766 matches
-
era sentimentul pe care ți-l inspira.” (M.Preda, Viața..., 63) În absența pauzei, relația sintactică își relevă caracterul de relație de dependență; în versurile „Dacă port cu ușurință și cu zâmbet a lor ură, Laudele lor desigur m-ar mâhni peste măsură.” (M. Eminescu, I, 141) adverbul desigur se află într-o relație de dependență cu verbul a mâhni și realizează funcția de circumstanțial modal. Același adverb este situat, prin pauză, într-o relație de incidență și, ca atare, nepurtător
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de relație de dependență; în versurile „Dacă port cu ușurință și cu zâmbet a lor ură, Laudele lor desigur m-ar mâhni peste măsură.” (M. Eminescu, I, 141) adverbul desigur se află într-o relație de dependență cu verbul a mâhni și realizează funcția de circumstanțial modal. Același adverb este situat, prin pauză, într-o relație de incidență și, ca atare, nepurtător al unei funcții sintactice, în enunțul „Aceasta îți va fi cu atât mai lesne, cu cât, desigur, proiectul de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
asigure mijloace de trai: ...a fi cineva autor în secolul nostru nu e o meserie cu care să se hrănească. A defăima cineva pe un cizmar că nu face cizme bune, pricep că are cuvânt să se supere, să fie mâhnit, pentru că cu aceasta îl vatămă, îl păgubește la meseria lui, face să fugă mușteriii de dânsul și, prin urmare, îi ardică mijloacele traiului, îi ia îmbucătura din gura lui și a copiilor; însă a zice că "d. Sarsailă nu scrie
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
viață incompletă, amenințată în permanență de pierdere, care ajunge la noi doar după ce a traversat catastrofa întâlnirii cu limbajul comun: "toată fapta ce-mi scapă mie din mână, toată ideea ce am voit să pui într-însa, mă întristează, mă mâhnește și adâncează un creț pe fruntea mea, căci o văz nesigură, ideea dintr-însa s-a desfigurat, s-a slăbit, abia licurește și mai că nu mai seamănă cu tipul ei"94. Remarcabilă rămâne insistența de a vedea aici acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
comportă o parte prea adesea uitată. Aspectul pozitiv de căutare a plăcerii își eclipsează de cele mai multe ori aspectul corelat: evitarea neplăcerii. Or, poate că există chiar mai multe satisfacții induse de evitarea unei ocazii de a suferi, de a fi mâhnit, de a te teme de ceva ori de a fi angoasat decât de căutarea pozitivă a unei jubilații identificate ca atare. Această plăcere negativă presupune posibilitatea de a resimți o reală satisfacție în a nu suferi. Absența tulburării ca sursă
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
un cuvânt care denumește o însușire 7. Alcătuiește un text în care să prezinți o întâmplare prin care trece o rândunică în călătoria ei spre țările calde. TESTUL NR. 2 1. Citește următorul text: “Cei trei feciori ai săi erau mâhniți că nu se arată vreun semn de ușurare a bolii: ;și, într-una din zile, în grădina palatului, începură a plânge cu lacrimi amare. Dar iată că în calea lor răsări un moșneag zdravăn care, aflând necazul feciorilor, grăi către
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
asemănător: feciori mâhniți, moșneag, răsări. 3. Găsește cuvinte cu înțeles opus: zile, plânge, ușurare, necazul. 4. Însoțește substantivele de adjectivele din text: feciori, moșneag. lacrimi, leac. 5. Alcătuiește propoziții cu cuvintele: într una, dintr-însa 6. Desparte în silabe cuvintele: mâhniți, începură, semn, leac. 7. Scrie la numărul singular următoarele grupuri de cuvinte: trei feciori, erau mâhniți, lacrimi amare, începură. 8. Alcătuiți un scurt text cu titlul “Grădina bunicii” TESTUL NR. 3 1. Citește urmatorul text: “Într-o după-amiază, Niculae ieși
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
Însoțește substantivele de adjectivele din text: feciori, moșneag. lacrimi, leac. 5. Alcătuiește propoziții cu cuvintele: într una, dintr-însa 6. Desparte în silabe cuvintele: mâhniți, începură, semn, leac. 7. Scrie la numărul singular următoarele grupuri de cuvinte: trei feciori, erau mâhniți, lacrimi amare, începură. 8. Alcătuiți un scurt text cu titlul “Grădina bunicii” TESTUL NR. 3 1. Citește urmatorul text: “Într-o după-amiază, Niculae ieși în grădină. Se întinse la umbră sub un dud stufos și începu să citească o carte
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
