1,406 matches
-
ce las / las din iubire / [...] / din agoniseala mea», p. 41 / «să revăd cum cade-n brațe-mi / infinitul mirosind // mirosind a fân de vară / înflorit proaspăt cosit / precum mândra dimineața / când mustea de-atât iubit // să revăd prin timp când mândra / avea sânii ridicați / formele forme sublime / aveau porii dilatați», p. 42; sau în vibrație psalmic-argheziană, ori cu „pitulușul“ / „de-a v-ați ascunselea“ jumătăților androginice: «ți-aș pitula prin sânge-mi pașii / eșarfa de la gât plutind / te-aș descompune-n
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
Însetat, sufletul meu, Și uitat de Dumnezeu, Be' apă din piatră seacă, Dorul din suflet să-mi treacă ... Că, de n-ar fi dorul pe lume, Tot m-aș cățăra pe culme, Pe cărări de doruri grele ... Să-mi văd mîndra printre stele, Apăi, dorule, dorule, dor, Mă culcai jos pe pridvor, Și privii spre cer la stele, Mîndra mea era-ntre ele ... Și eu însetam de dor, La apusul zilelor ... Apăi, dorule, dorule, dor ... Thomas cîntase transfigurat de o durere
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
Că, de n-ar fi dorul pe lume, Tot m-aș cățăra pe culme, Pe cărări de doruri grele ... Să-mi văd mîndra printre stele, Apăi, dorule, dorule, dor, Mă culcai jos pe pridvor, Și privii spre cer la stele, Mîndra mea era-ntre ele ... Și eu însetam de dor, La apusul zilelor ... Apăi, dorule, dorule, dor ... Thomas cîntase transfigurat de o durere mai presus de înțelegerea oamenilor, dar nimeni nu-i dăduse atenție. De altfel, cînd cheful era în toi
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
auzeai pe ulițele Domneștiului, fluierul melodios, chiar corect muzical, al truditorului Nae lu' Doguță, fredonându-și cântecul din buzele arse, fie de arșițe, fie de geruri: „Pe sub deal, pe sub pădure/ Trec fetițele la mure/Zărzărea, zărzărea, zărzărică, zărzărea/ Pe la poarta mândrei mele, Ionel trecea”. Când buzele îi oboseau de melodiosul fluierat, începea să cânte din gură. Anunța la acea oră, oamenii satului că Nae lu' Doguță și roaba lui, în sezonul de vară, sania în sezonul iernii, au ieșit pentru a
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
auzeai pe ulițele Domneștiului, fluierul melodios, chiar corect muzical, al truditorului Nae lu' Doguță, fredonându-și cântecul din buzele arse, fie de arșițe, fie de geruri: „Pe sub deal, pe sub pădure/ Trec fetițele la mure/Zărzărea, zărzărea, zărzărică, zărzărea/ Pe la poarta mândrei mele, Ionel trecea”. Când buzele îi oboseau de melodiosul fluierat, începea să cânte din gură. Anunța la acea oră, oamenii satului că Nae lu' Doguță și roaba lui, în sezonul de vară, sania în sezonul iernii, au ieșit pentru a
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
cântece alese și, într-adevăr, răsărite din ape, dar din ape limpezi și mirifice ce scaldă câmpul și cerul Dobrogei și poartă dorurile, dragostele, jelile pescarilor, mândrilor, mândrulițelor, grindului dintre Dunăre și Marea Neagră. „Firicel de busuioc”, „Murgule, coamă frumoasă”, „Hai, mândro, să doinim iară”, „Mândruliță dobrogeană”, „Inimioară, inimioară”, „Balada lui Zbârlea, pescarul”, „Colo jos sub mal de apă”, „Luai boii să-i înjug”, „Sârba lui Asmanu”, „Ilenuțo, und’ te duci?”, „Soră dragă, Dunăre”, „Lună, lună, soră lună”, „Pe baltă la Jurilovca
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
