491 matches
-
a-15/225, colonelul Miroiu de la DSS, așteptat în mașină de căpitanul Andronic Vasile, serviciul de contrainformații Iași. În luna următoare, noaptea lui 21 spre 22, exact cu trei ani inainte de abolirea tiraniei, de la o stare fizic-psihică absolut favorabilă, Mălin s-a prăbușit într-o comă stranie și după cinci ore a murit. Medicul Ștefan Mihalache, de gardă în noaptea dramei la Spitalul 3, este inaccesibil la contactele cu media pentru explicații. În ziua de 20 decembrie ’86, sâmbătă, prin
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
curtea Spitalului de urgențe au fost văzuți medicul Ștefan Mihalache, directorul spitalului în compania colonelului Ciurlău, comandantul Securității Iași. În noaptea de 21-22, la ora 1,30, Spitalul de urgențe a primit un telefon pretins din partea familiei, cu pretenția ca Mălin să fie transferat la Neurochirurgie. La Urgențe începuse să-și revină. Chiar ortoclinic ar fi putut face mărturisiri. Scos de sub terapie intensivă, sub ochii medicului Ștefan Mihalache, plimbat pe srăzile Iașului, Neurochirurgia a refuzat să-l primească, “după trei spasme
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
trei spasme agonice, a murit în mașina salvării la ora 2,17 minute”, (depoziția doctoriței Hanganu, șefa secției Hematologie - spitalul Spiridon). Mircea Iulian Celmare, după întâmplări nebuloase, a murit mai târziu cu patru luni și zece zile de la asasinarea lui Mălin. Nichita Danilov, animat de un sentiment legitim, cunoscând întâmplările cu Mălin, l-a supranumit într-un articol inteligent scris , ... vestitorul Revoluției. Pe întinderea anului 1987, serviciul “D”al securității a început să răspândească în Iași zvonul, că familia Alexandru Tacu
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
17 minute”, (depoziția doctoriței Hanganu, șefa secției Hematologie - spitalul Spiridon). Mircea Iulian Celmare, după întâmplări nebuloase, a murit mai târziu cu patru luni și zece zile de la asasinarea lui Mălin. Nichita Danilov, animat de un sentiment legitim, cunoscând întâmplările cu Mălin, l-a supranumit într-un articol inteligent scris , ... vestitorul Revoluției. Pe întinderea anului 1987, serviciul “D”al securității a început să răspândească în Iași zvonul, că familia Alexandru Tacu aparține unei organizații religioase oculte cu sediul în USA, care nu
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
să apeleze la serviciile medicilor fiind considerați “unelte ale satanei”, familia știa că băiatul este bolnav de LEUCEMIE ACUTĂ dar conform principiilor religioase acceptate, l-a lăsat să moară. CERTIFICAT MEDICAL CONSTATOR AL MORȚII Nr.464/8c Numele - Tacu Alexandru Mălin (...), Data morții - 1986, decembrie, 22 - ora 1 Unde a Murit - Spitalul clinic nr. 3, Iasi Autopsiat: dr. Pandele Demetra. Concluzii : Comă cerebrală Hematom intracerebral. Leucemie. CERTIFICAT AUTOPSIE Nr. ...? Data - 26. 012/81986 CĂTRE Miliția municipiului Iași Biroul judiciar In baza
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Demetra. Concluzii : Comă cerebrală Hematom intracerebral. Leucemie. CERTIFICAT AUTOPSIE Nr. ...? Data - 26. 012/81986 CĂTRE Miliția municipiului Iași Biroul judiciar In baza adresei dvs FN din 22 aXIIa 1986 am efectuat pe data de 23 -12-1986 autopsia cadavrului TACU ALEXANDRU MĂLIN de 17 ani, din Iași strada Al. Grigore Ghica Vodă nr. 43, care a DECEDAT PE DATA DE 21. 12. 1986, (deci 21.12.1986). și am ajuns la următoarele concluzii : Moarte patologică. S-a datorat hematomului intracerebral consecutiv leucemiei
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
AUTOPSIE Idem preambul ... Concluziile : 1 - Moarte patologică. 2 - DECESUL A AVUT LOC LA DOMICILIUL ÎN ZIUA DE 21.12.1986 , ORA 21,00 3 - Nu i s-a găsit alcool în sânge. 4 - HEMATOMUL NU I-A CAUZAT MOARTEA. Același .......... MĂLIN ÎN ACTE, MĂLIN A MURIT DE MAI MULTE ORI ȘI ÎN MAI MULTE LOCURI. Cu aportul celei mai infame specii, codoșii, într-o tehnică diabolică concertată de asasini sub numele de cod Acțiunea VENUS 0544, au lovit letal în cel
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Concluziile : 1 - Moarte patologică. 2 - DECESUL A AVUT LOC LA DOMICILIUL ÎN ZIUA DE 21.12.1986 , ORA 21,00 3 - Nu i s-a găsit alcool în sânge. 4 - HEMATOMUL NU I-A CAUZAT MOARTEA. Același .......... MĂLIN ÎN ACTE, MĂLIN A MURIT DE MAI MULTE ORI ȘI ÎN MAI MULTE LOCURI. Cu aportul celei mai infame specii, codoșii, într-o tehnică diabolică concertată de asasini sub numele de cod Acțiunea VENUS 0544, au lovit letal în cel mai bun, pândind
