8,306 matches
-
Fie că asemănarea lor cu Elvis Presley e un dar de la Dumnezeu, fie că e rezultatul unor sofisticate operații estetice (care în Beverly Hills, la cel mai de succes chirurg plastic, ajung să coste 250 000 de dolari), „copiile“ sunt mândre să fie oglinzile idolului lor. Mai ales că „meseria de Elvis“ poate fi o carieră strălucitoare, aducătoare de bani și faimă. Nici un alt personaj al istoriei, de la Alexandru Macedon încoace, n-a „produs“ mai mulți imitatori decât Elvis Presley. Festivaluri
Agenda2004-21-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282440_a_283769]
-
Portugalia, Rusia, Singapore, Spania, S.U.A. , Taiwan, Tunisia, și, bineînțeles, România. La festivitatea de deschidere, organizată, ca de altfel și lucrările, la Facultatea de Științe Economice, rectorul Universității de Vest, prof. univ. dr. Ioan Mihai, a subliniat că „suntem onorați și mândri (Universitatea de Vest, n.r.) să găzduim o astfel de manifestare internațională și să avem printre noi așa mari personalități“. Cum de s-a organizat o astfel de reuniune a celor mai renumiți cercetători din domeniul spațial la... Timișoara? Seenith Sivasundaram
Agenda2004-24-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282516_a_283845]
-
ușor/ când vine clipa se strămută/ înaintez/ pe umăr am Îndrumătorul“ (Îndrumătorul). Cassian Maria Spiridon e încă fidel ornamentelor clasice într-o poezie profund (post)modernă care nu se desparte nici măcar râzând de metaforă, comparație și epitetul ales (luna „regina mândră“ e „ca o tigvă“, torsul iubitei e o „umbră vie palpitândă“, sufletul e „ca o avalanșă de fotoni“, iar zăpada, „ca o pudră de zahăr/ peste brazde“ etc.). Pe coperta interioară a volumului O săgeată îmbrăcată în roșu se precizează
Cum ai șterge din viață neantul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2832_a_4157]
-
Taub Elena-Etel, 77 ani l Jura Anuța, 68 ani l Frățilă Solomie, 73 ani l Pena Marin, 43 ani l Gongea Ioan, 69 ani l Lunga Aurelia, 26 ani l Șopterean Mihai-Găvrilă, 66 ani l Șipețan Nicolae, 84 ani l Mândru Milena, 53 ani l Pădure Nicolae, 83 ani l Stănciugelu Ana, 84 ani l Micola Sofia-Friderica, 81 ani l Szabacsi Iosif, 75 ani l Grama Maria, 61 ani l Bot Ana, 76 ani l Popa Ștefan, 80 ani l Bogdan
Agenda2005-05-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283337_a_284666]
-
de album. „Parcul Rozelor“ este genericul sub care Casa de discuri Audiotim&Ralina a editat, pe suport DVD, o selecție de paisprezece piese de muzică populară bănățeană și moroșenească, interpretată de soliști îndrăgiți. Dacă numele pieselor, dintre care-am aminti „Mândră floare trandafir“, „Bucură-te, lume mândră“, „Frumoși bănățenii mei“ sau „După pui de moroșan“ și „Cetera, inima mea“, spun multe mai cu seamă cunoscătorilor într-ale folclorului, acelea ale interpreților sunt la-ndemână și celor care apleacă numai din când
Agenda2005-08-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283402_a_284731]
-
sub care Casa de discuri Audiotim&Ralina a editat, pe suport DVD, o selecție de paisprezece piese de muzică populară bănățeană și moroșenească, interpretată de soliști îndrăgiți. Dacă numele pieselor, dintre care-am aminti „Mândră floare trandafir“, „Bucură-te, lume mândră“, „Frumoși bănățenii mei“ sau „După pui de moroșan“ și „Cetera, inima mea“, spun multe mai cu seamă cunoscătorilor într-ale folclorului, acelea ale interpreților sunt la-ndemână și celor care apleacă numai din când în când urechea la muzica populară
Agenda2005-08-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283402_a_284731]
-
strivească, din neatenție, din prea multă curiozitate, corola de minuni a lumii. Prolog „După peregrinări de zece ani, simțeam nevoia să mă întorc la pictură“, mărturisește Constantin Flondor, deși nu-și renegă nici una dintre perioadele de creație și chiar e mândru de filmele pe care le-a făcut și în cadrul Sigmei, și chiar după aceea. Întoarcerea sa la pictură, ca dintr-o călătorie pe alt tărâm, când dorul te mână, negreșit, spre poarta pe care ai mai pășit, în copilărie, a
Agenda2004-37-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282858_a_284187]
-
ca dintr-o călătorie pe alt tărâm, când dorul te mână, negreșit, spre poarta pe care ai mai pășit, în copilărie, a coincis cu reîntâlnirea cu Paul Gherasim, într-o tabără de creație la Teremia Mare (superb loc bănățean, cândva mândru să găzduiască artele, indiferent că era vorba despre poezia lui Nichita sau despre măiastra pană de pictor a atâtor mari creatori contemporani, astăzi - mai gârbovit de povara zilei ce trece și de grijile unei nesfârșite tranziții!) . Gherasim și-a invitat
Agenda2004-37-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282858_a_284187]
-
