1,063 matches
-
goale. Unde este iubirea? Citesc, e drept sunt și cărți deștepte. Una, o nemțoaică plânge că a lăsat biserica închisă cu femei și copii înăuntru, biserica a ars. Ce să zic. Nu e frumos. Dar tot Beethoven îmi place. Câinele mârâie la Simfonia a V-a, a IX-a , se bagă sub pat, ca deținuții când fac pe nebunii. Uneori visez că m-am făcut călugăr, îngrijesc o grădină, o livadă. Ce viață? Nu birouri, coridoare, fum de țigară, țipete. Asta
DOM” COLONEL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361694_a_363023]
-
labă chiar acum l-a înțepat. Scoate-un răget răgușit, și lungit în iarba mare spre leoaică lung privește, cerșind îndurare. Și, leoaica-i tot femeie, cum să-l vadă suferind? Ea cu dinții-i scoate spinul și îl linge mârâind. Intuiesc, Regele junglei, mândrul Leu cutezător, îi va oferi Leoaicei nopți fierbinți, pline de amor. JOHNY O rusoaică blondă, mică, ținea-n brațe un cățel și plângea că a ei mamă nu îl accepta pe el. Când l-am adoptat
ARMONIE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351793_a_353122]
-
de gloanțe. - Ohhh, nenorociții! L-au omorât și l-au aruncat în spatele closetului. Se ridică brusc în picioare, scoase pistolul și trase un foc în aer. Câinele, speriat, o luă la fugă și se ascunse în cușcă de unde începu să mârâie. Dacă n-ar fi fost noapte și dacă n-ar fi fost nici viscolul atât de năprasnic John ar fi putut să observe că la zgomotul armei victima de la picioarele lui a avut o ușoară tresărire. O mulțime de glasuri
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
aur cu vin fiert în mirodenii exotice iar cărătorii au adus în fața vânătorilor prima recoltă. Zeci de ființe care până în acea dimineață se crezuseră libere, poate chiar fericite, înroșeau acum cu sângele lor covorul galben al frunzelor căzute. Întărâtați, câinii mârâiau și lătrau furioși către boturile, sau penele, pline de spume roșii și la ochii înghețați către un cer complet indiferent. Îmbărbătați de victoriile obținute, distinșii oaspeți ai regelui se reinstalară pe vechile amplasamente, pregătindu-și armele pentru adevărata încercare. Urmau
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
ființa libere și-și vor găsi locul potrivit, în inimile altora. De aceea, dezlegarea de poem, deși dureroasă, este necesară. “În sfârșit, am mai îmblânzit un poem - / Dresate cuvinte, puse în lesă, mă urmează pe străzi, / Amușinând în stânga și în dreapta, / Mârâind ușor, / Dar fără să mai muște pe nimeni. În fiecare dimineață, îl scot la plimbare, / Îl dezleg / Și-l las să zburde în voie, printre tufișuri, / În căutarea unei iluzorii prăzi - / O pisică, un câine al străzii, / Orice nu e
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
Autorului Dadaistă Poetul umblă-n Baston cu ac la un capăt- Pe jos, litere... Frig Culoar iarna Un hămăit de pitbul Iuțește mersul Aievea Parfum de iacint N-ai uitat niciodată Prima iubire... Botniță Un icnet surd Carnasier de pradă Mârâind nervos Sanctuar Niciodată iarna Nu-ngheață Râul, Ramul- Binomul Neamului ! Onirică Latră la lună Distanța e parcursă Pe funii de vis Referință Bibliografică: onirice / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 403, Anul II, 07 februarie 2012. Drepturi
ONIRICE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346706_a_348035]
-
adăpost cei doi. Câinele ciulii urechile la auzul pașilor care se apropiau. Un bărbat venea spre de ghenă aruncând punga cu gunoi în pubelă. -Iarăși v-ați aciuiat pe aci !? Mama voastră de derbedei! Nu îi răspunse nimeni. Doar Patrocle mârâii, umbra omului dispăru, iar pașii afundați în zăpadă se îndepărtară până nu se mai auziră. -Lasă-l în pace! Culcă-te lângă mine să ne încălzim. Câinele se întinse în spatele lui, cât era de lung.Simțea căldura prietenului și nu-i
VISUL ALB, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346704_a_348033]
-
romana pax Și număr ca de obicei, până la six! În mintea mea aud un fel de vox Și mă supun acestei dura lex Pe care n-o găsesc în nici un dex Și învățată de la Brunea Fox: “Mai bine mă' să mârâi ca un mops Spărgând în dinți câte-o pastilă drops!” Referință Bibliografică: Iau din cui / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 266, Anul I, 23 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
IAU DIN CUI de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355868_a_357197]
-