și lung. Dar cum poporul este vestit pentru vigilența și înțelepciunea sa, își băga picioarele în tratament susținând sus și tare experiența sa milenară. Adică aia bazată pe usturoi, rachiu, lebăr, tobă, cârnați, și nădușeală la așternut cu nevasta, cu mândra, ibovnica, vecina, cuscra, fina, nașa, soacra, în fine, cu cine se nimerea, deoarece, noaptea, nu are importanță, că tot nu se vede nimic. Să nu uităm însă că suntem în țara tuturor posibilităților. Prin urmare... Cam pe la Sfântul Ion când
ERADICAREA GRIPEI PORCINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364202_a_365531]
-
lui Traian, să-i latinizăm pe barbarii aceia, nemișcați, bătuți în cap acolo de la facerea lumii. Eu am să-i latinizez într-o sută șaptezeci de ani și astfel voi deveni ministrul educației lor naționale! Și vulpea, dintr-o dată, deveni mândră de ce clocise”. Această nouă legendă scoasă dintr-un cuib, ca din pălăria iluzionistului, în care o vulpe a fost doică lui Romulus și Remus, nu am avut norocul să o ascultăm din gura acestui lefegiu politic, ce nu-și cunoaște
POLEMOS: REMUS DIN CUIBUL VULPII de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368430_a_369759]
-
țara și-al ei popor Și a deschis drum prosperării. E Ferdinand întregitorul, Ce în România a domnit. El și-a iubit nespus poporul, Luptând să îl vadă întregit. Cât în România a domnit El a păstrat-o neștirbită. Și mândră țara a înflorit, De domn și neam fiind iubită. Ca un rege mândru și loial, A sa religie și-a schimbat,. Căci avea un singur ideal: Al său popor și al său regat. După el regența a urmat, Căci prințul
ANIVERSARE 10 MAI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368036_a_369365]
-
vântul nu mai bate, sub Soare, licuricii zburdă-n firul ierbii, de pe veranda casei, dulce vers răzbate, caută rima potrivită, prietenii acerbii. Dintr-un pahar mărgele, numără silabe, o metrică perfectă și uite înc’-un vers, vorbesc din amintiri de mândre slabe, cu-o rimă sărutată citită pe revers. Ei stând așa-n lumina blândă de apus, împărtășindu-și bucuria revederii, Soarele dispărea, sub deal, fiind răpus de frumusețea prieteniei și a serii. Prietenul tău drag cu fire îndrăzneață cu suflet
PRIETENIE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368077_a_369406]
-
și eu le duceam de mână la maternitate, se înfiebântă moașa Lina... Spune tu, Gheorghițo, că nu e adevărat! Că și tu ai venit și ai avut pe urmă cei mai frumoși gemeni din comună și satele învecinate și ești mândră de ei. Hai, spune, să te audă femeile astea fără rușine de Dumnezeu! - Este adevărat, tușă Lino, dar nu mă mai spune la lume, că-mi e rușine! - Rușine, acuma? Hm! - Păi, mi-a fost întotdauna de atunci încoace... Nu
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
le atingea sufletul.Copacii își dezmorțeau gândurile sub privirea mugurilor,gângurind a prunci. O simfonie de dragoste necoaptă plutea în aerul cu sărutări de miri.Din loc în loc vedeai exersându-și zborul amorțit de ospățul iernii,tot felul de insecte,mândre de fâlfâitul cu care îngenuncheau măreția aerului.Peste tot licăriri de fire înverzite își țeseau habotnic arborele genealogic,în care aveau să-și lase cu mândrie,nașterea,adolescența și moartea.Mlădioase,florile încercau cu atingeri măiestre,ca petele lor de
SIMFONIA PRIMĂVERII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367655_a_368984]
-
Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 196 din 15 iulie 2011 Toate Articolele Autorului TRECE TIMPUL Alaltăieri, eram ieduță... săream să rup câte-o crenguță cu flori albe de salcâm, apoi m-ascundeam în fân. Ieri, am fost o veveriță mândra de a mea codiță, ronțăiam alune verzi și alergam prin livezi. Astăzi sânt o pisicuță grațioasă și drăguță; languroasă mă dezmierd, între perne, acum, mă pierd. Mâine - o vulpe șireată, voi da iama în poiată să umplu un coș cu