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Volum la tipărirea căruia m-a ajutat financiar și Fundația Culturală Primăvara lumii, inițiată de familia Ana și Alexandru Tacu-Zeletin, în amintirea fiului lor, Alexandru Mălin Tacu, răpus de forțele răului din securitatea română în 1968, când abia împlinise 17 ani. Autorul Academia bârlădeană nu doar o stare de spirit Întemeiată în 1915 de împătimiții și vizionarii în ale culturii G. Tutoveanu, Tudor Pamfile și Toma
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
LABIȘ, Nicolae (2.XII.1935, Mălini, j. Suceava - 22.XII.1956, București), poet. Este fiul Anei-Profira Labiș (n. Luca-Asandei), descendentă din familia lui Ion Creangă, și al lui Eugen Labiș, învățători. Începe școala primară în satul natal. Războiul obligă familia să se refugieze în sudul țării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
lui Ion Creangă, și al lui Eugen Labiș, învățători. Începe școala primară în satul natal. Războiul obligă familia să se refugieze în sudul țării, în părțile Muscelului, unde copilul urmează clasa a III-a la Văcarea, pentru a reveni la Mălini în 1945. Copilăria lui L. a fost marcată de două experiențe, una fericită și alta tragică. Prima experiență o reprezintă viețuirea în peisajul miraculos al pădurilor din zonele premontane, pe care copilul le-a colindat împreună cu tatăl său, încercat vânător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
la Iași, la Consfătuirea Tinerilor Scriitori din Moldova, iar în decembrie i se publică în revista „Iașul nou” prima poezie, Fii dârz și luptă, Nicolae! În continuare, îi apar în același periodic și alte versuri, unele semnate cu pseudonimul N. Mălin. În 1951 se transferă la Școala Medie nr. 1 (azi Liceul Național din Iași), unde va absolvi clasa a X-a. Este distins cu premiul I la Concursul Național de Limba și Literatura Română. Trimite o poezie, Gazeta de stradă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
15 m lungime, 3 înălțime, 1/2 m lățime, cu piatra scoasă de pe loc, care a costat 20.000 lei, în Văleni. Siminicariu, bandit, care a stat 20 ani în ocnă și acuma-i bun gospodar. Acu 20-30 ani, pe lângă Mălini, unde-i acum satul Văleni 18, nu era întemeiat sat, erau numai pășuni în poeni. Un cioban a plătit pentru văratul turmelor lui, o vadră jumătate de brânză. Apoi toamna a vândut proprietarului, pe atunci Macarescu, cu câte un galben
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vii și foarte negri. Ras și îmbrăcat corect. Vechi chelner și om al meseriei. Ne bucurăm, am însă îndată o deziluzie. D. Tocilă deși are nume așa curat, vorbește o limbă românească șovăitoare și cam încâlcită. E de loc dela Mălini, din județul Folticeni, fost Suceava, lângă vechea graniță austriacă. Tatăl său pare să fi fost exploatator de pădure și negustor de lemne. A plecat de acasă dela 16 ani, din spirit de aventură, a ajuns la Londra, a trăit apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
băiat frumos și hazos și șăgalnic. În 1966 la 27 aprilie am dansat pe scena cinematografului din Fălticeni, la dialog pe aceeași scenă cu doctori: Corăbiasca ca la Bacău, Ungureasca ca la Pipirig județul Neamț și o bătută ca la Mălinii lui Neculai Labiș [36]. Și am fost notat cu 10 de 10 și cu o sticlă de vermut și mult aplaudat de publicul din sală. Că n-am fost mut am strigat și din gură, strigături drăgălașe și frumoase. Că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a trimis N.Stoleriu pe mine, Gh.Gavrilescu și Gh. Hlihor, să luăm dreptul de crâșmă pentru Societatea de cumpătare. Și administrator de plată era D.Secară și advocat și deștept și foarte șiret, fără pereche. Administrația platei era la Mălini. A eșit Secară afară și ne-a spus: "Astăzi nu se ține licitația cu crâșmele" Și cum ne-am dus noi la gazda unde lăsasem căruța el a chemat crâșmarii și a ținut licitația, bineînțeles nu degeaba, a eșit o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din orașul Botoșani și el și dna lui Maricica. Dumnezeu să-i ierte. Până aicia am scris ce mi-a spus dl. înv. Gh. Papadopol, str. Română din Fălticeni, învățător fruntaș care a stat mulți ani în com. și satul Mălini, jud. Suceava. Iar de aici încolo voi scrie ce mi-a spus dl. profesor Universitar Simion Mehedinți, ficiorul dascălului bisericesc din com. Soveja, jud. Putna, însă de loc tatăl lui Mehedinți a fost din Rucăr, jud. Muscel. Eu l-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mii) lei lipsă. Pe controlor îl chema Lucanu. Și Lucanu îi spune lui: "Măi Ghiță Popa eu n-am fost azi la tine, nici nu te-am văzut și nici nu te cunosc. Eu mă duc în inspecție la Sasca, Mălini Băișești, și când oi vini să găsesc banca fără această mare lipsă. Scăpi și tu de pușcărie și eu". Și învățătorul Vasile Iordachi, pe care l-am învățat eu din clasa I-a primară, vine la mine și cere să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
