850 matches
-
cos ,,păretare”. De început am început să cos, după desen, așa pas cu pas, în urma acului, dar nu am avut răbdarea să termin lucrul acela vreodată”. Una din primele creații ale sale este cea care a avut ca subiect un mânz bolnav pe care veterinarul îl doftoricea și-l cosea la coastă, după ce acesta se zgâriase într-un cui. Bineînțeles că nimeni n-a luat în seamă poezia aceea tristă și nu a avut cine să i-o transcrie, așa cum mama
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
timp, începea să se închipuie un cosmos cu puzderie de planete gravitând sub mantaua folk-ului și a poemului. Numai rapsozii cu lire și cununi de dafin mai rostiseră antice versete și zburdaseră cu melodii lirice, cum rosteau și zburdau mânjii folk-iști, înaripați, fără șei și zăbale; numai serenadele trubadurilor medievali mai cutreieraseră cândva sub cerdacuri asemenea cântecelor folk! Frumoșii și frumoasele cu chitări și blugi au răscolit împreună cu Adrian Păunescu țara, de-a lungul și de-a latul, ca
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
întâmplă cu memoria genetică a uterului. Savanți ruși și americani au făcut experimente, au încrucișat armăsarul cu zebra și zebroiul cu iapa și, după cinci ani de zile, nu au reușit nimic. După alți cinci ani, iapa a fătat un mânz zebrat, iar zebra, un mânz nevărgat. - Părinte Nicolae, cum s-ar traduce acest experiment? - Sfântul Apostol Pavel reia textul din Vechiul Testament și îl comentează, zicând, va lăsa omul pe tatăl și pe mama sa și se va uni cu femeia
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
uterului. Savanți ruși și americani au făcut experimente, au încrucișat armăsarul cu zebra și zebroiul cu iapa și, după cinci ani de zile, nu au reușit nimic. După alți cinci ani, iapa a fătat un mânz zebrat, iar zebra, un mânz nevărgat. - Părinte Nicolae, cum s-ar traduce acest experiment? - Sfântul Apostol Pavel reia textul din Vechiul Testament și îl comentează, zicând, va lăsa omul pe tatăl și pe mama sa și se va uni cu femeia sa și vor fi amândoi
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
dezordine în univers și-n microcosmos. Carpe diem zice latinul; bucură-te de clipă, trăiește-o , sugerează poetul. „Azi... să trăim azi cât într-o viață,/iar mâine e mister”. „și-apleacă la pământ mohorul,/și zburdă, zburdă ca un mânz prin luncă/ ...Cât încă sprinten îți este piciorul”! (Mânzul) „Ulcioare” Același ulcior, altă hangiță. Timpul se scurge și ne plimbă cu el până ne varsă și ne face oale și ulcele. ”Ulcioare/care merg la apă și se sparg” sau
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
latinul; bucură-te de clipă, trăiește-o , sugerează poetul. „Azi... să trăim azi cât într-o viață,/iar mâine e mister”. „și-apleacă la pământ mohorul,/și zburdă, zburdă ca un mânz prin luncă/ ...Cât încă sprinten îți este piciorul”! (Mânzul) „Ulcioare” Același ulcior, altă hangiță. Timpul se scurge și ne plimbă cu el până ne varsă și ne face oale și ulcele. ”Ulcioare/care merg la apă și se sparg” sau... care nu merg de multe ori la apă. „Omnia
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
cu indexul strâmb,/ descărnat,/ dă-napoi/ limbille ruginitului ceas./ Vrea să amâne doar iarna... singurătății în doi. Și toate acestea pentru că: A sare miroase petala de măr,/ până și-agrafa de aur/ din negrul meu păr/ respiră, în noapte,/ catrene./ Mânzul cel alb/ nechează a drum...,/ în vatra plesnită a iernii,/ acum,/ întreg a rămas doar pocalul,/ cu urma subțite a buzei de scrum... Și, aș mai putea cita multe, multe, până la întregul volum. Deși, în calendar nu figurează sărbătoare, în
