327 matches
-
banii put. Zău așa. Ia un teanc de bani bine folosiți și flutură-ți-i prin față ca un evantai. Vâtură-i. Fă-o. Ciorapi de băieței, mirosuri porno, grele de te ia durerea de cap, drojdie veche, cămări, prosoape jilave, mâzga din cusăturile portofelelor, transpirația palmelor și murdăria de sub unghiile oamenilor atât de nevoiași care mânuiesc chestiile astea toată ziua. Ah, pute. M-am dus la doamna McGilchrist în legătură cu mult suferindul meu dinte. Am stat sub vesta de plumb în timp ce ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
-l plictiseau, cu originalități aparent ireversibile deși, pe undeva, întrezărea plictisul și limitele fiecărei activități umane, oricât de meticuloasă ar fi fost. Atunci după terminarea lucrului, Paul i-a dat un prosop și-i spuse: - Hai să ne spălăm de mâzgă îți murdărești altfel toate hainele și nu se mai curăță cu niciun detergent! La duș Paul îl invită în apartamentul pe care-l primise de curând să bea împreună bere rece. Ar vedea cu această ocazie și casa lui, cum
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
nu pot asimila elementele nutritive. Într-adevăr, bărbații, femeile și copiii ar trebui să elimine deopotrivă toate produsele lactate pasteurizate din regimul lor alimentar, deoarece aceste produse lactate denaturate nu fac decât să încarce intestinele cu straturi peste straturi de mâzgă vâscoasă care îngreunează absorbția elementelor nutritive organice. Regulă: eliminați complet laptele pasteurizat și omogenizat din regimul dumneavoastră alimentar. Dacă aveți la dispoziție lapte crud verificat, consumați-l ca un aliment integral în sine, nu în combinație cu alte alimente. Deserturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ordinatorului din ultima generație. Afară Însă, În zloată și vânt, lucrurile se limpeziră pe dată. Textul cu pricina nu mai avea nimic grotesc. Se armoniza perfect cu cenușiul străzii și al blocurilor care Închideau piața cu oameni care lipăiau În mâzgă, cu pereții umezi ai Restaurantului București, cu vânzătorii de vâsc și de lozuri, cu gunoaiele risipite peste tot În jurul pubelelor burdușite de gunoaie, cu cerșetori insolenți și câini vagabonzi, cu gazele de eșapament ale mașinilor aduse din străinătate la prețuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sau doar cabotini, scriitori cu șanse de a deveni Într-o zi străzi sau piețe, chivuțe, metrou, tramvaie, troleibuze, Casa Poporului, Capșa, ateliere de pictori, sculptori, graficieni, arhitecți, librării, galerii de artă, pachetele cu mâncare de acasă, frig, Întuneric și mâzgă În care ea se scufunda cu nepăsare, așa cum se scufunda și Grațian În lumina rece a Nordului, și cum se scufunda Flavius-Tiberius În peșterile umede din Munții Apuseni. În Clubul cetățenilor fără somn intrau de-a valma pensionari, șomeri, Întreprinzători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
văpaie înainte de a se urca zilnic peste marginea răsăriteană a pământului. Bătrânii țineau minte de la bunicii lor care și ei ar fi auzit de la bunici, că odinioară muntele aruncase câteva zile și nopți în șir stâlpi de fum și vărsase mâzgă aprinsă și vâlvătăi, și că piatra galbenă cu vinișoare roșii, pe care acuma robii o tăiau pentru a clădi case de scribi, slujbași regești sau negustori, n-ar fi altceva decât anume mâzga aceea, între timp întărită. La poalele acestui
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
în șir stâlpi de fum și vărsase mâzgă aprinsă și vâlvătăi, și că piatra galbenă cu vinișoare roșii, pe care acuma robii o tăiau pentru a clădi case de scribi, slujbași regești sau negustori, n-ar fi altceva decât anume mâzga aceea, între timp întărită. La poalele acestui Munte de Foc creșteau niște arbori minunați, ca și în Țara Nisipurilor, vecină, uneori chiar mai înalți. Fructele lor, curmalele, aveau mare preț în toată Atlantida pentru dulceața lor deosebită și pentru puterea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
legătură cu necurații și drăcoveniile... Astea o dată te bobîrțesc. 118 DANIEL BĂNULESCU Scufundîndu-mă, ca o monedă de 5 bani, într-unul din bazinele de decantare, în care doar cu câteva ore înainte dădusem ordine să fie deversate câteva tone de mâzgă reactivă. Aceasta a și fost salteaua mea anorganică și șansa mea... Am stat scufundat, circa patru minute, în precipitatul mocirlos și, când am fost extras dintre danturile șicanelor, eram ca un cârnat, conținând o mixtură de detritus, pulbere de reactiv
