2,156 matches
-
Cred c-ai visat ! Hai, ia și bea niște lapte, uite, ți l-am adus cald ! Și mâine e Crăciunul! Pruncul Iisus te-a făcut sănătos, nu uita să-I mulțumești când mergem la biserică. Acum, după ce mănânci lapte cu mămăligă să-ți facă bine la piept, am să te las să dormi. Să nu ieși afară. Dis-de-dimineață, vin eu să văd ce faci, te speli, te îmbraci frumos și mergem la biserică. Ai să vezi acolo bradul de Crăciun, o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Un butoi de tablă ținea loc de godin... Am nimerit lângă colegul meu de la Ateliere... Până să schimbăm o vorbă-două, m-am trezit cu o gamelă și o lingură cât un polonic Într-o mână și cu un boț de mămăligă pământie și rece În cealaltă. Foarte repede a sosit și mâncarea. „Uite tu colo, Costache, ce hălci de carne plutesc În cazanul cela” - mi-am zis eu privind la marmita cu o zamă chioară care avea meritul de a fi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
goale în mâini, apucând-o spre puțul lui Crap. Rămas singur în poartă, Mitică al lui Caloianu își scoase pălăria ca să-l salute, apoi îl pofti înăuntru. În spatele casei o aflară pe fata țăranului, Leana, care trebăluia de zor, făcând mămăligă într-un ceaun mare, așezat pe un foc de pirostrii, dar fratele ei, Culae, nu se vedea. Ia adu sticla aia de țuică încoace, ca să-l servim pe domnul Stelică, și niște pahare curate! îi porunci Mitică al lui Caloianu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ca un om în toată firea, trecut prin multe, Culae se oprea din loc în loc și își trăgea sufletul, așezându-se pe câte-un bolovan ori rezemându-și ghebul din spate de câte-un copac răzleț, singuratic. Sfârșise bucata de mămăligă luată în traistă de-acasă și, ca să-și amăgească foamea, apuca găidulca și îngâna din ea crâmpeie de cântece. Cânta așa o vreme, apoi își băga găidulca înapoi în traistă și-o pornea mai departe, spre Argeș și spre casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
în reședința de raion. Spre surpriza sa, în casă îl găsi pe Grigore Gospodin, picat într-o vizită la care se aștepta de-abia pe la primăvară. Socrul său isprăvise tocmai de ospătat o strachină cu sarmale și mântuise aproape o mămăligă întreagă, iar acum golea o stacană cu vin roșu și stătea la taifas cu Mariana. După chelia transpirată și după chipu-i roșu și zâmbitor, se vedea că se simte foarte bine. Hai să trăiești, ginere! îl salută Grigore primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
sau aluzive, despre ce se întâmpla la Budapesta: Ai dracului, ungurii ăștia, nu ca noi! Când nu le convine ceva, ies cu toții în stradă și-o spun în gura mare!... Să se afle unde trebuie! Păi voi ați mai pomenit mămăligă să explodeze?... Ungurilor le-a ajuns până peste cap... Parcă în alte țări... nu este tot la fel?... Ba e și mai rău, dar cine mișcă-n front?... Cum cine? N-ați auzit ultima bombă? spuse într-o zi cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nimic din ce se petrecea în acel loc din universitate. Ei, fraților, ați văzut că gulașul unguresc frige al dracului? întrebă retoric un student bondoc și mustăcios, purtând pe scăfârlie o șapcă de elev cu cozorocul întors la spate. Și mămăliga frige, mă! îi replică un alt student, deșirat și glumeț, care se apucă apoi să-i zică din fundul bojocilor o veche doină de haiducie din colecția lui G. Dem Teodorescu. Nelu Ianolide, care era și el pe-acolo, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
am deschis chiar azi un borcan. Pot face imediat și niște papanași cu smântână. Ce v-ar place să mâncați, doamna Dora ? La noi aici, la țară, nu prea avem lucruri fine, dar nici n-o să vă dau să mâncați mămăligă... Dora își găsește cu greu cumpătul. Simte. Simte că cealaltă femeie bănuiește ceva. Nu știe cum să își ascundă emoția. Dragoș îi vine în ajutor, deși simte că și lui îi vine greu: Ștefana e mai vorbăreață ca de obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Ștefanei : Pe doamna Dora am întâlnit-o în gară, dar nu am făcut indiscreția să o întreb de unde vine. Curiozitatea m-a împins totuși să o ispitesc ce caută prin locurile noastre și timpul a zburat. Vă asigur că prefer mămăligă cu brânză de putină și lapte încălzit în ceaun. Visez la bunătățile astea de o viață. Și pentru a răspunde unei întrebări pe care domnul Dragoș nu mi-a pus-o : vin dintr-o localitate de lângă Strasbourg. Am reușit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Am reușit să plecăm din țară, soțul meu și cu mine, cu aproape treizeci de ani în urmă când, știți și dumneavoastră cum era... Acolo s-a născut și fata noastră. Înțelegeți deci că îmi este cu adevărat dor de mămăligă cu brânză de putină și de lapte adevărat, nu din cutie. Acolo, în Franța, cam toate alimentele sunt "de la cutie" și adevăratul lor gust stăruie doar în memorie. Cum, veniți direct din Franța ? M-am odihnit o noapte scurtă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