democrație vorbind la radio și televiziune, scriind articole. Paradoxal, după câștigarea alegerilor în 1996, a fost marginalizat, fiind îndepărtat din funcțiile publice. De neînțeles rămâne îndepărtarea sa de la conducerea Uniunii Scriitorilor din Moldova. O altă nedreptate care l-a mâhnit profund a fost imposibilitatea redobândirii casei din strada Dochia pentru care a luptat, nu pentru valoarea ei materială, ci cea sentimentală, pentru că ideea de dreptate trebuie să învingă în cele din urmă... A rămas până la sfârșitul vieții atașat Alianței Civice
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
pentru o întrevedere cu lordul Palmerston și încearcă, printr-o perseverentă activitate diplomatică, să câștige sprijinul guvernului englez în favoarea Principatelor. Întors la Paris, publică Question économique des Principautés Danubiennes (1850). În noiembrie 1850, B. scoate revista „România viitoare” (număr unic). Mâhnit de conflictele dintre exilații români, bolnav, renunță în mare măsură la activitatea politică și se consacră redactării monografiei istorice Românii supt Mihai-Voievod Viteazul. În primăvara anului 1851, slăbit de boală, se stabilește lângă Paris, la Ville d’Avray. Spre sfârșitul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
Dar iubirea septuagenarului Cioran pentru efemera Friedgard, tânără studentă la filozofie care, sucindu-i capul "eternului sinucigaș", îl face să zburde pe piscurile extazului erotic, dar și să cadă în prăpastiile celei mai crunte gelozii?6 Altă "pierdere" care îl mâhnește pe filosof, ca și cealaltă de care pomenește în scrierile sale despre melancolie. Sorin Alexandrescu, în opera citată, analizând "cazul Cioran", face trimitere la Freud, care distinge între termenii trauer (doliu, dar și tristețe) și melancolie. Cel dintâi semnifică pierderea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
încăpățânare nemaipomenită, nu spune decât nu și nu; atunci toate argumentele mele devin inutile și e nevoie să treacă un timp ca să înțeleg că împotrivirea se datora „trecătoarei mele ieșiri din cercuri“, ca să folosesc cuvintele ei. Firește, asemenea momente mar mâhni adânc dacă nar cuprinde și ele ideea consolatoare că, din toată lumea asta, ea ma ales pe mine. De fapt, Zenobia susține că tot ce fac e foarte important și se necăjește de câte ori îmi pierd încrederea în mine, ea e convinsă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sergent și decorat cu "Virtutea militară". Stavrache, atins de patima banilor, se întreba dacă, între timp, fratele său nu murise în luptă și intră într-o criză psihologică, aflând că Iancu murise pe front, fiind avansat la gradul de sublocotenent. Mâhnit de vestea tristă, a plâns, apoi s-a încurajat bărbătește și a făcut toate demersurile pentru a-l moșteni oficial pe fratele său. Ceva se schimbă în atitudinea și comportamentul hangiului. El este chinuit de gândul că popa Iancu s-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să le arate incompetența și impostura de care dau dovadă. După cum se cunoaște, la începutul anilor '90, printre cei aflați în fruntea ministerului de externe s-a aflat o distinsă personalitate liberală, Ionel Săndulescu, un mare patriot, care, văzându-ne mâhniți de aberațiile acestor denigratori ai istoriei, ne spunea pe un ton părintesc și încurajator că ''întotdeauna după furtuni reziduurile ies la suprafața apelor, dar este sigur că, mai devreme sau mai târziu, acestea se vor duce din nou la fund
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
e om harnic și sârguitor și așa se gândește mereu să adune ceva pentru casa lui. Are și el, ca tot omul, o slăbiciune: îi râde inima când își vede sporul. E bună slăbiciunea asta și nu trebuie să te mâhnești pentru ea: rabdă, că de folosul tău rabzi, și nici nu ai prea mult de răbdat. Nu știm dacă Ion Breazu avea dreptate când observa, în 1958, următorul aspect "cu toate că personajul bătrânei nu e menținut pe primul plan, el este
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
într-un moment de analiză negativistă a propriei vieți. Sfânta Duminică (ca și Bătrâna) îi e, în acest moment, o bună parteneră de dialog. Ambele, "adânc mișcate", își propun să aline suferința și să susțină moralul celui drag: Nu te mâhni, dragul meu, grăi bătrâna adânc mișcată. Mă uit la fața ta, mă uit la părul tău, și nu mai întreb ce s-a întâmplat: văd eu c-a fost mare nenorocire prin care ai trecut. Nu-mi spune nimic: mă
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
prin care ai trecut. Nu-mi spune nimic: mă tem ca nu cumva nenorocirea ta să-mi pară prea mică și să-ți fac o nedreptate, căci ea este așa de mare cum o simți tu. Dar să nu te mâhnești: e norocit omul care a trecut prin o mare nenorocire, căci a scăpat de multe necazuri mici care mistuie mai rău decât durerea. (Moara cu noroc); Câte a dat Dumnezeu, Harap Alb-zise Sfânta Duminică − așa a trebuit să se întâmple