O MARE ONOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358075_a_359404]
-
o fi plesnit și-i aptă Ca un mugure de-acuma... Tare bine-i stă, dar mie, Om bătrân, urât îmi șade Să privesc cu lăcomie Topârcenizând balade... Prima zi de primăvară De o iarnă-mi țin hormonii Ca pe mânji în țarc și-n ham, Dar de azi lepăd șoșonii Și fularul ce-l purtam. Soarele, cu mici ventuze, Mi se-nfige în pomeți, Simt ca un surâs pe buze Ale razelor peceți. Și pe frunte-o vinișoară Bate ca
GRUPAJ LIRIC VERNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357717_a_359046]
-
de nostalgice, mă desfătam și eu, redescoperindu-mă prin ceilalți, eram și eu un punct din cercul viu și diform al unor oameni de o clipă. Eram cu spatele la lac și cu fața spre grup, îmi consumam propria lacrimă, îmi eliberasem mânjii conștiinței lăsându-i fugari în celelalte vieți pe care le voi fi trăit în ultimele mii de ani, copil, adolescent, matur și bătrân fiind, generație după generație, când, în acel momente de regresie mentală am trăit subit o experiență stranie
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
țâța o cătam flămând Și gânguream printre suspine Că mare o să fiu curând. Mi-e dor să mă mai duc la școală, Cu uniformă și ghiozdan, Lucrarea scrisă s-o dau goală Ca să repet, barem, un an. Să zburd ca mânjii pe câmpie, Jucând miuța pe maidan; Atâta dor, fir-ar să fie, Nu știu de unde tot mai am! Aveam puțin și-aveam de toate; O, cât aș vrea să fiu iar mic! De unde Dumnezeu mai scoate Atâtea doruri din nimic
MI-E DOR DE TINE CA DE MINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358703_a_360032]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DORUL DE CĂPESTRE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 504 din 18 mai 2012 Toate Articolele Autorului Mânjii iepei sure pasc o pădure adulmecă lupul șalupa, șalupul noroc, ghinionul lighioana, lighi-onu' veniți de aiurea să prade pădurea mierea și stupul ca-lupa, ca-lupul prea multă căldură se pierde, se fură la alb sau la negru numai hoțul e integru
DORUL DE CĂPESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358834_a_360163]
-
îmi caut de lucru și pe tăcute scriu, Mai compun un poem dedicat Dorei, Blaga îmi dictează necrologul din sicriu. De atâta mers asfaltul se înmoaie la prânz, Foamea mă îndeamnă să rod așteptarea, Pe marginea drumului paște lumină un mânz Când eu scriind pătez cu cerneală zarea... Spre seară intru pe tăcute puțin în pământ Mi-i se vede doar mâna cu care mai scriu, Cuvintele mi-au fost luate și duse de vânt Pe când îmi dau seama că mi
PE STRADA MEA CU VISE ŞI AMOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358894_a_360223]
-
era chioară de un ochiul drept, și pe deasupra, săraca... șchiopăta de-i plângeai de milă; dar a fost bună că pe ea am înățat să călăresc. Cum să fi fătat amărâta de ea!... Așa că n-am văzut cum arata un mânz. Așa cevba nu se întâmplase, ferească Mântuitorul!... Mai degrabă știam cum fătau caprele, oiile, scroafele... dar o iapă nici atât. Nemaipunând la socoteală că iapa colonelului Pătrașcu era una faină „dorobănțească”, mândră, nevoie mare și atât de înaltă... că mă-trebam cum
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
