1,217 matches
-
Acasa > Impact > Relatare > MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA A II-A) Autor: Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 1677 din 04 august 2015 Toate Articolele Autorului MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (Partea a II-a) Părăsită e și casa bătrânului Hasenfuss, deși el n-a rămas
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA A II-A) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383135_a_384464]
-
Acasa > Impact > Relatare > MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA A II-A) Autor: Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 1677 din 04 august 2015 Toate Articolele Autorului MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (Partea a II-a) Părăsită e și casa bătrânului Hasenfuss, deși el n-a rămas în Germania, ci s-a întors voluntar în țară, spre stupoarea celor mai mulți umilenți. Plecase fiindcă nu mai avusese pace cu fiică-sa și
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA A II-A) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383135_a_384464]
-
ce se reinstaurează în spațiul de care fusese văduvită cu mult timp în urmă. Casele și spațiile din jur, cotropite de vegetație, vorbesc mâhnite, în felul lor, despre această inexorabilă regresie a unei lumi către obârșii. Dan Florița-Seracin Referință Bibliografică: Mâhnirea caselor părăsite (Partea a II-a) / Dan Florița Seracin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1677, Anul V, 04 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Dan Florița Seracin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA A II-A) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383135_a_384464]
-
fie neveste Leea, ce-nseamnă : "dezgustata, obosită, plictisita" Rahela, buna că o "oaie", de Iacov tare îndrăgită ! Cu cele două neveste și roaba Bilha, ca să știi Iacov a adus pe lume o fiică și multi fii : Fiindcă mi-a văzut mâhnirea, din Ceruri, Bunul DUMNEZEU "Vedeți fiu", e acest Ruben ! (mă va iubi bărbatul meu !) DOMNUL mi-a dat și pe acesta : Simeon sau "auzire" Sau "ascultare", ca n-aveam (de la bărbat), pic de iubire... Iată : am născut 3 fii...cu
DE LA ISAAC LA MOISE. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383164_a_384493]
-
roluri duble", în "rodire", Efraim ! Din Abraham, dar nelegitim, născutu-s-a Ismael (Prin Hagar, deci în robie), mulți au "coborât" din el : Nebaiot : "agricultură"sau "rodnicie pentru nat Apoi se născu Chedar : "puternic, întunecat" Apoi a venit Adbeel : "a lui DUMNEZEU mâhnire" Și Mibsam, al lV-lea : "o plăcuță mirosire !" Veni pe lume "auzire" al Vl-lea născut Mișma Apoi acela în "tăcere" : al Vll-lea urmaș, Duma. Apoi "masă", o "povară, sarcina, sau greutate" Hadad ce este "tunător", cu-"nverșunare" în dreptate ! Tema
DE LA ISAAC LA MOISE. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383164_a_384493]
-
se schimbase. Parcă umbra chiliei Îi regenerase forțele. Omul acela creștea odată cu tenebrele. Privirea sa Își pierduse orice urmă din ipocrizia precedentă, revenind la natura ei Înghețată de torționar. Din instinct, poetul verifică dacă daga Îi era la Îndemână. — Cu mâhnire m-am plecat să Îți cer audiență, messer Alighieri, contravenind uzanțelor Bisericii și convingerilor mele personale, Începu inchizitorul. Cred că păstorul cel bun trebuie să urmărească oaia pierdută În noapte, chiar pe furtună și În pustie. Însă dacă oaia se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să păstreze secretul și să nu vorbească niciodată cu nimeni și nicăieri despre opera la care trudise. Să uite, pur și simplu, de Codul lui Alexandru. Ceea ce Aristotel n-a făcut: dispariția textului Îl afectase profund, cufundându-l Într-o mâhnire neagră și În acea formă de indiferență ce anulează inclusiv instinctul de autoconservare. Oricum, nu era omul care să se conformeze docil unui ordin sau unei interdicții. Le refuza instinctiv. Iar singura ființă căreia nu-i putea refuza nimic nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cu glas mai blând: Ruxăndriță, porumbița mea, până deseară la ospăț, n-ai vrea să mergem să facem nani? — Nani? - ganguri Ruxăndrița. Ba da, vreau, vreau! - și bătu din palme ca un copil, sărind cu putere în picioare. Episodul 81 MÂHNIRI Pe când Vodă, întovărășit de tânăra și sprințara sa Doamnă, ieșea pe ușă, papagalul se desprinse lin de pe umărul stăpânului său și zbură înapoi, așezându-se în jilțul proaspăt părăsit de domnitor. Câteva clipe fu liniște. Se auzeau doar strigătele slabe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