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Istoria Religiilor) călca pe dalele curții din strada Perone, pentru a tîrî pubelele de gunoi către poartă. Pavajul, altădată stabil, al aleii, se legănă o dată spre dreapta, se hâțână de două ori către stânga. Și, alunecând pe un soi de mâzgă marină, ucenica se prăbuși, bătând aerul cu brațele, într-o peliculă de apă sărată, ce-o acoperi, instantaneu, până la piept. Atingerea de sloi a puhoiului îi paraliză respirația. Săltîndu-se întîi cu șalele, tălpile îi fugiră din nou. Și, de data
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI bucurase!), până la draga lui Otilia, la Rege și la banda izbăvitoare a Ierbii Fiarelor. Marginile atârnate ale cearceafurilor pocneau sub zvârcolirea capricioasă a vântului. Partea lor dinspre stradă era împroșcată cu la fel de numeroase dâre de mâzgă, ca tencuiala camerelor zidite prea în apropierea mlaștinei rigolelor! Bătea de 4,36-4,37 după-amiaza. Sinistratul se alesese, ca saftea, c-un ceasornic dibaci, numai secundar și limbi fosforescente, sculă a cărei curelușă și-o și încolăcise deasupra încheieturii brațului
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
trăit-o cu ceva timp În urmă, prin vară, Îmi revine obsesiv În minte, provocându-mi uneori adevărate coșmaruri. Mă visez Înconjurat de cuvinte, de nenumărate cuvinte palpabile, care se suprapun la nesfârșit peste mine, peste gura mea, ca o mâzgă uscată și tăioasă, cu litere căzute strâmb, ce se lovesc Între ele strident, aglomerat, cu sunete sticloase, iar și iar, rănindu-mi buzele cu lamelele lor fine, abia perceptibile, sângerându-le usturător, sufocant. Deschid ochii speriat, horcăind, cu pieptul convulsiv
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
lu Sofi“. O, la dracu’. Încep să caut prin dulapuri. Ce mâncăruri tipice englezești există? Friptură de vacă? Budincă cu seu și coacăze uscate? Am un borcan antic de muștar englezesc, dar are un guler dezgustător ca de cauciuc de mâzgă Întărită În jurul capacului care seamănă cu buzele lui Mick Jagger. Cartofi prăjiți și pește? Bun, dar nu am pește și nu am făcut cartofi prăjiți În viața mea. Aș putea lua o porție mare de cartofi prăjiți de la McDonald’s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
alea de le ziceam... Le ziceam, așa, de caraghioslâc, de se-amuza tovii.“ Ascult și nu ascult astfel de discuții. Sunt mai mult atent la cadența gândului meu. Încet-încet am alunecat și eu între ei. Devine sufletul meu, ca o mâzgă de lavă, unul de fost. Aștept la fel ca ei, lunar, reînnoirea rețetei, tresar și în mine vechi orgolii din amintire, „am venit aici acum treijdoi de ani“, au început să-mi fie familiare linoleumurile acestea zdrențuite, tocurile ușilor, vopseaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Eu am vrut să scriu. Dar n-am avut putere. Am rămas tehnician geolog. Privesc spre cel rămas în ușa crâșmei. Îl văd cum șovăie, copleșit de o tristețe cu adevărat împovărătoare. Manuscrisul pierdut îl face să simtă dintr-odată mâzga în care colcăie cu toate visele lui, cu toate semețiile lui, cu toate rătăcirile lui, cu toate înfrângerile și bucuriile lui. Aici, de la capătul textului, din locul în care Moartea încă șovăie să vină, lăsându-mă să-i simt doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
minoră, lipsită de minim efort creator. Personajul se trăiește atât de bine pe el însuși, încât e zadarnic să-l mai și scrii. Este deja gata scris. Textul s-a revărsat peste el, l-a încheiat. Un text ca o mâzgă, e drept. Pot fi și astfel de texte, într-adevăr. Când Lumea se revarsă dintr-odată peste ins, azvârlindu-l gata creat. Așa apar fanfaronii, închipuiții, inșii fără zbucium și frământări. Cei care cred că sunt meniți a găsi întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mai au cum să renască. Nu mai există renaștere. Doar repetare, veșnică repetare, până la cenușă... Așa cum a fost timpul turnătorilor, avem acum timpul vidanjorilor. Timp al răscolitorilor în scârnă, care-și fac un merit justițiar din a readuce în lumină mâzga și puroiul de altădată. Din textul grozav al turnătorilor de odinioară ei încearcă să alcătuiască acum un text al adevărului. Un text mincinos, pentru că-i făcut din frânturi, din petice, cu multe goluri și semne de întrebare. Un text al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
STUPEFACȚIE Sudoarea îi curgea șiroaie sub mască. Obrazul îl mânca și îi era sete. Raul Ionescu încleștă dinții continuând să se miște mecanic. Din când în când, atingea gleznele cârnului care se întorcea clătinând capul. Degetele îi intrau într-o mâzgă lipicioasă în care avea impresia că mișună animale mici, scârboase, cu pielea umedă. Simți dintr-o dată nevoia să vomite și își mușcă buzele. În fața lui, Dascălu înainta cu mișcări moi, ondulate, ca un șarpe uriaș. Șoferul căzuse într-o rână