în vânt, era Nicolae Iorga... -De unde vii? M-a întrebat cu vocea lui de bariton. -Am fost la un colecționar de artă cu dorința de a cumpăra un tablou de Cezanne.Dar nu a fost cu putință. -Hm! A mârâit în barbă.Sunt pictori care-s stele și alții simpli licurici.Tablourile lor sunt culori moarte, dar vrăjite, pe care le învii cu viața ta. ...Astfel, m-am trezit în pielea celui ce sunt, un colecționar ieșit dintr-un tablou
EVADARE DIN TABLOU, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355872_a_357201]
-
pe taraba destinului, și acela de milenii contrafăcut, al omenirii... Omul?!... Pentru numele lui Dumnezeu, dar ce mai poate însemna Omul în ziua de azi și cine mai are nevoie de el ca entitate superioară și nu doar ca sclav mârâindu-și animalic soarta în aburii ignoranței ucigașe și ai propriei sale nevolnicii cadaverice?!... Cu lațul bine strâns în jurul gâtului costeliv și mut, ca și cum singura lui religie de apartenență nu ar fi alta decât acest aspru și cu facies amenințător virus
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]
-
-și înfigă colții de pamfletar în orice cotârle sau lichele trecătoare prin teritoriul lui și al haitei sale, bogat în oportunități, e mai bine să traversezi! Acest dulău alb voios vedem că șade, nu o duce așa de rău, dar mârâie la Stăpân, asemănându-se prin această meteahnă atât postacului cocalar cât și publicistului descompus moral după ce s-a contaminat ca un raton cu bacilul postromânismului, continuând însă a sluji la statul român sau la patron în RO. Un bacil alb
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
romana pax Și număr ca de obicei, până la six! În mintea mea aud un fel de vox Și mă supun acestei dura lex Pe care n-o găsesc în nici un dex Și învățată de la Brunea Fox: “Mai bine mă' să mârâi ca un mops Spărgând în dinți câte-o pastilă drops!” Referință Bibliografică: Iau din cui / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 311, Anul I, 07 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
IAU DIN CUI de ION UNTARU în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355416_a_356745]
-
dus la gură/ Era o urnă rece, o figură/ De-arhitectură grea luciosul scrin “. Imaginația copilului este mereu într-o stare continuă de fervoare; ea născocește istorii fabuloase, în care patul devine leu mârâitor, pendula vâjâie, oglinda arde: „Și patul mârâia pe labe groase/ De leu, pendula vâjâia festiv,/ Oglinda ardea, și-ntr-un crater cu tiv/ De-argint fierbeau istorii fabuloase“. Asistăm la o dilatare a lucrurilor până la proporții cosmice, sublime:”tavanul se urca prea sus. Pe geamuri/ Se zugrăvea
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
ironie sau umor ca să confere puțină variație, chiar și atunci (sau mai ales atunci) când e vorba de situatii destul de grave, pentru a decongestiona atmosferă, procedeu stilistic folosit des de autori. Iată atmosferă de la o întrunire mondenă: “-Cui îi pasă!? mârâie pentru sine Mărțina, apoi salută din inerție, în dreapta și în stânga, inșii care privesc lumea reală prin lentilele ochelarilor cu rame de aur. Știe că apariția ei la ,,spartul târgului”, da bine. Se simte deja cu o clasă deasupra adunăturii care
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
ea nu rata nici un moment prielnic pentru a se șterge cu el pe picioare. - Ei! Io-s mai bleg, mă Bebe! M-aș duce și la o întâlnire cu nevastă-ta, pe orice vreme, veni promptă replica celui vizat. - Procuroruleee!... mârâi amenințător Bebe. - Hai bă, c-am glumit! Mai bine să vă spun povestea, continuă Procuroru'. I-auzi întrebare și la tine, băi Bebe: „la întâlnire pe o vreme ca asta?” Păi era vorba de prima întâlnire, fraților! La prima întâlnire
2. VISCOL ŞI FLORI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355628_a_356957]
-
în corzi cu brexitul lor neinspirat. Efectele sunt devastatoare. Stângista Le Pen de France și-a pierdut suflu tocmai acum înainte de alegeri și a alergat la Kremlin după indicații prețioase. Însă nici gospodin Putin nu se simte prea bine. Boborul mârâie, iar „pretinii” i-au pus niște atenții la metrou. Dodon lucrează pentru reunirea neamului, mai ceva ca unii unioniști declarați!... Primăvară, cu rece și cald! Sunt zilele premergătoare marii sărbători a Sf. Paști. Totul renaște, ne încărcăm cu noi energii
TABLETA DE WEEKEND (191): BALENA ROŞIE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368781_a_370110]
-
Tökés, crescut în feroce spirit anti-românesc a început cu limba maternă, a trecut la 1001 de drepturi, mai departe la autonomia secuilor și ca, europarlamentar aranjat al lui Băsescu, a cerut la Bruxelles protectoratul Transilvaniei! Abia în acest moment a mârâit mass-media din Ardeal după care a cârâit un pic și cea din Capitală. Nu mult însă, pentru că Viorel Ponta avea mai mult nevoie de voturile UDMR-ului decât de Transilvania. E o poveste subțire, pentru debili mintali, cât e Ponta