liceului. Nimeni nu văzuse când și cum intrase pe ușă. Cum de nu vi-e rușine?! spuse el, așteptând ca toți să-i înregistreze prezența. Nu se adresa cuiva anume. Le vorbea tuturor, cu glasul lui bătrân, plin de o mâhnire blajină. - Gândiți-vă că peste câțiva ani veți intra în viața socială a Rusiei cu drepturi cetățenești depline. Gândiți-vă că în cuvintele înjositoare pe care am avut nefericirea să le aud aici există un sens îngrozitor. Iar dacă sensul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
locale, dar în egală măsură pentru că revendică și își asumă datoria, imperioasă și urgentă, de a cerceta până la ultima consecință întâmplările anormale în care am fost, în ultima săptămână, pe lângă martori uimiți, actori temerari și, dacă, cu cea mai profundă mâhnire, am ajuns să spun acest lucru, este pentru că acele voturi în alb, care au venit să aplice o lovitură brutală normalității democratice în care decurgea viața noastră personală și colectivă, nu au căzut din nori, nici n-au răsărit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
deja cunoscut de toți, dar este de înțeles faptul că oamenii au avut curiozitatea de a vedea cum avea s-o facă. Iată, prin urmare, discursul complet, căruia îi lipsește doar, din cauza imposibilității insurmontabile de a fi transcris, tremurul vocii, mâhnirea din gesturi, apa ocazională a unei lacrimi abia reținute, Vă vorbesc cu inima deschisă, vă vorbesc zdrobit de durerea unei îndepărtări de neînțeles, ca un tată abandonat de fiii săi pe care i-a iubit atât, pierduți, dezorientați, și ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
judecătorului. Ei m-au trimis la Amsterdam să încerc să capăt o bursă - și am câștigat-o. Biata mea mamă, ce mândră era! Și cu toate că i-a sfâșiat inima despărțirea de mine, zâmbea și n-a vrut să-mi arate mâhnirea din suflet. Era încântată că fiul ei o să ajungă artist. Se chinuia sa facă economii crunte ca să am eu din ce să trăiesc, iar când a fost expus primul meu tablou au venit la Amsterdam să mă vadă tata, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
adusă lui Alah cel puternic și milostiv, murmură el În cele din urmă. De ce vreți să reînnoiesc această jignire, traducând-o În limba necredincioșilor? Dante tresări la zisele acelui păgân. Dar se abținu: pe chipul tânărului se deslușeau semnele unei mâhniri sincere. Și poate că o jignire adusă lui Dumnezeu era cu adevărat ca atare În orice limbă. - În graiul meu, insulta adusă dumnezeului tău va fi mai mică. Dă-i drumul! - Alah e mare, se hotărî până la urmă să Înceapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
și bărbații mergeau la biserică, smeriți și fără păcate... Hâââm... Ei, de n-ar fi așa, nu s-ar povesti. Au mers cei doi cât au mers și, pe un drum, s-au întâlnit cu un om c-o mare mâhnire-n coastă, bărbatul era așezat pe un pietroi și plângeaaa, de se udase cămașa pe el. De ce plângi, omule, l-a întrebat Dumnezeu cel blând și bun. Că nu pot să văd, Dumnezeule, nu pot vedea lumina, florile, femeile, marea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
despre asta, În afară de cazul În care afacerile sunt necinstite. Dacă ar fi un subiect palpitant, lumea ar cumpăra biografia lui James J. Hill, nu una dintre tragediile alea interminabile de birou, care ciupesc strunele semnificației fumului de locomotivă... - Și ale mâhnirii, a completat Tom. Ăsta-i alt subiect predilect, deși recunosc că rușii dețin monopolul. Specialitatea lor sunt istorioarele despre fetițe drăguțe care-și frâng coloana vertebrală și sunt adoptate de bătrâni ursuzi fiindcă zâmbesc Întruna. Ai crede că suntem o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
norocul, pe deasupra capului Marcelei, aterizând în brațele unui tânăr brunet cu ochelari de soare, care cumpăra sfios niște lumânări. Pentru o clipă, Mariana avu o presimțire sumbră văzându-l pe tânăr, dar ochii lui Mișu erau atât de mâhnți de mâhnirea ei, încât mireasa își reveni pe dată. Lăsându-l pe tânăr îmbujorat ca trandafirul lui Mișu, se îndreptară cu toții fericiți spre MaxiBar. * MaxiBarul era decorat cu globuri de la Crăciun, ghirlande de hârtie creponată și acuarele de-ale Marcelei. O masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
altundeva: un tiran, trupul, dorința, socialul, natura sau familia. Plăcerea definește în consecință bucuria de sine ca o suveranitate realizată, cucerită și radioasă. MOMENTUL AL DOILEA îNTREBUINȚĂRI TERAPEUTICE ALE CUVÂNTULUI: SOFISTICA ANTIPHONIANĂ V ANTIPHON și „arta de a scăpa de mâhnire” -1Reparații pentru sofiști. Sub regimul scrierii platoniciene a istoriei filosofiei, sofiștii plătesc de peste douăzeci și cinci de veacuri tributul uriaș al unei proaste reputații și al unei definiții greșite. însuși termenul de sofist suferă de pe urma unei polisemii contradictorii - ca mulți alții care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
