732 matches
-
de interpretare a cântecelor tale ce conturează un repertoriu personal și valoros. Nu demult am participat la un concert susținut la Radio București, alături de ilustra Orchestră a Radiodifuziunii Române condusă de dirijorul Adrian Grigoraș, interpretând live cântece de pe albumul meu „Mândrii-s bacăuanii mei”, înregistrat și orchestrat de către maestrul Trifan Leancă și Orchestra Ansamblului „Ciprtian Porumbescu” din Suceava (artiști deeosebiți, plini de măiestrie și talent - le mulțumesc tare mult pentru colaborare, abia așteptând să imprim următorul album, dat deja în lucru
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
la toți vine o vreme/ Domnul la El să ne cheme,/ Lume./ Da n-aș vrea să plec acuma,/ Din trei fete-am văzut una/ Mireasă la casa ei,/ Am de la ea nepoței...!”/ Acest cântecel se regăsește tot pe albumul „Mândrii-s bacăuanii mei”. Într-un alt album se regăsesc versurile: „Doamne, iert, c-așa spui Tu,/ Da’ mă doare sufletu’/ Că cine știi mă opresc/ Fata să nu mi-o iubesc,/ Mi-o făcut gard la grădină/ Să n-o
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
ne aparține, într-un fel sau altul. Ai ocrotit vreodată? Și dacă da, ce ai ocrotit? O ființă mai slabă sau una mai puternică ce nu-și dădea seama că este slabă, pe cineva care te implora, ori pe cel mândru căzut din mândrie? Te-ai simțit vreodată neputincios ocrotind? Ți-ai ascuns vreodată lacrimile de neputință față de cel pe care-l ocroteai? Cu ce preț făceai asta? Sau din ce rațiuni ori instincte? Ce sperai, ce credeai, ce rugăciuni spuneai
“UMBRELA E O ARCĂ SUSPENDATĂ” de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375362_a_376691]
-
mușcat... Cărările de dor își plâng ades amarul, Cu jertfă ați marcat “Stapâni” acum hotarul, Cureaua noastră-i strânsă și ne rugăm mereu Să ne păzească Cerul și Bunul Dumnezeu! Spitalele sunt pline și mulți neputincioși, Voi sunteți tot mai mândrii, bogați și glorioși Din vârful slavei voastre să coborâți aș vrea Să dați binețe Vieții și-n dragă Țara mea! Uitați-vă la Cer vă judecă chiar Sfântul Voi ați călcat Dreptatea, Iubirea și Cuvântul, Puterea astăzi este dar cade
DOINĂ... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372318_a_373647]
-
nu cunoaște pe nimeni și că a venit doar să-și îngroape mama. L-am întrebat cu aceeași emoție cu care ai vrea să împarți o durere, cine e mama lui și atunci mi-a răspuns, gâtuit de emoție dar mândru: -Sunt băiatul Linei și am venit să-mi conduc mama spre cele veșnice. Parcă mi se prăbușise cerul! În sufletul meu de adult se chircise durerea, ca într-o patimă răstignită pe buzele unei mănăstiri. El, renegatul îi îmblânzea acum
EL, RENEGATUL ÎI ÎMBLÂNZEA ACUM SUFLETUL... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372374_a_373703]
-
că la un moment dat, Mântuitorul le-a spus apostolilor să-și spele unii altora picioarele, dar în urma reacției acestora, le-a spălat picioarele El însuși. Pildă că trebuie să te ispășești de păcate, să fii umil, să nu fii mândru, dacă însuși Mântuitorul s-a coborât până la acest gest. Vă dați seama ce emoții am avut chiar acolo, unde se petrecuseră faptele. În Iordan, cel mai cunoscut râu din lume prin tot ceea ce se leagă de Sfânta Evanghelie, s-a
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
vinete erau de-o asprime rară. Ai fi crezut că e un poet ateu, unul din acei îngeri căzuți, un satan, nu cum și-l închipuise pictorii: zbârcit, hidos, urâcios, ci un satan frumos, de-o frumusețe strălucită, un satan mândru de cădere, pe-a cărui frumnte Dumnezeu a scris geniul, și iadul îndărătnicia - un satan dumnezeiesc, care, trezit în ceri, a sorbit din lumina cea mai sântă, și-a îmbătat ochii cu idealele cele mai sublime, și-a muiat sufletul
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
ai îmbrăcat în alb Zvon de cântec se aude în câmpie, dalb Cu nestematele zăpezii pe obraz Te aștept Iubitul meu Cel veșnic treaz! 95 Acolo sus, pe piscu-nzăpezit Spre Tine Doamne m-am dezlănțuit Dar nu erai, erau doar mândrii zorii Și Atotputernicia Ta-n splendorile ninsorii. 96 Te ascultam... Tăcerea Ta m-acoperea Și auzem ce n-auzise nimenea Un cânt sublim de dincolo de spații O simfonie vibratorie, din Constelații. 97 -Dă vuiet viața în stăfunduri iar În apele
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
