români, 19,1% evrei, 2,9% ruși, 2,9% greci, 2,1% maghiari, 1,2% germani, 0,5% armeni ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 73,9% ortodocși, 19,8% mozaici, 3,9% romano-catolici, 0,7% luterani, 0,5% reformați, 0,3% greco-catolici ș.a.
Județul Covurlui (interbelic) () [Corola-website/Science/301549_a_302878]