7,782 matches
-
un contur binemeritat al României, încearcă să promoveze adevăratele valori românești, pentru că trebuie să recunoască și celelalte popoare ale Europei, că noi românii suntem un popor unic în Europa și trebuie să ne recâștigăm dreptul nostru de a exista și mândria de a fi român. Suntem un popor născut, crescut și educat în granițele sale. Noi nu am avut și nici nu am dorit alte teritorii. Suntem un popor pe care nici o putere din lume nu l-a cucerit în totalitate
O ANTOLOGIE A SCRIITORILOR ROMÂNI DE PRETUTINDENI de IUSTINIAN GR ZEGREANU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Iustinian_gr_zegreanu_o_ant_iustinian_gr_zegreanu_1364521648.html [Corola-blog/BlogPost/345428_a_346757]
-
alții. De aceea principalul merit al acestei Antologii dar și acelor două ediții bilingve anterioare (român-englez, român - francez) precum și al autoarei Ligya Diaconescu este faptul că ele ne redau sentimentul național (care în ziua actuală este deosebit de atrofiat) ne întăresc mândria de a fi român și ne prezintă lumii la adevărata noastră valoare. Parafrazând-ul pe Lucian Blaga, noi românii sunt parte din „corola de minuni ale lumii”, una din luminile care conferă strălucire existenței umane, o parte din a lumii
O ANTOLOGIE A SCRIITORILOR ROMÂNI DE PRETUTINDENI de IUSTINIAN GR ZEGREANU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Iustinian_gr_zegreanu_o_ant_iustinian_gr_zegreanu_1364521648.html [Corola-blog/BlogPost/345428_a_346757]
-
cu amintirea Și caut un motiv de-a exista, În fiecare nor îți văd privirea Și plouă cu tăceri pe rana mea. Începe amintirea să vorbească, Mă mustră gândul c-ai ales să pleci, Iar inimii începe să-i lipsească Mândria ta ce m-a robit pe veci. Mă cert cu gândul care nu-mi dă pace Și nu-nteleg de-a fost adevărat, Dar amintirea-n ploaie se preface, S-a mai zvântat o lacrimă-n păcat. Mă plimb pe
ALEXANDRA MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/alexandra_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
la braț cu amintireași caut un motiv de-a exista,În fiecare nor îți văd privireași plouă cu tăceri pe rana mea.Începe amintirea să vorbească,Mă mustră gândul c-ai ales să pleci,Iar inimii începe să-i lipsească Mândria ta ce m-a robit pe veci.Mă cert cu gândul care nu-mi dă paceși nu-nteleg de-a fost adevărat,Dar amintirea-n ploaie se preface,S-a mai zvântat o lacrimă-n păcat.Mă plimb pe străzi
ALEXANDRA MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/alexandra_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
bisericii. Bărbațipe cai înconjoară o parte a pieței, Junii satului se îndreaptă către intrarea în sat pentru a întâmpina oaspeții. Între timp avem posibilitatea de a admira florile liliachii ale bujorului de munte purtate de bărbați la pălărie, expuse cu mândrie de un flăcăiandru într-un coș împletit sau strânse în buchete pe care tineri și tinere în costume tradiționale le oferă oaspeților. Regretăm că nu putem urca pe înălțimile amețitoare ale muntelui pentru a ne bucura de priveliștea bujorului în
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1405972082.html [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
a răscolit amarul plin, / Ai apărat țara și neamul, / De vitregitul lor destin. // Bărbat român, frumos bărbat / Cu cruce-ntreagă-ai fost sortit, / În capul mesei așezat / ca stâlp al casei nemurit! // Tu ești țăranul, împăratul, / Tu ești motivul de mândrie, / Ai merite ca nimeni altul, / Stăpân și nestăpân pe glie. // Îmi ești bunic, poți fi nepot, / Ești tatăl meu și fiu poți fi, / Eu te cinstesc așa cum pot / Și versul te va nemuri.” Dar poeta nu se oprește doar la
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
troienind sub cioturi vise, ochii nopții sting lin teama ațipind prin gări nescrise. Dezbrăcând de sub cojoace blânda iarnă-n chip de înger, fulgii au pornit să joace pe marama unui fulger. Au topit prin suflet gerul cu-ale spadei lor mândrie, învelind cu îngeri cerul din a iernii lungi feerie. Își luă aripile-n palme biata iarnă și se duse. o paradă de flori dalbe cu-a ei spadă o răpuse. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: BALADA IERNII / Doina Bezea : Confluențe
