5,997 matches
-
aceeași poziție mai mult timp, resimțind în mușchi miile de ace ce se înfigeau fără milă toate în același timp. Porni curajoasă spre dormitor, riscând să se dezechilibreze căci nu-i trecuse în totalitate efectul. Alese o cămașă verde cu mâneci lungi și o pereche de pantaloni negri. Își luă geaca, tot neagră, și ieși din casă mai repede decât estimase. Trecând prin dreptul cutiei poștale fu tentată să o deschidă sperând că va găsi o nouă scrisoare de la „El” care
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
soțul este progresul în tradiție, iar femeia tradiția în progres. Carrascal privește, fără a răspunde, la Simia sapiens, care pare că râde, și apoi la afișul " Dacă nu am avea bărbații, ar trebui inventați", în timp ce filosoful își șterge, cu dosul mânecii, gura. Când don Avito ajunge acasă, o găsește pe a sa anti-supra-bărbat sărutând-o pe gât pe Rosita care se agită, râzând în hohote; se oprește din gâdilitura de dezmierdare, în timp ce Apolodorin, dintr-un colț, contemplă cu ochii săi triști
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
pentru că în dreptul farurilor a apărut o formă incertă care zace în mijlocul șoselei. Exact pe linia continuă. Știe foarte bine ce e acolo, ce e forma asta. Casc și eu ochii. Vrea să-și ferească privirea, dar eu îl trag de mânecă. Bă. Uită-te puțin. Fii atent ce ciorbă mișto ai făcut. Ciorbă de câine. Yummy. Mașina plu tește. 2 km/h. Câinele e chiar zdrobit. E varză. O dâră de sânge s-a întins pe câțiva metri. Nu e vulpe
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
mine, să mă adul mece. La brutărie, i-am cumpărat un corn, i l-am aruncat și am plecat demn prin aburii dimineții. Viciu de procedură — Vreau și eu un buletin, o legitimație, ceva. Culturistul cu cravată și cămașă cu mânecă scurtă de la intrarea clubului îi zâmbea ferm lui Pop, umflându-și mușchii brațelor încrucișate. îl văzuse coborând din autobuz, stația fiind chiar în fața clubului, așa că a adăugat: — Iar cotizația de afiliere e 500 de lei. Plătiți cash. Pop l-a
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
perfect de pră dător afectat, până și în detaliile vestimentare. Sub aparența anarhiei, codul de comportament al acestor creaturi e foarte rigid. Un fotograf nu poartă niciodată cravată, de pildă. Costumul - dacă are unul - trebuie să fie scump, însă mototolit. Mânecile se suflecă pentru a expune tatuajele. Piercingul e opțional și poate fi înlocuit cu bijuterii barbare. Aurul e interzis, în schimb oțelul, cuprul și metalele grele pot fi combinate după gust. Fotografii profită fără reținere de avantajul necinstit pe care
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pierde-vară cu acte în regulă, cazier de borfaș mărunt, lipsit de pretenții, fascinat de portofele șutite și de poșete săltate cu tupeu), îl face pe celălalt bărbat să se răsucească pe jumătate. Apucă sticla și, după ce îi șterge gura cu mâneca, înghite cu poftă. Înșurubează dopul, o așază din nou pe fundul bărcii și aruncă mai departe un biban care avea tendința de a i se urca pe bocanc. Te-ai prostit, Tică, de un` să vină peștele de aur, ăla
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ar fi trecut cu indiferență, incapabilă să le surprindă esența, se lăsa pe vine, sărea dintr-o parte în alta, se cocoța pe câte o piatră sau pe vreun gărduleț de protecție, spre amuzamentul copiilor care își trăgeau mamele de mâneci și îl arătau cu degetul, râzând cu gurile până la urechi. Nu-i păsa. Nu era ceea ce am putea numi un fotograf profesionist. Nu. Nicidecum. Dar era pasionat de fotografie, asta da, putem spune, încadrându-l cu foarte mare ușurință în
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
plimba prin pădure, Zâna auzi un zgomot ciudat și necunoscut Într-o poieniță. Se apropie Încet și privi printre ramurile verzi. Un flăcău voinic, cu pletele până pe umăr, Își lăsase liber calul să pască iarba Încă cu rouă, Își suflecase mânecile și aplecându-se Își spălă fața În apa izvorului. Fluiera ușor un cântec pe care Îl știa din copilărie.Zâna privea și nu putea să-și ia privirea de la voinicul acela care avea sabia la brâu. Păsările cântau Întrecându-se
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
deosebit pentru pământeni.Ceva nemaiauzit și nemaivăzut. S-au gândit ei ce s-au gândit și le-a venit ideea să trimită oamenilor, de care auziseră că sunt buni, harnici și frumoși, prima zăpadă. Zis și facut.Ea Își suflecă mânecile, luă o sită din cămară (și deasupra norilor există cămări) și se puse pe cernut, măi frate. Și moș Niculae ce făcea? Iaca, Își scutura barba lungă-lungă și albă albă. Baba cernea de zor, moșul Își scutura barba și din