nici nu au săli de așteptare, iar călătorii îngheață ca prizonierii din Siberia?!). Gabriel Dorobanțu cântă necrezut de romantic și aproape irațional de frumos pentru spectrul raționalului presupus azi. Nu e după-amiază în muzica ușoară românească, atâta timp cât există Gabriel Dorobanțu, mândrul cântecului, și nu numai el. Nu cântă pentru miniștri, pentru galele și pentru demagogia lor. Cântă pentru romanticii care nu se pierd de dragul muzicii fornăitoare, fără melodie, fără sunet, fără poezie, ca bătutul de ciocane, ca nechezatul de iepe, ca
GABRIEL DOROBANŢU. MAI ESTE DOR ŞI IUBIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347992_a_349321]
-
să zburde libere. Hi, hi, hi! ce era rău în asta. Ce se întâmpla în visele mele, era rodul unei iubiri sincere față de cel pe care îl strângeam în somn în brațe. - Înseamnă că visai frumos. Ar trebui să fiu mândru că eu, un bărbat de treizeci și trei de ani, divorțat de o femeie frumoasă și inteligentă, trezesc clipe de erotism în gândurile nocturne ale unei tinere domnișoare de douăzeci și șase ani. - Da, poți spune și așa. - Mulțumesc. La drept vorbind
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347268_a_348597]
-
capitaliștii sunt mai buni? Nu știu, tu i-ai văzut? Nu. Atunci cum îi judeci, după broșuri? Începea să mă doară capul. Ne certam des. Imperialismul era peste tot în lume și el îmi bătea capul cu fericirea. Eu eram mândru de ceea ce făceam. Acum tot aud de procesul comunismului. O tâmpenie. Păi toți eram comunismul. Numai ăia din închisoare, de la aresturi nu erau comuniști. Pe cine judecați voi, bă, mucoșilor? Că de ce l-au împușcat pe Antonescu. Așa au vrut
SUNT SUPĂRAT, DE CE? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348483_a_349812]
-
nu m-am injectat niciodată pt că îmi era frică de seringă și nici nu am incercat heroină sau cocaină. Am consumat timp de 4 ani și nu mă considerăm un dependent, până ce am încercat să mă las. Eu eram mândru că sunt drogat și nu o ascundeam, chiar mi-am tatuat pe mine o frunză de iarbă și am scris în jurul ei "Weed for my hommies", dar credeam că mă pot lăsa oricând. Dar când am văzut efectele drogurilor asupra
ELIBERARE DIN CAPCANA CONSUMULUI DE DROGURI de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345146_a_346475]
-
tata ce note a luat și se mai supăra pe mine.Tata iubea meseria ,fusese fierar și după șase luni a absolvit cu notă bună școala la la Hemeiuș în zona Bacăului.Când a primit tractor noi eram așa de mândri că tatăl nostru are o meserie,iar această meserie va aduce un salariu și alocații pentru noi copiii. Referință Bibliografică: COPIL DIN ALTE TIMPURI / Zamfira Rotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2328, Anul VII, 16 mai 2017. Drepturi de
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
mare era aproape gata și chiuiam de bucurie la auzul bolboroselii laptelui turnat în ceaunul din care tocmai fusese răsturnată mămăliga iar cu linguroiul cel mare mestecam de zor pentru a desprinde cât mai multă lipitură de pe fundul ceaunului. Ce mândru eram de importanța misiunii mele al cărui rezultat știam că-l așteptau toți deoarece fiecăruia i se cuvenea câte o strachină rasă cu lapte fiert de mine și bine afumat cu lipitura cojită de pe fundul ceaunului ceea ce-i dădea un
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
întreagă fanfară! Și lângă fanfară era jilțul pe care stătea lacătul, jilț cărat de douăzeci de oameni! Și lângă jilț era Împăratul, pe-un cal străin adus tocmai din orient, un cal frumos, ce era acompaniat de Marcel și el mândru și serios, cu barosul pe umeri. Și toți acești oameni erau înconjurați de garda cu spadele trase! Ajunse alaiul la magazia cu praf. Șefu’ magaziei se trezi cu magazia murdară și începu să facă curat. Când îl văzu Împăratul, îi
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
cu piciorul, din vârful degetelor de la mâini sau din cizmele căpitanului țâșneau flăcări și raze ucigătoare. Erau iuți mișcările căpitanului, dar mai iuți mișcările lui Mărțișor care intuia direcția loviturii și repede se apleca sau se ferea. Soldații asistau zâmbind, mândri de măiestria căpitanului lor, dar înciudați că nici o lovitură nu nimerea în plin. - Stai, domnule căpitan, nu mai da! se ruga Mărțișor. Ce ți-am făcut? - Ce mi-ai făcut, ai? Ce mi-ai făcut? se oțăra căpitanul, înfuriindu-se
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
română, Miorița mi-i străbună. Limba mea doină cu dor, Cântă glasul de popor. Limba mea are un nume, E durere și renume. Limba mea vechi obicei, S-a născut cu vechi temei. Limba mea-i din neam de daci, Mândri și oșteni și traci. Citește mai mult Pământul meu de țarăLimba mea cea de-o ființă-i,Scump tezaur, suferință.Limba mea ca o comoară,E pământul meu de țară.Limba mea cu glasul dulce,Drag cuvântul mi-l aduce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