după care urmează o terapie verbală. Conținutul acestei conversații vizează dispariția suferinței care l-a adus pe pacient la domiciliul filosofului. Detaliile acestui tratament al sufletului prin verb erau cu siguranță consemnate în cartea sa Arta de a scăpa de mâhnire, dar lucrarea n-a mai fost regăsită... I se recunoștea sofistului o imensă putere de convingere, o putere de foc verbală considerabilă. Ne imaginăm ce terapeut a putut fi. Opțiunea lui materialistă, monistă, imanentă îi permite să conceapă că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
decât să emit ipoteze... -, ne putem imagina o interpretare adaptată în sensul terapiei: analistul avansa probabil o „lectură” utilă pentru dirijarea convorbirii terapeutice. Teama ca visul să nu anunțe o necesitate implacabilă făcea din acesta un material sensibil în fabricarea mâhnirilor și a suferințelor. Nu încape îndoială că sofistul, retor iscusit, înzestrat cu știința folosirii cuvântului, își mobiliza toată arta pentru a dezamorsa potențialul negativ al visului dându-i o interpretare cathartică... Pentru că, după spusele lui, divinația se rezumă la prezumțiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
potopul lacrimilor își croiește vad, pe făgașul abia schițat spre linia vieții, până la finalul comediei umane, atât de ușor de atins, dar imposibil de perceput, ca o ironie a destinului. Într-un tărziu, umezeala manșetelor mă anunță că am învins.. Mâhnirea bate din aripi, îndepărtându-se temătoare, în timp ce inima mea, gustând tihna, își așterne culcușul înfiripat pe-o geană de Lumină.
Linia vie?ii by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83342_a_84667]
-
Gânduri despletite Elena Marin Alexe Doamne, mă surprinde tăcerea tristeții de peste zi, când inima consternată își frânge fiorul nesupus. Dacă ai vorbi mai des cu mine, poate că mâhnirea ar da bir cu fugiții, lăsându-mi gândurile despletite pe umerii timpului. Până la ruga de seară lacrima surghiunită își plânge de milă, acoperită în diafanul pleoapelor, iar sufletul răvășit se alină la adăpost în palma Ta.
G?nduri despletite by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83367_a_84692]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > E TOAMNĂ! Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 976 din 02 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului De vânt bătută, frunza A căzut pe iarba udă. Mă plec, o iau în mâini, O mângâi și mă doare Mâhnirea ei de amurgită Floare(a). Strâng frunza-n brațe, Crengi îndurerate... Arțarul singuratic În flăcări vii se zbate. Ascult pădurea și mă-ntreb: De unde atâtea frunze într-un crâng?! De unde atâtea crânguri într-o frunză?! E toamnă... să râd, să
E TOAMNĂ! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364387_a_365716]
-
virtute și durerea simțurilor, percepută ca o suferință trupească, există o legătură intrinsecă. Lupta pentru virtute înseamnă strâmtorarea trupului, înfrânarea lui, strunirea acestuia, după cum lipsa virtuților înseamnă dezechilibrul trupului. Mersul pe cărarea virtuților, spune Sfântul Isaac Sirul, este tulburat de mâhnire pentru trup, boli și dureri 72. Atunci când, însă, sufletul ajunge să le dobândească pe acestea, durerea trupului, oricât de mare ar fi, nu mai are puterea asupra bucuriei și fericirii sufletului, procurate de roadele virtuților. Cu alte cuvinte, omul își
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
și pocăință, ci, în loc de a ne recunoaște păcatele pentru care suntem pedepsiți, ne învârtoșăm în necazurile noastre și învinovățim pe Dumnezeu pentru ele, pe oameni sau pe diavoli, considerându-ne pe noi înșine nevinovați, atunci toate acestea ne pricinuiesc „o mâhnire neîncetată și necazurile noastre se fac cumplite”74. Dacă ne vom aminti necontenit - spune Sfântul Antonie cel Mare - că în viață trebuie să răbdăm mici și scurte necazuri, după moarte ne vom bucura de cea mai mare plăcere și de
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
Lucian Blaga, Tudor Arghezi și Ion Barbu. Autoritățile comuniste i-au interzis să concerteze în anul 1987, însă după Revoluție a revenit pe scenă. - Dragă Maestre, la ultima noastră întâlnire și discuție, în urmă cu doi ani, v-ați exprimat mâhnirea în legătură cu ceea ce se întâmplă în România. S-a schimbat ceva de atunci? - Da. Dar nu în bine. În mai rău. Din rău în mai rău. La mine, la Podari, să nu zici că nu s-au întâmplat lucruri deosebite! La
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]