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
întreb pe la București cum se pot obține fonduri europene nerambursabile, mai am și eu ceva în bancă, până îi dăm drumul, matale iei câțiva tineri și-i înveți meserie... Ce zici? Badea Ion transpirase de parcă ieșise de la saună, își suflecase mânecile, își scosese cojocelul, respira greu... Domnule Petre, matale parcă ai fi un Arhanghel care vestește un nou Rai pe pământ. Ce spui, se poate chiar face? Da, bade Ioane, se poate face. Alții au făcut-o deja, c-au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
sobru și cuprinde cămașa bărbătească dintr-o singură bucată, lungă și largă, și cămașa cu fustă (fustanelă) care este făcută din pânză de in sau de bumbac, țesută în două ițe, croită cu mari clini laterali, cu platcă. Atât la mâneci, guler, în față și la poale sunt cusuți pui cu ață neagră sau albastră, specificul zonei fiind culoarea albastră. La mijloc, se purta brâu țesut cu patru ițe sau chimir din piele de vițel, în care bărbatul purta tutunul, banii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
luni) după ce a fost dubită cu zer și piatră vânătă, rasă și croită. Sunt cusute diverse motive florale atât în față cât și în spate, utilizându-se culori naturale în vopsirea firelor de lână. Boanda este ca un ilic (fără mâneci), pe margine având blăniță neagră din miel. Iarna, peste bundiță se purta cojocul scurt sau cel lung confecționat din 6-8 piei de oaie, garnisite cu blană neagră. Când anotimpul era răcoros, bărbatul purta și suman din lână bătută în chiuă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
blană neagră. Când anotimpul era răcoros, bărbatul purta și suman din lână bătută în chiuă, croit din 5-7 m de țesătură. Se croiesc mai întăi stanii, formați din spate și dinainți, piepți, apoi clinii laterali, puii, clinii mici, pavele și mâneci. Sunt trei feluri de sumane: - Suman scurt sau sumăncică (toamna sau primăvara);Genuncher (purtat toamna mai târziu). Pentru zilele de muncă se purta sumanul prost, numit așa pentru că se folosea la muncă și era lucrat din stofă de culoare neagră
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
se purta sumanul prost, numit așa pentru că se folosea la muncă și era lucrat din stofă de culoare neagră sau brumărie, croit simplu cu un singur clin, drept în părți și guler. Ornamentele erau dispuse pe guler, în jurul buzunarelor, la mâneci, pe falduri și purtau diferite denumiri: mărginar, gratii, opturi, dinții fierăstrăului. Aceste ornamente cu șarad (un șiret obținut prin împletirea a trei fire de lână neagră răsucită) se numesc șaraduri. Sumanul era purtat de către flăcai, bărbați, dar și de către femei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
răcea, purtau barize țesute în stative din borangic sau casânci (basmale de cașmir). Cămeșa era făcută din pânză de in sau bumbac. Aceasta se compunea din cinci lați: unul pentru partea din față (piept), altul pentru spate, câte unul pentru mâneci, iar al cincilea, tăiat în două bucăți, se folosește la clinuri. Ornamentele sunt florale sau geometrice. Dispunerea motivelor decorative pe suprafața cămășii de sărbătoare se face ținându-se cont de regulile repetiției, alternanței și simetriei. Pânza pentru cămăși se țese
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
regulile repetiției, alternanței și simetriei. Pânza pentru cămăși se țese în două ițe. La gât, cămașa are niște încrețituri care se numesc chelea găinii. Ornamentele erau cusute cu lânică, arnici, mătase, fir metalic, fluturi și mărgele. La gât și la mâneci era aplicată o broderie realizată în diverse tehnici: ajurul în cruciulițe, punctul bătrânesc, butucește, pe dos, punturește, în cheițe. Nu lipseau găurelele. Cromatica era diversă: nuanțe de roșu, galben, negru, vișiniu, albastru, verde. Toate acestea dădeau strălucire și frumusețe cămeșii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care acesta și le-a pregătit din timpul vieții sau cu hainele de mire/ mireasă (dacă sunt păstrate). Femeile își pregătesc din vreme „cămașa de moarte”, croită din pânză de in, cu o tăietură verticală de la gât spre piept, cu mâneci lungi. Se coase cu ață roșie și neagră „puișori” simpli. După ce este îmbrăcat, mortul este așezat în sicriu pe o bucată de pânză de buci (material pentru saci), iar perna este umplută cu talaș (rezultat de la geluirea scândurilor pentru sicriu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