frumoși că și dna Elisabeta, soția lui Costică Maxim, a fost frumoasă în tinerețea ei ca o zână din povești. Costică Maxim a făcut școala comercială în Iași. Și din anul 1919 a fost numit director de fabrică de la Suha Mălini și de acolo la Găinești Râșca. Peste 40 de ani a fost director de fabrici de cherestea. A fost un om foarte bun, dar bunătatea lui a fost răsplătită cu rău. Și Costică Maxim a decedat la 14 februarie 1967
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dusară,/ Arcu-și încordară,/ După cerb plecar',/ Tot din deal în deal-u/ Și din vale-n val/ Și din vad în vad./ Pe cerb mi-l zăriră,/ Înapoi se-ntoarsă/ Ionel voinicu/ Ochii-ș ațintiră,/ Pe cerb mi-l zăriră/ Sub un lin mălin/ Aronind, dornind,/ Amiaza făcând” (Berzeni - Vaslui). Gestul drumului frânt și reluat este frecvent întâlnit în colinde, existența unei interdicții de a privi înapoi în timpul unor ceremonii asociate ritualurilor de limită conturând proporțiile magice ale acestui fapt. „Întoarcerea privirii în urmă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cât de mare,/ Lino mălino verde!/ Da de mare țărmuri n-are,/ Dar în undă ce ni-aduce?/ Aduce pini/ Și cu tulpini;/ Pintră pini și pintră brazi” (Valea Lupului - Hunedoara). Apele revărsate ce pregătesc reiterarea genezei au smuls brazi, mălini (regionalism pentru același arbore), molizi și pini, toți reprezentări românești ale axei vegetale ce susține lumea. Tabula rasa instituită la nivel cosmic este echivalentă morții inițiatice care stabilește teritoriul spiritual defrișat de semne ale trecerii, teritoriu „pe care vor fi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să apară și să dispară periodic toate formele, ele dau universalei deveniri o structură ciclică. Încă din preistorie, ansamblul ApăLună - Femeie era intuit ca un circuit antropocosmic al fecundității”. Este astfel așteptată imaginea fecioarei în mijlocul potopului regenerator: „Printre brazi, printre mălini/ Înoată-ș, înoată bohor negru./ Înoată-ș, înoată,/ În coarne-ș poartă,/ Dar ce anume’n coarne-ș poartă?/ Legănel de arjințel/ Dar în leagăn cine șede?/ Șede (numele) cea frumoasă” (Limanscoe - Odesa). Fata se află întrun leagăn de argint, imagine somptuoasă a statutului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al cosmogoniei, ci îl încearcă țesând și îl reiterează la nașterea pruncului său. Capacitatea de a coase minunat dă fetei în colinde un statut înalt, care îi permite să-și aleagă singură mirele demn de așa haine: „Sub tufă de mălin verde,/ Dimineața lui Crăciun!/ Dar acolo cine șăde?/ Marișca, fat-albineață./ Dar de lucru ce lucrează?/ Închistrește, bobidistrăște,/ Guleraș frățini-său,/ Cămeașă tătini-său./ - Ce să-ț’ dau, Marișcă, țâie/ Să-m’ îmbobiștrăști și mie?/ - Mie nu-mi trăbă nemnică,/ Numa’ voinicu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
, publicație apărută la București, trimestrial, din octombrie 1943 până în martie 1944, editată de Societatea profesorilor secundari de limbi clasice și purtând subtitlul „Revistă de cultură clasică”. Comitetul de conducere este alcătuit din I.I. Bujor, G. Guțu, Al. Mălin, I. Mașala, N. Niculiță, N. Ștefănescu și T. Vasilescu. Rubrici: „Studii”, „Poezii”, „Traduceri”, „Studii pedagogice și comemorări”, „Recenzii”, „Rezumate în limbi străine”, „Dări de seamă”. Deși au apărut puține numere, revista se impune prin claritate și profesionalism. În articolul intitulat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286050_a_287379]
-
morii jude primar jutariu paznic de câmp L ladamesesertar laghiță bancă mai lungă laibăr vestă lămpaș felinar liuri must din dreve, vin de-al doilea M marșină de săpat prășitoare mațe intestine măieț băț mai voluminos la unul din capete mălin liliac (arbustul) măturoi mătură cu coadă, din nuiele merinde mâncare miezuină graniță, hotar, răzor minteni imediat mânios supărat moș bunic muiere femeie, nevastă mutăr piuliță N nădragi pantaloni, cioareci năpădai arțăgos nătântoc nătâng, prostănac, sărăntoc năzdrumen sfătos nechimuluit neasemuit nemțească
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]