până să aflu de la Hans cutremurătorul adevăr : cei patru bărbați și doi copii ai familiei Cozmei fuseseră executați cu toții împreună cu încă vreo câteva zeci de deținuți care se revoltaseră împotriva hranei mizerabile care o primeau numai ciorbă de varză și mămăligă mucegăită. Tăcerea se lasă odată cu seara care învăluiește din nou casa singuratecă, cu mult în afara teritoriului localității ucrainene XЛИБOKА. În sfârșit, dintre buzele Dorei care e cutremurată de grozăvia istoriei Teodorei și Minodorei iese doar o întrebare trunchiată : Minodora ? Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
că nevasta dumitale trebe să-i crească de una singură și să se descurce cu toată gospodăria. Noroc că-i fată vrednică de răzeși și știe să muncească! O mai ajută și neamurile, așa că iarna copiii nu duc lipsă de mămăligă, cărniță, lapte și coptură de sărbători, cu toate că ea mai tot timpul ori că-i borțoasă, ori îi lehuză și umblă ca o cloșcă cu doi-trei plozi agățați de fustă, cu unul de mânuță, cu unul în brațe și cu unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
prostuțele mazilului Zimbru, făcute la beție. Dar lasă-lasă că de la anu' le scot din cloaca asta și le duc la gazdă în târgul Siretelui unde vor avea niște condiții pentru învățătură cu adevărat mazilești. Că doar cu un codru de mămăligă, un borș limpede și cu o bucată de slănină cu ceapă zdrobită nu faci carte, Mărioară! Întreabă-mă pe mine care am făcut cinci clase de liceu nemțesc la Cernăuți, nu ca tine, cinci clase prăpădite în sat la Ropcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
uscat la soare pe prispa casei. Și de fiecare dată am căutat să-mi iau tălpășița cât mai repede cu putință, că peste tot puțea de nu reușeai să înghiți măcar și o gură de aer, darămite o îmbucătură de mămăligă... Crede-mă că puțea a balegă până și vorba oamenilor de care am avut trebuință. Așa că nu te mai da prea rotund și fii mulțumit că ai scăpat de, hai să-i zicem, acea fericire a tizicului, de borșul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
casă, Vasilica a auzit niște țipete înspăimântătoare care se centrau în jurul cuvântului papa. Odată pătrunsă în bătătură, Costi cel mic a și pârât-o pe Veronica dintr-a patra că a mâncat toată zeama de ștevie cu ultima îmbucătură de mămăligă, fără să-i dea și lui măcar cât pentru o gustare. Vasilica, papa! A ordonat frățiorul. Lapte! Bulcă! N-are Vasilica, i-a răspuns aceasta. Astăzi copiii nu mi-au dat pentru că hrănesc niște căței care s-au oploșit pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
era și el gospodar. Dar acum numai vântul îi fluiera prin șură și copiii scânceau tustrei pe cuptor ca să le dea mama papa: Mama, lapte! Mama, coco! Mama, bânză! Dar toate acestea lipseau cu desăvârșire. Și pe deasupra mai lipsea și mămăliga. Că tata s-a pus de-a hoarța cu cei de la colectivă și cu stăpânirea de la comună. De-amu rodeți-i urechile, că sărăcia noastră îi la fel de mare ca și fudulia lui. Fudulie mare, mămăligă n-are! Zicea nevasta. Și, colac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
desăvârșire. Și pe deasupra mai lipsea și mămăliga. Că tata s-a pus de-a hoarța cu cei de la colectivă și cu stăpânirea de la comună. De-amu rodeți-i urechile, că sărăcia noastră îi la fel de mare ca și fudulia lui. Fudulie mare, mămăligă n-are! Zicea nevasta. Și, colac peste pupăză, mai vine și aghezmuit acasă și face gălăgie că de ce borșu-i așa de limpede. După ce se trezește îi pare rău și se bate cu pumnii în cap, că, din gospodar, a ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