iar Floricica necheza ca orice „mamă” ce-și iubește odrasla, simt o palmă că-mi cade peste umăr. Când întorc capul, domnul colonel Pătrașcu, a cărei față radia blândețe, mi-a spus: Sergent Dovlete Marin, ce nume i-ai dat mânzului tău drag?” Eram stupefiat, mi se adresase cu „sergent” iar eu eram soldat, și nici nu-i pusesem vreun nume căluțului iubit, doar mă jucam cu el și-i cântam, că de fiecare dată îl botezam Ghicel, Brebenel, Băiețel, Dedițel
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
pot zice nimic. Nu pot riposta. Mă voi răfui eu cândva cu tine, că nu te pot ierta, madam. Dar, trebuie să fac pe smeritul. Vorba aia, să mă fac frate cu dracu’! Deocamdată...” - Ei, da! Bravos națiune! Felicitări colega! Mânzul trebuie legat, altfel nu învață să tragă-n ham, a întrerupt avocatul Cenușe gândurile lui Mișu, spărgând liniștea ce cuprinsese întreaga încăpere. Acesta și-a retras mâinile cu încetineală exagerată, și-a îndreptat trupul în același ritm, privind-o tot
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360333_a_361662]
-
ars, Eu ieșind din carte hălăduind în vale. Mă bronzasem de atâtea vise în amiază Eram noapte precum adjectivul negru Mă răcoream tăcând la o fofează Pe care o scrisesem inspirit și integru. Bucuria începutului de ziuă Liniștea călărește pe mânzul negru al dimineții Care n-a deschis încă pleoapele zorilor, Doar melcul dintr-o glastră cu flori dă vieții Noul sens începutului, nuanțelor, culorilor... Pe ici, pe colo, mai trece grăbit câte-un om Îl cheamă rostul lui, pâinea să
CANICULA DIN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359635_a_360964]
-
Pe pervaz cu trase storuri, Vasul cu mușcata noastră Ce înflorește-n inimi doruri. Ori purtați de vântul serii, De prin văi și până-n stepe, Să culegem miezul verii Din copitele la iepe. Să străbatem zarea-n lume, Alergând ca mânjii teferi, Până se vor face spume Și în coame cu luceferi. Când am paloșul la brâu, Iar pe umăr port o flintă, Tu, iubito, pune-mi frâu, Ca iubirea să se simtă. La întoarcerea acasă, Codrii să-i străbat călare
LA ÎNTOARCEREA ACASĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359236_a_360565]
-
mod deosebit poezia sa De la imposibil la posibil, și-i apreciez adevărata valoare literară: „E imposibil să zbor cu tine, ai șoptit./ Dorești prea mult albastru,/ Mult prea intens și prea departe,/ Și nu pot prinde luna de pe cer/ Ca mânzul, de căpăstru./ Inimile noastre locuiesc/ În emisfere separate./ Ești prea învăluită în mister./ Orice-i posibil, am șoptit/ Primind ecou din patru zări./ Zburând pe-un mânz albastru,/ Am plantat un fir de nufăr în deșert./ Nisipul roșu, pârguit de
MOMENTE DE RĂGAZ CU PODURI LIRICE de DORINA STOICA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340216_a_341545]
-
prea intens și prea departe,/ Și nu pot prinde luna de pe cer/ Ca mânzul, de căpăstru./ Inimile noastre locuiesc/ În emisfere separate./ Ești prea învăluită în mister./ Orice-i posibil, am șoptit/ Primind ecou din patru zări./ Zburând pe-un mânz albastru,/ Am plantat un fir de nufăr în deșert./ Nisipul roșu, pârguit de așteptări,/ A lăcrimat adânc și-a ferecat/ Eternitatea în găoacea unei oaze./ Ca o candelă, nufărul alb,/ Prin desferecate raze/ Luminează potecile inimii/ De la imposibil la posibil
MOMENTE DE RĂGAZ CU PODURI LIRICE de DORINA STOICA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340216_a_341545]
-