română,Miorița mi-i străbună.Limba mea doină cu dor, Cântă glasul de popor.Limba mea are un nume,E durere și renume.Limba mea vechi obicei,S-a născut cu vechi temei.Limba mea-i din neam de daci,Mândri și oșteni și traci.... XIII. INTRE CEI CE N-AU O PÂINE, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016. Printre gânduri trecători Strada vieții -mi dă fiori, Doi copii ca două flori Întind mâna, cerșetori
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
înapoi.Trupu-i creștea cât Țara, iar pieptul cât Carpații -Și-n părul lui toți codrii Moldovei se-adunau.Ochii-i erau luceferi plini de lumini și grațiiși-o Dunăre de lacrimi din ochi îi izvorau. Când ne-a zâmbit, din nori ieșise mândrul soareși florile albastre deodat-au răsărit! Toți plopii fără soț i se plecară-n zare,Din Nistru până-n Tisa blestemele-au pierit! Și-l însoțeau cinci îngeri din cinci părți ale Țării,Alături de cinci zâne din basme românești...Și-atunci s-
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
bărbat! RAPSODA POEZIEI M-am născut cu pana-n mână, Într-o mare de cerneală... Împodobită ca un pom Cu a muzelor beteală... Cu primul vis ce a zburat Ochii s-au trezit din somn... Și au întălnit privirea Unui mândru Unicorn... Stele, raze, curcubee... Le-am adunat din univers... Și le reîntorc la el Transformate, toate-n..." Vers"... Cântă struna poeziei Romanța fără de sfârșit... Geme sub condei hârtia, Și-așa va fi la infinit... Am cântat copilăria, Frumusețea tinereții... Am
VIATA DE POET de ADA SEGAL în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373284_a_374613]
-
Acasa > Poezie > Amprente > LIMBA NOASTRĂ Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1703 din 30 august 2015 Toate Articolele Autorului Limba noastră-i armonie, susur dulce de izvor, Mărturie mereu vie, despre-un mândru brav popor. Dacii liberi ne-o lăsară, moștenire glorioasă, Toți românii o păstrară și-o vorbesc și-acum în casă. Chiar de-s răspândiți în lume, pruncii lor știu românește, Românesc e al lor nume - cinste celui ce îi crește
LIMBA NOASTRĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372224_a_373553]
-
Vântul încrețește-oglinda Dunăriișușotind în frunze doina lui de jale.Priveghind în noapte cu ochii de steleCăutând zadarnic călător pe drum,Tânăra prințesă-nșiruie mărgelePe obrazul palind, clipe numărând.Cu inima arsă rugăciuni rosteșteCerului, să-i ducă veste din Cetate,Voinicului mândru ce nu mai soseșteRătăcind în lume pe căi neumblate.Orologiul bate ora lui târzieînsemnând Cetății tainele și anii, Fantomatic vântul scrie poezieVălurind în noapte sunetele stranii...de Gabriela Mimi Boroianu 02.05.2016... XXXI. PRIETENII LITERARE BAIA MARE - DROBETA TURNU
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
cuvântul, Spre-a zugrăvi magia și acel sfânt fior, Ce mă cuprinde iarăși, când de poet mi-e dor... Și, dacă de pe cer, regina nopții blândă Contur de aur țese cu raza ei plăpândă Celor doi tineri singuri, aflați sub mândrul tei, E semn că Eminescu...s-a pogorât în ei... Iar dacă-n cei doi tineri m-oi regăsi și eu, Cu părul nins de floare și stele-n gând mereu, Atunci...pe banca-aceea, sub teiul de ... Citește mai mult
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
aș folosi cuvântul,Spre-a zugrăvi magia și acel sfânt fior,Ce mă cuprinde iarăși, când de poet mi-e dor...Și, dacă de pe cer, regina nopții blândăContur de aur țese cu raza ei plăpândăCelor doi tineri singuri, aflați sub mândrul tei,E semn că Eminescu...s-a pogorât în ei...Iar dacă-n cei doi tineri m-oi regăsi și eu, Cu părul nins de floare și stele-n gând mereu, Atunci...pe banca-aceea, sub teiul de ... XXI. CÂMPIA..., de
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
speranța, în locul fricii și unitatea, în locul conflictului și discordiei. Punând capăt intereselor mărunte și miturilor care ne-au sugrumat viața. Cu un proiect mare propus națiunii. Aducând țara la nivelul unei chemări! Asta trebuie făcut! Să-i facem pe români mândri de istoria neamului lor și de veșnicia lui. Iar asta se poate! Putem să ne propunem țeluri ambițioase, pentru că avem cu ce și avem cu cine să le ducem la îndeplinire. Trebuie să convenim asupra unui set de priorități realiste
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]