7,613 matches
-
spiritul să nu crească treptat sub călăuzirea lui Dumnezeu, așa cum era firesc<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., p. 12. footnote>. Deci l-a amăgit pe om atât cu pofta trupului cât și cu mândria spiritului. Dacă șarpele ar fi încurajat numai simțirea, sau dorința de plăcere trupească, poate că n-ar fi reușit s-o ducă pe aceasta la păcat. Dar în același timp, duhul rău îi slăbește spiritul, trezind în el mândria, această
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
cu mândria spiritului. Dacă șarpele ar fi încurajat numai simțirea, sau dorința de plăcere trupească, poate că n-ar fi reușit s-o ducă pe aceasta la păcat. Dar în același timp, duhul rău îi slăbește spiritul, trezind în el mândria, această poftă necurată a spiritului de a fi ca Dumnezeu. Pofta simțirii și pofta spiritului s-au aprins astfel deodată, cu o singură mișcare. Omul nu mănâncă din pom numai pentru a-și satisface pofta simțirii stârnite, ci și pentru
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
liberă pentru ca să fie capabili de recunoștință față de Creator, dar ei au folosit această voință liberă spre neascultarea poruncii lui Dumnezeu. Astfel, primii oameni au călcat cu voie liberă și cu deplină știință porunca lui Dumnezeu, pierzând astfel darurile paradisiace din pricina mândriei, a neascultării, a lăcomiei, a nesupunerii, a nerecunoștinței. Ar fi trebuit ca, fie prin dorul de a trăi sădit de El în noi (căci de ce ne-a făcut vii, dacă n-ar fi iubit aceasta în chip deosebit?), fie că
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
adaogă totuși ca un element deosebit de neascultare. Fiind o materializare a neascultării, gustarea e și împlinirea, dar și urmarea neascultării<footnote Ibidem, pp. 3-4. footnote>. Deci pofta simțuală, ca eliberare a simțualității de spirit, a trebuit să stârnească în spirit mândria, pentru a se putea satisface. De-abia prin mândrie a rupt spiritul din ascultarea de Dumnezeu și l-a aservit sie-și. Actul căderii e prin urmare în același timp un act spiritual și un act simțual<footnote Ibidem, pp.
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
materializare a neascultării, gustarea e și împlinirea, dar și urmarea neascultării<footnote Ibidem, pp. 3-4. footnote>. Deci pofta simțuală, ca eliberare a simțualității de spirit, a trebuit să stârnească în spirit mândria, pentru a se putea satisface. De-abia prin mândrie a rupt spiritul din ascultarea de Dumnezeu și l-a aservit sie-și. Actul căderii e prin urmare în același timp un act spiritual și un act simțual<footnote Ibidem, pp.10-11. footnote>. Refuzul efortului ce-l reclamă practica binelui
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
suprem de judecată. Prin porunca lui Dumnezeu se puseseră în primul rând niște granițe și niște măsuri în om. Călcând porunca, aceste granițe și măsuri lăuntrice au fost nesocotite. O graniță s-a călcat prin excesul de simțualitate, alta prin mândrie; și amândouă prin neascultare. Astfel s-a produs o rupere de Dumnezeu și o rupere lăuntrică a omului<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică..., p. 13. footnote>, acesta din urmă ratând prin aceasta destinația lui naturală de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
1999, pp. 41-42. footnote>. Tot ca o sintetizare a învățăturii despre consecințele căderii primilor oameni în păcat, Ava Dorotei spune: Căci de unde am venit la toate necazurile acestea? De ce am căzut în toată starea aceasta vrednică de plâns? Nu din pricina mândriei noastre? Nu pentru neînțelepciunea noastră? Nu pentru că ținem la voia noastră cea rea? Nu pentru că stăpânește în noi amărăciunea voii noastre? Dar de unde? Nu a fost zidit omul în toată desfătarea, întru toată bucuria, întru toată odihna, întru toată slava
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
în noi amărăciunea voii noastre? Dar de unde? Nu a fost zidit omul în toată desfătarea, întru toată bucuria, întru toată odihna, întru toată slava? Nu era în rai? I s-a poruncit: să nu faci aceasta! Și a făcut. Vezi mândria? Vezi tăria cerbicei? Vezi nesupunerea? De aceea, Dumnezeu văzând această nerușinare, zice: Acesta e nebun, acesta nu știe să se bucure. De nu va cunoaște zile rele, va pieri cu desăvârșire. Căci de nu va învăța ce este necazul, nu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
N. Saxu pe versuri de G. Breazu și A. Motora, }ara noastră, cîntată într-un ușor falset de un grup de liceeni deloc Rock and Roll pe fundalul sepia al unui alt timp: "Epoca de Aur pe care cu îndreptățită mîndrie o numim Epoca Nicolae Ceaușescu". Liceenii Rock and Roll suna și titlul unei producții neaoș ceaușiste care dorea să relaxeze puțin imaginea severă a regimului, oferind pe lîngă bucățica de cașcaval asezonată cu note consumeriste băștinașe și doctoria moralității deprinse