șele Ș-o așază pe măsele! Hăi! Hăi! Trage morii una-n splină Și o dădu pe făină Apoi, după măcinat Acasă s-au înturnat Ș-au chemat pe toți Ș-o sută de bătrâne Care știu rostuă la pâne. Mânecile - o suflecat De colaci s-o apucat Au făcut colac mare, rotat L-au pus în cuiul de mai jos Pentru cei ce ură frumos. Iară dumneavoastră De nu vă place Să-l rupeți în două Și să ni-l
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ambițiile cu papucii, arătăm de parcă mă prosteam cu șoșonii copilului în picioare. M-am înghesuit cât mai bine în halat (am aruncat o privire scurtă în oglindă înainte să ies, așa arătare înfiorătoare rar mi-a fost dat să văd). Mânecile halatului îmi ajungeau până la coate, buricul era la vedere că nu mă cuprindea sărăcia, cât despre lungimea era un fel de mini până la jumătatea pulpei. Înfiorătoare apariție, da. Așa echipat am ajuns în față lifturilor de pe etaj, să mă întâlnesc
Cum a ajuns Cabral aproape gol la o petrecere de cinci stele by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/72126_a_73451]
-
din luptele războiului cu turcii. Se va fi gândit el la câți copii de-ai noștri și de-ai lor au rămas fără tată din război, când, așezându-mă pe o margine zvântată de trotuar, după ploaie, își șterse cu mâneca nădușeala frunții și-mi spuse: - Cuminte, bre!... și du-te acasă, bre!...? - Îți sînt dator treizeci și cinci de bani, Ali, bre!... Și de atunci până azi, am ajuns cărturar, bre! și hoge, bre!” NOTE 1 Cf. Revista Fundațiilor Regale, VII, nr.
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
să-i faci un rău fizic, în măsura în care el are un corp, îl stîlcești. Cabinetul Timpul, de la Muzeul Țăranului Român, l-am făcut ca pe un avertisment pentru ceilalți oameni. Cabinetul ăsta are rolul de a-i trage pe oameni de mânecă și de a le spune Ťfiți atenți că trăiți în timp, că el este ritmat de sărbători și dacă nu mai țineți sărbătorile atunci începe să se tulbure totul, fiți atenți cu obiectele care vă înconjoară. Ele îmbătrânesc și morť
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8801_a_10126]
-
aflăm cu câteva pagini înainte, din interviul acordat lui Igor Mocanu de Ion Manolescu: "ș-Cum ar arăta o zi de scris la Derapaj ?ț În felul următor: un individ nebărbierit, în pantaloni de trening și cu o bluză cu mâneci lungi răsturnat pe tastatura computerului, butonând între 6 și 10 ore, trezit din când în când din transă de intervențiile prietenei sale, când cu o îmbiere la o cafea, când cu o invitație la film, când cu o sugestie de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9829_a_11154]
-
îi revine menirea să scoată el însuși formele, culorile și sentimentele ce corespund acestor semne. Numai de el depinde ca o carte să fie ștearsă sau strălucitoare, aprinsă sau glacială. Și totuși există cărți care țipă, îmbrîncesc, te trag de mînecă. Ele, vorba lui Victor Hugo, "se combină, se compun, intră una în alta, pivotează una pe alta, se împart, se înnoadă, se cuplează, lucrează. Cutare rînd mușcă, un altul atrage și presează, cutare rînd răpește, cutare rînd subjugă...". Atare cărți
Reflecții și reflexe by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9974_a_11299]
-
obligate să le preia scrierile, destinul bărbaților lor. (Vezi Ghighi M., Lena P., ca și soția lui Lev Tolstoi). Ele, care nu au avut toată viața nici cel mai neînsemnat talent (nedatată). * Eroul, un fotograf amărât, cu capul ascuns în mâneca neagră, gata să ridice oricând Obturatorul. Nu uita, pune în portrete toată verva drăcească adunată... - (rând șters). Oct. 1953. * "Numai cei aleși și cei tari trăiesc în această credință (libertatea, progresul). Dar omenirea este slabă și are nevoie de pâine
Luther și biserica pe roți - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9994_a_11319]
-
faraonului piramidele). Se află în comportarea poetului frenetic-adolescentină ceva de prestidigitator, de magician care-și propune să uimească publicul prin abilitățile lui ce sugerează o lume a tuturor posibilităților, eliberată de legile fizice, de mecanica determinismelor. Din pălăria și din mînecile lui N. Tzone ies lucruri imprevizibile, într-o mirobolantă reprezentație care trebuie neapărat să-i scoată în evidență situația privilegiată, dar nu în universul dat, ci într-un univers al viziunilor extravagante, exaltate, care n-ar putea decît să-i
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]