un loc aparte îl ocupă angajații și colaboratorii postului de radio Europa liberă, dintre care amintesc Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Noel Bernard, Preda Bunescu, Emil Georgescu, Vlad Georgescu, Emil Cristea sau personalități ale vieții culturale, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Leonid Mămăligă, Dumitru }epeneag sau membri ai partidelor politice istorice plecați în exil, Radu Câmpeanu, Mihail Fărcășanu, Emil Ghilezan." Cine vrea să înțeleagă istoria culturii românești contemporane nu poate să facă abstracție de bibliografia pe care ne-o pune la dispoziție, sistematic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7007_a_8332]
-
Tribuna", seria nouă e din 1957, se știe, la Asociația Scriitorilor... Cu barba sa patriarhală era o figură respectată a Clujului. Mi s-a spus, apoi, că frecventa Lactobarul sobru, de pe amintita stradă Napoca, fostă Jokai, lua un prânz frugal, mămăligă cu smântână. Nu-mi pare rău că nu l-am văzut ca unii martori, la coada din spatele Teatrului, prin 1955-1956, rebegit de ger, copleșit de necazuri, stând la coadă la o benzinărie să ia petrol pentru nevoile casei, vremuri grele
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
că personalitățile în cauză nu ar fi fost la înălțimea vreunui cerc literar, dimpotrivă. Mai târziu, au mai trecut vremelnic pe la porți Bujor Nedelcovici și Virgil Tănase. - Un cenaclu (adevărat) frecventat de românii din Paris era cel al lui Leonid Mămăligă. Care era atmosfera din timpul întrunirilor literare din casa acestuia, de la Neuilly sur Seine? - Aveți dreptate, era vorba de un adevărat cenaclu! Susținut de o singură persoană (mai înlesnită economic decât noi ceilalți), al cărei nume literar se cuvine amintit
Ilie Constantin "Sunt egalul celor mai buni" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7457_a_8782]
-
pentru a-și trăi relația. Foarte mulți consideră că ideea de succes înseamnă carieră, bani și notorietate.". Însă, Daniela Buzducea atrage atenția că ruralul și urbanul, mai ales Bucureștiul, sunt două lumi total diferite. Dacă în rural "bunica amestecă în mămăligă în timp ce-i spune nepotului cum era mama acum șapte ani înainte să plece în străinătate", în urban "mama și tata își pupă copilul la zece noaptea, pentru că ei lucrează pentru o companie care îi plătește bine și le ia și
Generația învinșilor. Povestea copiilor înlocuiți de carieră și bani by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/79507_a_80832]
-
Bratu Iulian Ce mănâncă azi românii cam știm, dar nu ne putem da seama cât de mare este schimbarea petrecută într-un veac decât comparând hrană din zilele noastre cu cea din jurul anului 1900. Mămăligă era mâncarea de bază, pe care țăranii o pregăteau chiar și de trei ori pe zi, conform descopera.ro. Se mânca mult mai multă mămăligă decât pâine, poate pentru că, mămăligă este mai usor de făcut decât pâinea. Pâinea de grâu
Ce mâncau românii în urmă cu 100 de ani. Se mânca mai sănătos ca acum? by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79724_a_81049]
-
petrecută într-un veac decât comparând hrană din zilele noastre cu cea din jurul anului 1900. Mămăligă era mâncarea de bază, pe care țăranii o pregăteau chiar și de trei ori pe zi, conform descopera.ro. Se mânca mult mai multă mămăligă decât pâine, poate pentru că, mămăligă este mai usor de făcut decât pâinea. Pâinea de grâu era o mâncare mai "aleasă", rezervată mai curând sărbătorilor. Mai mult, în urmă cu 100 de ani, oamenii de la sate mâncau multe lucruri pe care
Ce mâncau românii în urmă cu 100 de ani. Se mânca mai sănătos ca acum? by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79724_a_81049]
-
comparând hrană din zilele noastre cu cea din jurul anului 1900. Mămăligă era mâncarea de bază, pe care țăranii o pregăteau chiar și de trei ori pe zi, conform descopera.ro. Se mânca mult mai multă mămăligă decât pâine, poate pentru că, mămăligă este mai usor de făcut decât pâinea. Pâinea de grâu era o mâncare mai "aleasă", rezervată mai curând sărbătorilor. Mai mult, în urmă cu 100 de ani, oamenii de la sate mâncau multe lucruri pe care azi tot mai puțini români
Ce mâncau românii în urmă cu 100 de ani. Se mânca mai sănătos ca acum? by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79724_a_81049]
-
Constantin Țoiu Ce mănâncă ei la nuntă?... Păi: curechi cu clisă și cu ceapă măruntă, mămăligă cu moare, fălci de porc afumate, curechi fiert, lapte acru, păsat, cricală.../ (tocană adică). Mare ospăț, cu multă voie bună și tragere de inimă: Așa sta întinse toate bucate Pe țelina verde și ierboasă înaintea șetrei desfătate; Toți oaspeții ședeau
Ce mai spun cărturarii mintoși ai țiganilor pletoși? - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7827_a_9152]