pe care a primit-o. Se înțelege bine cu alți câini. Trebuie ținut minte întotdeauna că, indiferent unde se află și ce trebuie să facă, are nevoie de atenția stăpânului. În ringul expozițiilor chinologice, el are o ținută alertă și mândră și le permite arbitrilor să-l examineze fără să schițeze vreo mișcare de evitare, fără să se ferească. Popularitatea sa mai are două explicații de ordin pragmatic: acest câine, pe de o parte, se adaptează la fel de bine în mediul urban
Agenda2004-39-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282907_a_284236]
-
în volumul colectiv „Cântece patriotice“. În 2003 a editat volumul „Rapsodia din Belinț“ (Editura Marineasa, Timișoara). Acum are sub tipar o nouă carte, dedicată corului din Chizătău. Iată ce spune despre el prof. univ. dr. Gheorghe Firca: „Împătimit al trecutului, mândru de muzicalitatea, devenită legendară, a ținutului său natal, Constantin Tufan Stan este convins de imperativul cultivării memoriei colective, prin apelul la martorii încă existenți printre noi dar, mai ales, prin apelul la documentul tot mai greu de găsit și perisabil
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
nu de făcut bilanțuri, căci omul „în alb și negru“ care este știe în orice clipă câte-s ale sale: „Eu de ce nu aș fi fericită? În trecerea mea efemeră prin viață am realizat două lucruri extraordinare, de care sunt mândră: am doi copii, Ștefan, care are aproape 12 ani, și Maria Speranța, care are 2 ani. Lăsând la o parte rolurile, succesele, căsniciile, aplauzele, lacrimile, fericirile, cred că numai copiii mei sunt urmele veșnice care vor rămâne după mine, doar
Agenda2003-14-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280880_a_282209]
-
al „Agendei“, cu această frază fiind risipite momentele de nostalgie pe care doar un mare actor le poate aduce în sufletul ascultătorilor. Ducu Bertzi, care are o relație mai veche cu redacția, a continuat cu melodia „de la mine din Maramureș“ - „Mândra me“ și a încheiat microrecitalul cu șlagărul „M-am îndrăgostit numai de ea“, fără de care „nu poate respira“, casa „fiind pustie fără ea“. Direct la sufletul gazdelor a mers și afirmația artistului că se simte extraordinar în orașul de pe Bega
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
Sentiment cu Ducu Bertzi Un prieten drag „Agendei“ - Ducu Bertzi a fost alături de timișoreni și cu această ocazie. Cu o voce caldă a cântat „Suflet fără chei“ și a trecut repede la un altfel de ritm, mai vioi, cu melodia „Mândra me“, cu influențe din zona natală a artistului, Maramureș. La întrebarea „indiscretă“ a amfitrioanei, despre identitatea personajului feminin din „M-am îndrăgostit numai de ea“ - fără de care nu poate respira - artistul cu zâmbetul pe buze a răspuns doar că „Ea
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
o avem mulți dintre noi (este vorba, bineînțeles, de o amintire culturală) în legătură cu perioada dintre cele două războaie mondiale. Însuși prefațatorul cărții, Dan-Silviu Boerescu, ne previne că "Glose-le despre altădată ale lui Z. Ornea lasă prea puține iluzii despre mândră lume veche, transformând România interbelică într-o oglindă crudă a unui prezent ce reverberează deja în viitor." Nici vorbă de așa ceva! În realitate, cunoscutul istoric literar - care poate fi oricând, fără efort, și istoric - nu face decât să șteargă praful
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
românului Hotel Europa și citește exclusiv textul diletantului, iar la sfârșit exclama: "- Am terminat și să știi că mi-a placut." Personajul-narator recunoaște cu umor: "Sincer să fiu, credeam că vorbește de Hotel Europa. Dau din cap mulțumit, apoi ridic mândru bărbia (...). Am aerul unui ofițer german cu monoclu." Apoi, însă... "...înțeleg că vorbește de fapt de cartea lui Gachet. Las bărbia în piept și nu mai zic nimic." Cu această scenă se încheie, tragicomic, odiseea tentativelor pe care le-a
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
umor cuceritor. Și aici Alecsandri își revendică dreptul la percepția nesupusa clișeelor, la subiectivitate. Franța spirituală este salutată cu entuziasm, după ce "tărăgănelile" germane rămîn în urmă. "Oare asta să însemne părtinire? În ochii noștri un vameș francez are o înfățișare mândră și este mai elegant în purtările sale decât un domnișor de la Viena." Ceea ce însă nu împiedică imaginea rafinată a Parisului să pălească simțitor prin prisma indispoziției cauzate de înrăutățirea sănătății Elenei Negri și de perspectivă cîtorva zile petrecute departe unul
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