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
Baloș în Moldova? Doar la Iași să fi fost așa ceva și... la Mănăstirea Neamțului, pe vremea lui mitropolitu Iacob, care era oleacă de cimotic cu noi, de pe Ciubuc Clopotarul de la Mănăstirea Neamțului, bunicul mîne-ta, Smarandă, (se adresează fi-si cu mândrie) al cărui nume stă scris și astăzi pe clopotul bisericii din Pipirig. Dacă și Ciubuc, al cărui nume, săpat în bronz, clopotul îl bătea, zi de zi, făcându-l să răsune în lume, intra în genealogia luminoasei manie... Și bunicul
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
excepție, luni, 30 sep tembrie: Întâlnire cu Richard Wagner și cu Giuseppe Verdi. Ne aflam in fața Filarmonicii de Stat „Ion Dumitrescu”. Bucuria, ca vâl cean de origine (sunt născut în comuna Amărăști!) îmi sporește. Iată, încă un motiv de mândrie... Ca profesie, Dariusz Pacak este bariton, fiind absolvent de conser vator la Varșovia (s-a născut în Polonia). A cântat pe scene renu mite din Polonia și din alte țări euro pene. A făcut un Masterat de suc ces în
Printr-un hazard, în vizită la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]
-
aceea despre isprava măreață și neobișnuit de altruistă a lui Bombur Yambarzal. Prin faptul că le transformase lumea de tigăi și oale care le era atît de familiară într-o efigie a terorii, prin faptul că își sacrificase demnitatea și mîndria la care ținea atît de mult, prin faptul că făcuse din el însuși arma cu care să-i insulte, îi trezi din ciudatul lor vis cu ochii deschiși, din puternica vrajă hipnotică în care îi învăluise limba aspră și seducătoare
Salman Rushdie Shalimar Clovnul by Dana Craciun () [Corola-journal/Journalistic/10108_a_11433]
-
colțul străzii, departe de casa ei cu poartă înaltă, ferecată. A meritat asediul răbdător, căci dincolo de zidurile unei case aparent banale din vecinătatea pieței de vechituri se află o fabuloasă menajerie de porțelan: mii și mii de piese, zice cu mândrie colecționara. Câte, nu mai știe, căci a renunțat să le mai numere în urmă cu câțiva ani și de atunci bibelourile s-au tot adunat, căci, recunoaște doamna Catargiu, pasiunea pentru ele n-a mai putut fi ținută în frâu
Agenda2003-32-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281355_a_282684]
-
semnificativ. Până când nu au mai ajuns deloc. De ce se mai îngrămădesc, totuși, atâția români să vină în Italia? Aveam să constat că pâinea noastră cea de toate zilele se câștiga la fel de greu ca în România. De ce nu se întorc? Probabil, mândria românului plecat și rușinat de alegerea făcută. Check-out. Aeroportul Sant’Angelo Treviso (popular, Aeroportul Treviso), cunoscut sub numele Veneția Treviso sau Antonio Canova, după numele noului terminal construit în 2007. Mă simțeam straniu. În jur, mulți români, grăbiți să treacă
Jurnal veneţian. In: Editura Destine Literare by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_379]
-
ani, din care aproape jumătate i-a petrecut ca alpinist, timișoreanul Cristian Tzecu se află-ntr-un punct de maximă importanță pentru cariera sa. El vrea să urce munții înalți ai planetei și de-acolo să aducă faimă Timișoarei, cu mândrie de bănățean. Pe 7 septembrie, el ar deveni expediționar într-o călătorie-premieră pentru istoria alpinismului local și chiar național. Aceasta este data preconizată a începe Expediția Peru 2003. „Performanțele atinse până în prezent și dorința de a realiza o premieră timișoreană
Agenda2003-35-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281410_a_282739]
-
P. Concurs l Județean În ideea de stimulare a interesului locuitorilor județului Timiș pentru buna gospodărire a localităților, președintele Consiliului Județean Timiș, domnul Dan Ioan Șipoș, a anunțat intenția de a lansa un concurs pentru desemnarea celei mai frumoase gospodării. Mândria locală, adesea susținută prin expresia „Tot Banatu-i fruncea! “, ar putea să-i determine pe gospodarii timișeni să participe la o întrecere al cărei câștig ar fi, pe lângă premiul în bani (preconizat la valoarea de 100 milioane lei), satisfacția de a
Agenda2003-36-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/281416_a_282745]
-
sumei. Din fonduri proprii, universitatea timișoreană a realizat însă studiul de fezabilitate și a realizat deja proiectul construcției, care va avea o parcare subterană, parter și patru etaje, clădirea dorindu-se a fi emblematică pentru Timișoara și un motiv de mândrie pentru Universitatea Politehnica. De îndată ce vor veni banii, construcția va începe, pe Bd. V. Pârvan, lângă Facultatea de Electrotehnică, aici urmând să funcționeze o bibliotecă, un centru de educație continuă și un centru de transfer tehnologic, care să pună în valoare
Agenda2003-22-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281067_a_282396]