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
toate pomenile, să fie prohodit de preoți și să aibă mormântul în pământ sfințit. Popa nu stătuse cu mâinele în sân și toate ieșiră așa cum spusese el, nu cumnatul său. În cele din urmă, Busuioc frânt, muiat și atât de mâhnit îl convinge prin supușenie să renunțe la rigorile impuse anterior, ba părintele se oferă, chiar, să-i facă slujba cu șapte preoți și să-i sape groapa lui Pupăză în mijlocul mormintelor. E de neînțeles, ușurința cu care părintele Furtună dispune
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a normalității. În Petrea Cățelei, soluția pentru a rămâne Însărcinată, dată de o bătrână, este pescuirea unei mreane În tău, cu avertismentul că trebuie s-o mănânce singură după ce o fierbe. În basmul Țintă Mândră Frunză de aur, doi bătrâni mâhniți din cauza lipsei copiilor se hotărăsc să aducă orice găsesc În cale. Baba găsește o căpățână de cal, pe care o pune la scăldătoare, o Îngrijește 9 luni, până când capul de cal Începe să vorbească. Le cere bătrânilor să meargă În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
multe exemple în acest sens, ultimul fiind „Femeile simt în același mod ca și bărbații”). Trebuie să amintim și adjectivele evaluative, adverbele în general, ca și verbele care redau gîndurile, senzațiile și reacțiile unui personaj („a observat că...; s-a mîhnit din cauză că...”), denumite colectiv verba sentiendi.. Un fragment de narațiune în care se regăsesc unele dintre aceste elemente este, asemenea celui din Jane Eyre, într-o modalitate narativă evident pozitivă, implicînd aparenta participare a naratorului și entuziasmul său în privința istoriei pe
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
enciclopedice, al epistolelor, al invectivelor, al discursurilor, elitistul Petrarca, răsfățatul principilor și al aristocraților, e în cădere liberă, inclusiv din punct de vedere al orginalității și al creativității. Așdar, poetul își trăiește ultimii ani chinuit de ulcer și incontinență urinară, mâhnit de amintirea celor dragi care fie că au murit, fie că l-au părăsit. În mintea sa orice ființă umană care a avut un rol important în viața sa este reconsiderată aproape caricatural, ca și cum memoria sa ar vrea să le
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
acestuia, pământul rodnic, hergheliile, cirezile și turmele, oamenii de acolo, casa cea mare și înaltă. Dar n-a fost să fie așa. Iar Ahile a aflat de timpuriu care îi este soarta, însă prea timpuriul soroc nu părea să-l mâhnească în sine (în fond, și-l alesese singur), cât faptul că niciodată nu se va mai întoarce acasă, să-l primească acolo părinții, că trebuie să moară departe de tot ce-i al lui, pe un pământ străin. Dar paradoxul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
nume (Liniștea nu mă înșală).271 La Quasimodo unitatea frazei corespunde deseori cu cea strofica. Tensiunea dată de distanță dintre cuvinte este accentuată pe alocuri și de separarea grupurilor nominale sau verbale ce depășesc granițele amintite: însă pe mine mă mâhnea surâsul cel din urmă // al tinerei femei culcate printre flori (Al tinerei femei culcate printre flori).272 Cezurile de acest tip, mai putin numeroase decât cele din cadrul strofelor, au rolul de a pune în valoare versul final al unor poezii
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
leopardiene: întrebările constante, profunde, întrebările disperate cu privire la prezența omului pe pamant.335 Pe Quasimodo misterul existenței îl fascina și îl tulbură: Caută rădăcinile și sensurile tainice ale misterelor. Cand nu le găsea se simțea lovit de o pedeapsă ce îl mâhnea și al carei deznodământ era constant amânat.336 În poezie, căutarea neîncetata a unor răspunsuri se citește în reprezentări ale rătăcirii, redate prin motivele vântului, drumului și valurilor și în imagini ale insulei, miraj al certitudinilor și stabilității. 3.3
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de cuviință, ce-ai făcut? Bucuros tânărul scoase banii din buzunar, îi arătă și, crezând că face o mare bucurie tatălui său, el adăugă: Uite tată, nici nu m-am atins de ei, i-am păstrat. Dar părintele său se mâhni și-i zise: Rău ai făcut băiatul meu, căci ai îngropat talantul pe care ți l-a dat Dumnezeu; trebuia să-i folosești, să-i înmulțești. Aceasta însemnă că toată vremea te-ai gândit numai la tine și n-ai
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]