LASZLO TÖKÉS FALS REVOLUŢIONAR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369003_a_370332]
-
cor, arătându-le cămeșile. - Cum așa? Cum se poate? întreabă politicianul întorcându-se râzând către asistență. - Fiindcă celelalte ni le-a sechestrat securitatea când ne-au arestat. - De ce? - Fiindcă erau verzi! au răspuns toți la unison. - Hai să mergem! a mârâit demnitarul posomorât din cale afară. Nu mă dumiresc, cine l-a îmbrăcat pe Moș Crăciun în culoarea roșie... Cred că a rămas de pe timpul când Moș Gerilă i-a ocupat vremelnic locul, când Moșul a fost deportat în Vorcuta de către
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
mult sau mai putin atrăgătoare pentrz arheologii de astăzi. Acoperișurile abrupte, gangurile foarte înguste, turnurile de la cetatea breslașilor, toate sunt detașii prinse în cvartale aproape simetrice, biete monumente arhitectonice ce se dezintergrează în irgasie și nepăsare umană. -Cui îi pasă!? Mârâie pentru sine Mărțina, apoi salută din inerție, în dreapta și în stânga, inșii care, privesc lumea prin lentilele ochelarilor cu rame de aur. Știe că apariția ei la ,,spartul târgului,, da bine. Se simte deja cu o clasă deasupra adunăturii, care socializează
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
au străduit ca să-l ajute Atât cât se poate, să-i facă un rost Lupii, găsind că asta-i povară, S-au strâns într-un sfat mult ticluit Formându-și o haită, în miez de vară, Și către bipede au mârâit S-au gudurat la mulțimea frustrată Îndemnând s-arunce cu stropi de noroi În gâștele și boii care odată Munceau pentru ei c-albina din roi Blana cea nouă a lupilor hoinari Le-a supt neuronii prostimii credule Dar ea
LUPII ROZII de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370362_a_371691]
-
combin cu ea? Când auzi Căpitanul care e necazul lui Pepsi, se înecă și începu să tușească tare, de se auzea peste tot. Câinii se speriară și ei, și la rândul lor începură să latre, în frunte cu Cățelușul, care mârâia de ceva timp la Pepsi. El ignoră câinii, și îi dădu câteva palme zdravene peste spate, căpitanului. Dar ei săriră pe el, și-l doborâră la pământ. Dacă nu și-ar fi revenit Vasile din tușitul care-l înneca, l-
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
făcut bucăți pe prietenul său. Cu ochii plini de lacrimi, din cauza tusei, zbieră cât putu la câini: - Gataaa! Lăsați-l în pace! Ca si cum ar fi fost stăpânul lor de când lumea, câinii se îndepărtară imediat de Pepsi, dar tot lătrând sau mârâind la el. După ce se liniștiră, Vasile începu să râdă în hohote, ținându-se cu o mâna de burtă și cu cealaltă ținând-o îndreptată spre el, având degetul arătător întins. La un moment dat, văzându-l cum râde ca un
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
să dea șpagă doctorilor ca să iasă la pensie pe caz de boală, el ia privatizarea de coarne și-o bagă-n jug. Ca mâine-poimâine face primul milion și dă peste tine cu merțanul. Păi, să nu-l înjuri? Curcanu a mârâit: cam târziu, bă, cam târziu! Ceilalți au rânjit: pentru jmecheri, niciodată nu-i târziu. Credeți c-o să dea de băut când o să-și umple teșchereaua? Mărășteanu îi asculta privind năucit la ei. Se mira de ce nu poate să înghită măcar
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
murisem de o lună. Ne tragem, oare, din hiene? Nu voi afla, nu mai am vreme. Am visat că am murit, nu aveam loc de dormit. Cineva îmi luase trupul, l-aruncase-n groapă, grupul. Niște câini mă ciopârțeau, nu prea dulce, mârâiau, unul Demony scuipa fiere chiar pe canapea, ah, Ionel, Ionelule, nu mai bea, pruncuțule, ai chelie, ai burtică, ești un geniu ca Mitică, altul Dreck, numit și Brun o căuta pe Hilda-n drum, unde-i Hilda, nu e Hilda, a
MAREA HOINĂREALĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368278_a_369607]
-
mușce. - Dacă sunt eu de față, nu te mușcă, hai vino-ncoa, intră! Îngerașu intră, minunându-se în sinea lui că Deta lungise deja botul pe pământ, uitându-se aiurea, ca și când nici nu l-ar fi văzut; și doar adinoainea mârâise la el! - Stăi jos, nea Dine, așa, uite un scaon ici’șa! . . . Omul s-a așezat pe scaun cu palmele împreunate în poală, apoi a oftat adânc și și-a fixat privirile în pământ. A tăcut, așa, nemișcat, câteva clipe
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]