BALADA IERNII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1467457097.html [Corola-blog/BlogPost/385239_a_386568]
-
de obosit eram, o simțeam cum mă strângea în brațe, lipindu-se cu tot corpul de mine, parcă ar fi vrut să treacă pragul încăpățânării mele de-a nu le da satisfacție stolnicilor. Dar eu mă gândeam la ea, la mândria ei că dorea să arate că este fecioară și poate nu era potrivit să facă acest lucru în condiții prost alese, care ar fi transformat plăcerea într-un supliciu. În cele din urmă, am înduplecat-o să amânăm cu douăzeci și patru
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422710732.html [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]
-
privindu-mă în ochi. Pletele blonde îi fluturau ușor, adiate de briza mării. Mă întrebă brusc, cu un aer curios: - De unde sunteți? - Din Valea Jiului, i-am răspuns cu o voce stinsă. Dar dumneavoastră ? - București ... Pronunță cuvântul cu un aer de mândrie, parcă dorind prin asta să arate o anume doză de superioritate față de mine. Nu reușise. Continuă seria întrebărilor: - Și ce profesie aveți ? De data asta a fost rândul meu să încerc o mică doză de mândrie. - Sunt inginer la o
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1459544892.html [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
cu un aer de mândrie, parcă dorind prin asta să arate o anume doză de superioritate față de mine. Nu reușise. Continuă seria întrebărilor: - Și ce profesie aveți ? De data asta a fost rândul meu să încerc o mică doză de mândrie. - Sunt inginer la o exploatare minieră. Pot să vă întorc întrebarea ? - Asistentă medicală ... Nu știu de ce nu m-a mirat răspunsul ei. Undeva în străfundul sufletului meu am bănuit în permanență că lucrează într-un domeniu benefic pentru semenii ei
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1459544892.html [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
fi dascăl te trimite cu gândul la sacralitate. Dacă în România, schimbările de tot felul ale societății românești au pus în umbră domeniul învățământului, au știrbit din frumusețea, savoarea și importanța acestei vocații, totuși s-au găsit mulți dascăli, spre mândria lor, care au înfruntat toate neajunsurile, și au ținut la înălțime statura onorabilității profesionale. Ce altceva, dacă nu chemarea interioară i-a făcut pe mulți dintre ei să rămână pe baricade pentru a da strălucire acestei minunate profesii, pentru a
CHEMĂRI DIN TAINIŢELE VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1464272525.html [Corola-blog/BlogPost/378934_a_380263]
-
în: Ediția nr. 827 din 06 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Cad tropote caii osteniți în frâie își caută fuga nu dorm o sete albă suplețe coama împletită în galop se avântă un alergat turbat mâini calice minți seci lovesc mândrie în bice strâng frâie durere impusă de om suflete pârjolite caii feblețea mea ochi umezi vă admiră un om. Referință Bibliografică: Caii osteniți / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 827, Anul III, 06 aprilie 2013. Drepturi de Autor
CAII OSTENIŢI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Caii_osteniti_gheorghe_serbanescu_1365230184.html [Corola-blog/BlogPost/346069_a_347398]
-
călătoriei pe firul roșu și sensibil al rememorării. În memoria scriitoarei, s-au decantat amintirile, rămânând doar frumosul: hora din poiană, Glavaciocul ce toarce liniștit pe sub pletele sălciilor, pădurea de pe deal, mărgăritarele de pe Căldăraru, călușul, umorul localnicilor, hărnicia, demnitatea și mândria sătenilor, ,,moștenire" care i s-a transmis de către înaintași, purtată cu sine oriunde ar merge. ,,Mulțumesc celor din rândul cărora m-am ridicat, fără ei n-aș fi fost nici eu și nici cartea", spunea autoarea Floarea CĂRBUNE în fața consătenilor
LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 by http://confluente.ro/_locul_magic_al_copilariei_mihai_leonte_1372857652.html [Corola-blog/BlogPost/363896_a_365225]
-
al întinderilor de nea, la curcubeul culorilor crude ale primăverii, răsărite din cafeniul arăturilor și până la romanticele nuanțe ale toamnei, de galben, portocaliu și ruginiu. În acele vremuri, mănoasa câmpie și-a revendicat titlul de „grânar al țării”, revărsând cu mândrie-n zare „galbenul de Bărăgan”,devenit culoare de stindard. Uriașele sale pete de culoare au fost punctate din loc în loc cu tot mai multe siluete negre ale ciudatelor păsări metalice care-i sorb din pântec prețiosul petrol. Pentru că adâncul sarmatic
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
al diasporei din Montreal să-i infirme spusele, zicându-i: Curge pe naiba! Nu curge nimic!” Pe domnul Altaras dacă-l salutai în orice limbă, el îți răspundea în românește; când vorbea cu nea Mitică despre România spunea plin de mândrie: Măi Mitică, ce țară minunată am avut!. Era sincer și deschis și iubea mult România. Avocatul Nichita Tomescu însă îi tachina mereu spunându-le mai în glumă, mai în serios: Ați făcut bani, de aia ați iubit România!. Ager la
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Daca_vrei_sa_reusesti_in_viata_fa_ti_cel_putin_un_prieten_evreu_capitolul_xx_.html [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
Fundația “Octavian Fodor”, Cluj-Napoca, Fundația LiveMed din Târgu-Mureș, Consiliul de Administrație al Policlinicii Hipocrate 2000, Târgu-Mureș etc.). Prof. Dr. Mircea Chiorean este unul dintre inițiatorii proiectului care s-a finalizat prin înființarea Serviciului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD), mândrie a sectorului sanitar românesc. Pentru toate cele consemnate primește în 2005, dincolo de miile de mulțumiri ale celor care au beneficiat de dăruirea, implicarea, competența și meritele deosebite în dezvoltarea specialității de A.T.I. și a medicinii de urgență, diploma Ministerului
Daniela Gîfu: UN ULTIM OMAGIU PROF. DR. MIRCEA CHIOREAN. ȘI ÎNGERII SE ODIHNESC CÂTEODATĂ… by http://revistaderecenzii.ro/daniela-gifu-un-ultim-omagiu-prof-dr-mircea-chiorean-si-ingerii-se-odihnesc-cateodata/ [Corola-blog/BlogPost/339374_a_340703]
-
poemele-cugetări la ” Finit” - ”Graniță/ între a vedea/ și a nu vedea/ între a fi și a nu mai fi”, (dilemă shakespeareană), ”dincolo de cer și pământ”(pag. 97), fiind un volum de maxime poetice în raport cu ireversibilul timp: În derivă/ prin vâltorile mândriei/ omul/ în curând/ doar amintirea mai poate consola/ declinul viitorului/ timp nerambursabil/ dincolo de vizibil” (pag. 21). În concepția autorului, omul se percepe pe sine un simbol, o sinteză a lumii, un microcosmos. Alchimiștii, de exemplu ”au semnalat analogiile și corespondențele
ELISABETA IOSIF by http://confluente.ro/articole/elisabeta_iosif/canal [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
poemele-cugetări la ” Finit” - ”Graniță/ între a vedea/ și a nu vedea/ între a fi și a nu mai fi”, (dilemă shakespeareană), ”dincolo de cer și pământ”(pag. 97), fiind un volum de maxime poetice în raport cu ireversibilul timp: În derivă/ prin vâltorile mândriei/ omul/ în curând/ doar amintirea mai poate consola/ declinul viitorului/ timp nerambursabil/ dincolo de vizibil” (pag. 21). În concepția autorului, omul se percepe pe sine un simbol, o sinteză a lumii, un microcosmos. Alchimiștii, de exemplu ”au semnalat analogiile și corespondențele
ELISABETA IOSIF by http://confluente.ro/articole/elisabeta_iosif/canal [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
un contur binemeritat al României, încearcă să promoveze adevăratele valori românești, pentru că trebuie să recunoască și celelalte popoare ale Europei, că noi românii suntem un popor unic în Europa și trebuie să ne recâștigăm dreptul nostru de a exista și mândria de a fi român. Suntem un popor născut, crescut și educat în granițele sale. Noi nu am avut și nici nu am dorit alte teritorii. Suntem un popor pe care nici o putere din lume nu l-a cucerit în totalitate