deșert./ Nisipul roșu, pârguit de așteptări,/ A lăcrimat adânc și-a ferecat/ Eternitatea în găoacea unei oaze./ Ca o candelă, nufărul alb,/ Prin desferecate raze/ Luminează potecile inimii/ De la imposibil la posibil./ Sus, pe cer, în albastru căpăstru,/ Luna, nebunatic mânz, dansează”. Cartea se încheie cu o pagină de „Mulțumiri” adresate celor care au contribuit prin munca lor la apariția acestui volum bilingv. Aduc laude binemeritate poetei, deja consacrate în România și, cu siguranță apreciată și în țara adoptivă, Valentina Teclici
MOMENTE DE RĂGAZ CU PODURI LIRICE de DORINA STOICA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340216_a_341545]
-
ziua propriei înmormântări: „Da, mamă, nu ai fost un om de seamă/ Și nu ai meritat afet de tun/ Dar sufletului tău curat și bun/ I-a fost sortită o regească dramă:/ De a muri când florile se pun/ Și mânjilor le crește-o nouă coamă.” Caii și natura reprezentau Viața în peliculele lui Andrei Tarkovski (amintiți-vă începutul colosului filmic „Andrei Rubliov”), de aceea nu întâmplător, în luna Sfântului Andrei, ocrotitorul românilor, lângă crucea tatălui său stătea Andrei Păunescu. Zilele
ADRIAN PĂUNESCU, REGEASCA DRAMĂ ÎN FAŢA NOULUI CONFLICT MONDIAL de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340371_a_341700]
-
său, de câte o blenoragie sau alte belele pricinuite de marea sa vocație de a vindeca bucătărese, îl învăța despre tot felul de leacuri, mai ales despre bolile venerice, parazitoze și altele aparținând de domeniul mizeriei și-i spunea: - Băi, mânzule, să știi de la mine că secretul oricărei vindecări, în cazul când omul are zile, stă în curățenie și gargară cu sare. Niciodată nu am aflat la ce folosește gargara cu sare, dar să știi că rezultate am avut întotdeauna cu
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
-se să îmi anunțe ei primii alte turme din peisaj. Da, copiii sunt foarte atașați de ecran. Dar în același timp, coborând din autocar, de fiecare dată am constatat atracția lor față de animale - bucuria cu care descoperă un cățeluș, un mânz, o gâscă (din fericire, ne sâsâia arțăgos din spatele unui gard). Adolescenții aceia, uneori cu două capete mai înalți decât profesoarele lor, sunt aceiași băieți dintotdeauna care caută bețe, pietre, care urcă pe bușteni și care cer voie să o ia
Am citit jurnalele acestor elevi și mi-am dat seama că, uneori, copiii noștri nu vor decât să ni se ia curentul () [Corola-blog/BlogPost/338658_a_339987]
-
de astăzi) cu nordul Munților Atlas. Din acest ultim motiv, triburile zenate au fost considerate ca aparținând getulilor. Getulii au fost renumiți pentru creșterea cailor mai ales că, după spusele lui Strabo, ar fi avut chiar și 100.000 de mânji într-un singur an... Se îmbrăcau în piei, se hrăneau cu carne și cu lapte și singura lucrare manuală ar fi fost obținerea purpurei (colorantul violet devenit la modă pe atunci) din cochilia scoicii numită Brandaris Murex . Probabil primele referiri
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
Moș Martin se credea așa...„Rebreanumic”! Ba chiar, o acvilă monument zicea că ursul nostru a scris mai mult decât a citit. V-ați prins - e tipul cu numele salin! Mă rog, eu nu știam prea multe, eram așa...un mânz, pe-atunci (pășteam din iarba de la Universitate), dar tot mi s-a părut cam unsuros. Mi-am zis s-o iau din loc. Mai bine fugi, decât să ajungi să bați toba la urs! De cum sosise, terminatorul mă transformă din
Cu mârțoaga-n pușcărie () [Corola-blog/BlogPost/338189_a_339518]