babelor uitate de vreme, Andrei Marga, spune totul despre intențiile de viitor ale țărăniștilor. Alegerea lui Gheorghe Ciuhandu, un politician onest, e doar un accident ce va face și mai vizibilă iarna rațiunii care a pogorât peste partidul atât de mândru de tradițiile - pe mari porțiuni dubioase - ale lui Maniu, Mihalache și, vai, Corneliu Coposu... Dezvăluirile unui țărănist așarnat, precum Paul Alecu - dar nu numai ale lui -, argumentează, în fine, ceea ce părea doar obsesia unor gazetari cârcotași: că "seniorul" Coposu era
Ferește-mă, Doamne, de dizidenți, că de partid mă apăr singur! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17327_a_18652]
-
de rezistență, adeverind un ethos și o vocație? Câștigătoare în eternitate, perdantă, sistematic, în cotidian? Și, în fine, unde e adevărul? În acele paragrafe ale indignării civice aparținând lui Horia-Roman Patapievici, în care românul apare urât, neconstruit, dizarmonic sau în mândrele stihuri unde flăcăi asemuiți înaltelor nefoioase carpatine învârt magic în horă june mlădioase ca firul de grâu în spic? Rău trebuie să-i fi mirosit - mai cu seamă verile - balcanicul București nordicului Eminescu - nici Caragiale cel speriat de microbi nu
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
vorbă (eram Într-un grup cu mai mulți poeți din diferite țări), i-am povestit de Dimitre din Mercier. Și-a scos portofelul, mi-a Întins o carte de vizită și m-a rugat să i-o dau compatriotului său. Mândru că există bulgari de excepție precum mecanicul nostru, adică al lor, m-a rugat să-i să-i dau lui DIMITRI cartea de vizită și să-l rog să-l caute, dacă va merge cumva În vacanță În Bulgaria, lucru
Dimitrie. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/84_a_153]
-
ca în Japonia, unde un comentator de teatru NÔ nu-și da cu părerea despre teatrul contemporan și invers. Am gustat din șansă întîlnirii cu trupa Comediei Franceze, mi-am delectat auzul cu rostiri impecabile și declamații și am fost mîndră, într-un stil occidental și deloc zonal și provincial, de strălucirea artiștilor români - regizori, actori, scenografi.
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
tocmai în asta stă farmecul și miraculosul ei. Baronul trăiește în universul lui, dar e, totodată, un om între ceilalți oameni, lucru de care el și povestitorul (fratele mai mic și mai puțin curajos al lui Cosimo) sînt chiar foarte mîndri. De acolo, dintre frunze și crengi, el are aventuri amoroase cu "pămîntence" (în sensul foarte literal al cuvîntului, adică femei care trăiesc numai cu picioarele pe pămînt), conduce mulțimi, participă la aventuri de necrezut, e invitat la dineuri festive. Cu
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
de lumină la altul, continuîndu-si mimica. Îmi venise mie rîndul să aplaud interpretarea textului. Arlette îl citise foarte emoționată, cu pauze și repetări, în ciuda înfățișării ei sigure pe șine. Îmi arătase apoi lampă astrala de care Balzac era atît de mîndru, construită după recomandările lui, si care nu arunca nici o umbră, sau vreo dunga de întuneric. Părea acționata de un fluid cosmic, inca nedescoperit, de o lume în care ar fi apărut doar curentul electric... Autorul prefeței Catalogului, J. Maurice, mai
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
om va veni, izbăvitor, mărțișorul, vestitorul primăverii. Că în vechile pasteluri ale lui Alecsandri, vom renaște o dată cu natura, nu toți, căci vor rămâne să suspine cu fetele la perete mânioșii care se și vedeau mărșăluind, în afară oricărei primejdii, sub mândrul stindard al lui Vadim-Furo-Mitzura Arghezi. Ei au pierdut, deocamdată, o rundă.
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
străduit a-și depăși condiția, însusindu-si înfățișarea și comportamentul "dușmanului de clasă", măi atractioase și mai eficiente. Fidel, în același timp, obîrșiei sale, Tudor Arghezi se aplecă, cu un simpatetic interes, asupra muncitorului manual (făcuse el însuși parte din tagma), mîndru nu doar de priceperea lui, mergînd pînă la performanță, ci și de posibilele similitudini între "sudura" și "literatura": "Am cunoscut odinioară un lucrător de ăsudură, cum se cheamă lipitura fierului cu flacără de oxigen; un mic patron al unui atelier
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
legilor care pedepsesc la noi (ca în întreaga lume civilizată) șovinismul. Ce s-ar mai putea adăuga? Mircea Cărtărescu, căruia îi place să fie (și în această împrejurare) prințul travestit în cerșetor, intervine în favoarea culturii de cartier declarând: "Sunt foarte mândru de prietenii mei Răzvan Rădulescu, T.O. Bobe și Cezar Paul-Bădescu, care au preferat să gândească - fie și rău - cu mintea lor, decât să rumineze și să regurgiteze înțelepciunea altora." Lăsăm la o parte faptul că toată istoria culturii se
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]