Dr. Iustinian Gr. Zegreanu: O ANTOLOGIE A SCRIITORILOR ROMÂNI DE PRETUTINDENI by http://revistaderecenzii.ro/dr-iustinian-gr-zegreanu-o-antologie-a-scriitorilor-romani-de-pretutindeni/ [Corola-blog/BlogPost/339548_a_340877]
-
alții. De aceea principalul merit al acestei Antologii dar și acelor două ediții bilingve anterioare (român-englez, român - francez) precum și al autoarei Ligya Diaconescu este faptul că ele ne redau sentimentul național (care în ziua actuală este deosebit de atrofiat) ne întăresc mândria de a fi român și ne prezintă lumii la adevărata noastră valoare. Parafrazând-ul pe Lucian Blaga , noi românii sunt parte din „corola de minuni ale lumii”, una din luminile care conferă strălucire existenței umane, o parte din a lumii
Dr. Iustinian Gr. Zegreanu: O ANTOLOGIE A SCRIITORILOR ROMÂNI DE PRETUTINDENI by http://revistaderecenzii.ro/dr-iustinian-gr-zegreanu-o-antologie-a-scriitorilor-romani-de-pretutindeni/ [Corola-blog/BlogPost/339548_a_340877]
-
de aceste cuvinte? Gândesc Licinius să te trimit pe tine Sol la Daci, doar îi cunoști mai bine Și vei încredința pe regale dac Că este înzadar tot ce fac. Împotrivirea îl va costa multe vieți omenești. Să vorbești cu mândrie, chiar dacă iubești, Așa îi stă bine unuio general roman victorios. LICINIUS E bună chibzuiala. Sunt bucuros Să îndeplinesc porunca împăratului maiestos! TRAIAN Ai Romei suntem, patroni și salvatori! Capitalei lumii să-i aducem vestitele comori. Să mergem oșteni, birunța ne
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
chibzuiala. Sunt bucuros Să îndeplinesc porunca împăratului maiestos! TRAIAN Ai Romei suntem, patroni și salvatori! Capitalei lumii să-i aducem vestitele comori. Să mergem oșteni, birunța ne așteaptă! Fala romană e plămădită din faptă, Din străbuna vitejie, ... din a noastră mândrie. Cu încredere să pășim pe podul lui Traian Spre ținta deplină din acest an! Licinius vei merge în frunte! Armia romană e un munte! ( Oastea începe să treacă, înșiruindu-se pe pod. ). TABLOUL VI ( Înăuntru templului sacru din Sarmisegetusa. Pereții
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
fapte bune! Ne amenință dușmanul munții noștri sfinți Scăldați cu sânge de părinții noștri, părinți. E la grea încercare al Daciei popor! El știe să moară Pentru scumpa noastră țară! El știe să fie învingător. Înainte deci! Pe viață în mândrie, Pe moarte, în viață vie! ( Fulgeră, tună și trăznește puternic. ). VEZINAS Mare îți este puterea, mania și iertarea, Slăvit zeu ce ne stăpânești zarea! De am fost nevrednici o clipă, te-ndură. Vom di de-acum înainte cu mai multă
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
ridice în propriile picioare. Ce simțim când ieșim afară și privirile celor din jur ne urmăresc până ieșim din câmpul lor vizual, când după muncă asiduă ne sunt recunoscute meritele, cand la întâlnirea cu foști colegi de liceu, de facultate mândria și liniștea sufletească ți se citește în suflet. Sunt sentimente care provin din lucruri simple uneori, alteori din întâmplări din care nu vezi scăpare, care însă te pot omorî în același mod în care te pot face să renaști. Sunt
SĂ FII FEMEIE... de DIANA ILIA în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 by http://confluente.ro/Sa_fii_femeie_diana_ilia_1362767067.html [Corola-blog/BlogPost/354332_a_355661]
-
nu au fost niciodată înfrângerile aproapelui. Câteodată nici nu mai știu cu cine mă lupt. Prima bătălie, pe care n-am s-o uit niciodată, a fost cu mine însumi, după care s-a așternut pacea între noi... Laudă, fățărnicia, mândria de sine, sunt o parte din victimele mele. Ultima biruința, știu, va fi împotriva morții. De la Înviere încoace, de când am început să-i cunosc neputințele, nici nu m-am luptat cu ea niciodată! Cu viața- mereu... Sursă foto. Roșe paradise
BIRUINȚELE MELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1434688744.html [Corola-blog/BlogPost/352940_a_354269]