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
gândurile în altă parte. Intră și administratorul care, dimpotrivă, vorbea tare și melodios, parcă era pe scenă. Oricum, erau puțini, unii trăgeau chiulul și, câteva momente, Dan îi invidie. Lumea se îmbrăcase ceva mai grijuliu decât în zilele obișnuite, dar mâzga de pe stradă nu încuraja fanteziile vestimentare. În partea de sus a încăperii se vedeau bluze subțiri, mulate, decolteuri bine garnisite cu sâni tineri și coliere ieftine sau cercei lungi, apoi, după caz, cămăși, haine de stofă groasă, ba chiar și-
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
este și mormântul voluptății. Fii modest ! Respectă aroganța altora ! Ferește - te de inteligența canaliei ! Semenii ne aplaudă, de multe ori, eșecurile și ne suspectează succesele. În orice prostituată zace o mireasă ratată. Înjurătura este cea mai expresivă vulgarizare a comunicării. Mâzga balcanică ne - a penetrat toți porii. Vorbesc unii despre pictura abstractă ca și cum ar înțelege - o. Calicul rămâne cu apucături de chiriaș și după ce devine proprietar. Din iubire s - ar putea să nu mai rămână decât componenta mecanică. În multe căsnicii
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Mă tem că abia la Judecata de Apoi vom afla probabil, că nu am știut ce să-i cerem vieții. Grafomanii ornează vidul cu epitete. Și-a sacrificat viața pentru o statuie ... veșnic găinățată de păsările cerului. Înaintăm spre o mâzgă subculturală. Cea mai receptivă la manipulare s-a dovedit a fi întotdeauna intelectualitatea. După un timp, multe idealuri sunt agresate de celulita. Lipsa de comunicare continuă să fie maladia supremă a omenirii. Dacă am avea mai multe vieți, ne-am
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
tip m-a apucat cu brutalitate de umeri, m-a târât la rug și m-a silit să privesc ce rămăsese din cadavru. Se vedeau craniul, orbitele. Carnea era arsă incomplet, pe jumătate amestecată cu țărâna, părea o grămăjoară de mâzgă. Am Început să țip, tipul mi-a dat drumul, am izbutit să fug. Am plecat chiar a doua zi, cu prietena mea. Despre oamenii aceia, n-am mai auzit niciodată nimic. — N-ai citit articolul din Paris Match? — Nu... Christiane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
te miri ce, el, odinioară atât de pedant, nici nu mai observa când i se aprindea martorul de combustibil pe bord, așa că trebuia să fie alimentat din canistră. Pe la spălătorie nu mai călca deloc, splendidul lui bleumarin metalizat devenise o mâzgă cenușiu-gălbuie, farurile i se retrăseseră parcă sub capotă și bietul de el căzuse În patima nesănătoasă a consumului de ulei. În pândele sale, a revăzut-o de mii de ori și totuși niciodată, uneori i se părea că-i recunoaște
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
zvârcolirile lui se vor permuta dincolo de orizont În cețuri străvezii, el Însuși, din ce În ce mai slab și mai Împuținat, În curând va simți În ceafă aburul dens venit din nările cavalcadei urmăritoare, iar atunci ultima mână de praf se va transforma În mâzgă. „Vii odată?“ Deschid geamul și ploaia mă pălmuiește violent. Un șuvoi pătrunde În cameră, iar frigul Îmi Înfige În minte un gând: balena care-mi poartă numele și a cărei moștenire gigantică o vânez mă va Înghiți pe loc. Un
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pur și simplu tăiate. Nu am șters nimic, am lăsat pagina în halul ăla, ca o fișă clinică. Chiar în drum spre liceu vremea s-a stricat brusc. Ningea cu fulgi mari, apoși, care se topeau sub roțile mașinilor devenind mâzgă - un fel de slănină în putrefacție. Înghesuială mare în autobuzul 102. La radioul din cabina șoferului, vocea șmecheroasă a speaker-ului anunța că în Gara de Nord intrase alt tren cu două mii de mineri din Valea Jiului. Cred că era a treia mineriadă de după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
căcat! Tu-vă muma voastră de americani! Pizdă! de patruzeci și unu de ori. Curvă! de o sută trei ori. Băuse, ce-i drept, vârtos. După ce s-a dat jos din 135 la Moșilor și a luat-o așa prin mâzgă spre Obor, a poposit la birtul din piață, printre ultimii bețivi. De acolo a trecut mai departe spre Ziduri Moși unde a cinstit încă una mică și încă una la colțul cu Doamna Ghica. Și apoi încă una lângă sifonărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]