TRECE TIMPUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367086_a_368415]
-
este în ultimul an la Politehnica, specializarea Inginerie economică. Amândoi sunt persoane ambițioase și știu ce vor de la viață. Încă din timpul facultății au avut job, au mers la scoala, au avut burse în străinătate și pot spune că sunt mândră de ei. Le doresc să fie în primul rând sănătoși, să aibă o viață frumoasă, plină de realizări, o familie, bineînțeles, și să mă bucur de ei că și până acum. Invitație la pictură - La final, te rugăm să le
“INVENTEZ FORME PE CARE LE ÎMBRAC ÎN CULOARE” de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367238_a_368567]
-
udați de lacrimile mamelor îndurerate, doar aici e țara mea când cu tristețe sau cu bucurie ne amintim de clipele în care s-a scris istorie, o istorie a unui neam plin de glorie și de dârzenie. De aceea sunt mândră de țară, o țară cum nu e alta pe lume. Din negura timpului, aceste plaiuri sunt izvorâte din rai. Codrii seculari, dealurile line și râurile cu ape curate precum cristalul sunt tot atâtea motive de mândrie și bucurie pentru acest
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
memoriile și am publicat deja unele fragmente în revistele „Istorie și Civilizație”, „Magazin istoric”, „Clipa”, „Pro Saeculum”. Mi-aș dori ca tânăra generație să nu se lase manipulată, ci să-și urmeze drumul propriu, să se afirme și să fie mândră de apartenența sa națională. Poporului român îi urez să nu uite că am avut o Românie Mare, că trebuie să continue opera personalităților ridicate din rândul său. Mă gândesc la Dimitrie Cantemir, Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Nicolae Paulescu, N. Iorga
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
Acasa > Orizont > Selectii > ȘI CĂLARE ȘI PE JOS Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 900 din 18 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Mândra mea cea mai călare, Șa ți-aș fi pe-un cal vânjos Și șa moale-ntre picioare Bicicletei de sub dos Când te bate și te doare, Mândra mea cea mai pe jos. Sau pe cârca mea bucită Să te duc
ŞI CĂLARE ŞI PE JOS de ROMEO TARHON în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363672_a_365001]
-
Tarhon Publicat în: Ediția nr. 900 din 18 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Mândra mea cea mai călare, Șa ți-aș fi pe-un cal vânjos Și șa moale-ntre picioare Bicicletei de sub dos Când te bate și te doare, Mândra mea cea mai pe jos. Sau pe cârca mea bucită Să te duc la pas la dus Și-napoi încolăcită Cu picioarele de fus Peste șalele-mi sucită, Mândra mea cea mai pe sus. Sau, mai bine și mai bine
ŞI CĂLARE ŞI PE JOS de ROMEO TARHON în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363672_a_365001]
-
-ntre picioare Bicicletei de sub dos Când te bate și te doare, Mândra mea cea mai pe jos. Sau pe cârca mea bucită Să te duc la pas la dus Și-napoi încolăcită Cu picioarele de fus Peste șalele-mi sucită, Mândra mea cea mai pe sus. Sau, mai bine și mai bine, Să te las să-ți afli loc Unde vei găsi la mine, Cu răbdare și noroc, Sprijin care ști că ține, Mândra mea de la mijloc. Și când calul are
ŞI CĂLARE ŞI PE JOS de ROMEO TARHON în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363672_a_365001]
-