-
Ce au primit în schimb? Deseori prea puțin față de ceea ce meritau. Alteori, mai mult decât puteau suporta. Ei sunt ceea ce generic denumim Ciobănești Românești. Ce am avea noi de câștigat dacă aceste rase ar fi omologate? Evident, un plus de mândrie națională. Ce ar avea ei, câinii, de câștigat, este greu de spus. Îi vom iubi oare mai mult dacă vor fi rase recunoscute și omologate internațional? Îi vor trata stăpânii lor cu mai mult respect? Nu ne rămâne decât să
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
întrerupere, am fost prezenți la fiecare sfârșit de săptămână pe piața presei bănățene și citiți de mai bine de 400 000 de cititori. Despre „Agenda“, cea care la începutul anilor ’90 reprezenta o modestă încercare publicistică, putem afirma astăzi cu mândrie - datele statistice ne dau acest drept - că este cel mai mare săptămânal regional din România, ocupând un loc fruntaș chiar și în topul săptămânalelor cu ediție națională și demonstrând, încă o dată (dacă mai era nevoie), că „tot Banatu'i fruncea
Agenda2003-27-03-agendisti () [Corola-journal/Journalistic/281212_a_282541]
-
realizată de MARIUS HORESCU Viitorul orașului, văzut pe planșetă Înclinăm, când vorbim despre Timișoara, să folosim superlative, aducem în scenă tradiția, amintim premiere. Electrificarea, tramvaiul cu cai, „orașul trandafirilor“ și acum, iată, oraș „de cinci stele“. E un lucru firesc, mândria locală funționează aproape peste tot. Nu putem, însă, să nu recunoaștem că Timișoara a cunoscut în ultima perioadă o oarecare stagnare, nereferindu-ne aici la populație, în vizibil regres față de deceniul trecut. Exemplificând, ultimul cartier al orașului - Ciarda Roșie -, fosta
Agenda2004-8-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282080_a_283409]
-
Italiei la Timișoara, dl Francesco Catania, a remarcat această colaborare extrem de benefică, declarând chiar că este unul dintre singurele parteneriate care s-au dovedit a fi viabile și după mai mult timp. Dl Adrian Orza are mai multe motive de mândrie în ceea ce privește Casa Faenza, și anume faptul că a reușit să aducă acolo o echipă de specialiști extrem de tineri, dar și faptul că asociația a reușit într-un timp atât de scurt să se facă cunoscută. Un exemplu grăitor în acest
Agenda2004-14-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282247_a_283576]
-
Pagină realizată de VIORICA RUBANSCHI Catedrala Mitropolitană din Timișoara - veritabil monument de artă și emblemă a orașului Mândria timișorenilor „Declarată monument de artă pentru arhitectura, pictura și sculptura ei, inclusă în traseele turistice și nelipsită din toate ghidurile, Catedrala Mitropoliei Banatului este mândria credincioșilor care au durat-o să înfrunte veacurile“, a subliniat Î.P.S. Nicolae Corneanu, Mitropolitul
Agenda2004-18-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282355_a_283684]
-
de VIORICA RUBANSCHI Catedrala Mitropolitană din Timișoara - veritabil monument de artă și emblemă a orașului Mândria timișorenilor „Declarată monument de artă pentru arhitectura, pictura și sculptura ei, inclusă în traseele turistice și nelipsită din toate ghidurile, Catedrala Mitropoliei Banatului este mândria credincioșilor care au durat-o să înfrunte veacurile“, a subliniat Î.P.S. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului. Acest sfânt lăcaș de cult este vizitat zilnic de sute de oameni mânați de credință, care aprind lumânări, sau de simpli turiști români sau
Agenda2004-18-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282355_a_283684]
-
vorba de bogăția trupului, în primul rând: inteligență, voioșie, frumusețe pe dinafară și pe dinăuntru. Această frumusețe înseamnă curățenie sufletească și trupească, piele netedă, ochi luminoși, care exprimă iubirea pentru toți semenii, sănătate trupească, adică lipsa bolilor de orice fel, mândria că ești bun și că nu te ascunzi printre oameni răi, frumusețea cugetului ce doboară orice răutate și perversitate, ce doboară urâțenia oamenilor în care sălășluiesc spirite malefice“. Pe scurt, tot ce-și dorește un om de la viață. „Eu sunt
Agenda2004-18-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282362_a_283691]
-
post de crainic la BBC. După patru ani, a devenit jurnalist la România liberă a lui Ion Rațiu, publicație care apărea în Londra, iar mama sa era secretara regretatului disident. Ea se ocupa de toată corespondeța omului politic, spune, cu mândrie, Michael. După 17 ani de trai londonez, familia Mussulis revine în România. Nimic nu mai era la fel. Astăzi, părinții tânărului trăiesc la Pitești, departe de tumultul orașelor mari. Michael predă cursuri de salsa la Timișoara. Poveste dansantă Michael participa
Agenda2003-43-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281634_a_282963]