picioarele de fus Peste șalele-mi sucită, Mândra mea cea mai pe sus. Sau, mai bine și mai bine, Să te las să-ți afli loc Unde vei găsi la mine, Cu răbdare și noroc, Sprijin care ști că ține, Mândra mea de la mijloc. Și când calul are pană, Ori ne scapă lanțu-n gol, Să ne mai oprim din goană, Și-nainte de ocol Să tihnim geană pe geană Și să ne iubim domol... Referință Bibliografică: Și călare și pe jos
ŞI CĂLARE ŞI PE JOS de ROMEO TARHON în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363672_a_365001]
-
la București și se înscrie la școala Populară de Artă, secția canto-muzică ușoară, la clasa Viorelei Filip (nici că ar fi trebuit mai mult, ori cu altcineva decât excepționala artistă și profesoară!). Între 1995-1996 va face parte din Ansamblul Folcloric „Mândra din Petroșani”, ca solist vocal, apoi din Ansamblul „Ambasadorii prieteniei” al Clubului Sindicatului din Vulcan. Din 1997 compune melodii pentru trupa Etno pe care o părăsește în 1999, dedicându-se sieși, ca artist independent, apt să creeze și să interpreteze
RADU ILLE. SPECTACOLUL ÎNTRE LABIRINTURI, ARANJAMENTE ŞI VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364757_a_366086]
-
cucerit-o, întâi în componența trupei Demmo, apoi ca solistă sau în duete muzicale, dintre care cel cu maestrul Benone Sinulescu a fost succesul cel mai strălucit, a jucat film, a scris și scrie literatură sensibilă, precum glasul din cânt! „Mândro, bătute-ar focul” e un dialog muzical de superbă interioritate melodică, sensibilă și voioasă. În duet cu Benone Sinulescu, melodicitatea lirică, firul versului descriptiv și voioșia sunt în lăcașul lor, ca sabia în teacă. Ce cântăreață nu ar aspira să
ANAMARIA FERENTZ. PORTRET DIN MEDITAŢII AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349554_a_350883]
-
buzele, încercând să-mi stăpânesc violentele emoții prin gesturi precipitate. Când am ajuns, era prea târziu. Deborah zăcea cu gâtul tăiat în două, umplând covorul de sânge, iar mica mea regină își privea victima așa cum un vânător își privește prada: mândră și puternică, cinică și satisfăcută. "Nuuu!", am strigat. "Pentru ce...". * Prea bine. Nu va ști că vreau să mă răzbun. O voi atrage în cursă așa cum, mai mult ca sigur, a făcut și ea cu Deborah... E corect așa, nu
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (III) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350228_a_351557]
-
casă și cenușa de dincolo se micșora încet, dar vizibil. Și ea sesiză din camera proprie cum, cu încetinitorul, grădina dispărea, lăsând în urmă cioturi de tufe de trandafiri sau trunchiul scorojit al teiului de care, cândva, era atât de mândră. Când fu martoră la scena în care, din neatenție, pisica ei iubită țâșnise prin peretele translucid și ajunsese dincolo o mână de cenușă, urlă neomenesc și fugi spre camera lui, aruncându-i-se în brațe, prima dată după atâția ani
SFÂRŞIT?! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349125_a_350454]
-
și lung. Dar cum poporul este vestit pentru vigilența și înțelepciunea sa, își băga picioarele în tratament susținând sus și tare experiența sa milenară. Adică aia bazată pe usturoi, rachiu, lebăr, tobă, cârnați, și nădușeală la așternut cu nevasta, cu mândra, ibovnica, vecina, cuscra, fina, nașa, soacra, în fine, cu cine se nimerea, deoarece, noaptea, nu are importanță, că tot nu se vede nimic. Să nu uităm însă că suntem în țara tuturor posibilităților. Prin urmare... Cam pe la Sfântul Ion când
ERADICAREA GRIPEI PORCINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349144_a_350473]