537 matches
-
ale copilului. Să nu uităm nici o secundă că pentru a culege flori trebuie să semănăm semințe de flori și nu de mărăcini, dorind să crească flori. Dacă nu reușim sau nu știm să deosebim semințele de flori de cele de mărăcini, specialiștii ne stau la dispoziție. Întotdeauna copiii vin la întrupare cu daruri materiale sau spirituale. FORME DE INSTRUIRE A VIITORILOR PĂRINȚI 1 Curs obligatoriu pentru elevii de liceu. 2 Curs obligatoriu pentru tinerii căsătoriți. 3 Atașat certificatului de naștere al
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, Despre Feciorie, 2, în vol. Despre Feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor..., p. 8) ,, Deseori, îndată ce pământul este lăsat în paragină și încetează să mai fie folosit de mâinile agricultorilor, este năpădit de buruieni, mărăcini și de copaci sălbatici care cresc singuri. În același chip este pustiit și sufletul anomeenilor, câtă vreme nu este cultivat de cercetarea Scripturilor, ci pornind de la sine s-a lăsat pe el însuși să fie năpădit de această erezie potrivnică
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
la aceasta, cugetați la aceasta!” (Sf. Atanasie cel Mare, Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie, XC, în PSB, vol. 16, p. 243) „Oare nu se cuvine să se asemene scrierile ereticilor lipsiți de evlavie și speculația înșelătoare a dogmelor elinilor cu mărăcinii din munți și de pe ogoare? Căci ce folos au sufletele oamenilor din acelea, sau mai bine zis ce vătămare nu aduc ele celor ce voiesc să le primească în minte? Deci așa cum mărăcinele e numai hrană focului și mâncare flăcării
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Înlocuitorul său, Victor Antonescu, „un mediocru lipsit de prestigiu“130 nu s-a putut ridica la prestigiul și respectul predecesorului său. Maniera prin care a fost înlăturat Titulescu din guvern este exprimat remarcabil de dr. Nicolae Lupu: „Din buchetul de mărăcini au rupt și călcat în picioare singurul trandafir”131. După înlocuirea lui Titulescu, politica externă românească păstrează aceleași linii directoare 132. Toate aceste părți negative nu pot anula meritele incontestabile ale lui Titulescu în activitatea diplomatică, dintre care, cel mai
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
întărit”. Angiolello spune și el că Ștefan a făcut o tabăra întărită, precizând că domnul avea cu el 20.000 de oameni. Sa'adeddin scrie că moldovenii „ridicaseră... ziduri din copaci mari, săpaseră șanțuri adânci, astupaseră trecerile cu copaci și mărăcini” și așezară tunurile acolo. La Mehmed Neșri tunurile erau așezate pe care. Kemal-Pașa-Zade menționează și el că oastea moldovenească era de 20.000 de oameni, poziția acesteia fiind întărită din toate părțile, iar caii „câți erau, legându-i unii de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
între ele. O curte fortificată ar fi ridicat prețul satului, ceea ce nu se întâmplă, dovadă că nu e vorba de o fortificație, ci de o curte cu un gard bine făcut, spre deosebire de curțile sătenilor, niște curți prăpădite cu garduri din mărăcini. La 18 februarie 1445, îi era întărit logofătului Mihul satul Ciumălești „să își facă curte în acest sat”. Până în 1453, când Mihul cumpăra mai multe sate, avusese destul timp ca să ridice o curte cât de cât întărită. Dar, iată că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cum să le păstreze peste iarnă; pe când aiurea se folosește tot petecul de pământ, până și vizuinile, cărările și rozoarele pietroase, grădinile noastre întinse cât vezi cu ochii adese servesc drept cuib și adăpost pentru tot felul de burueni și mărăcini netrebnici. În scurt, pe când alte popoare se silesc pe întrecute a pune în grabnică aplicare nouăle descoperiri realizate pe terenul pomăritului, poporul nostru continuă a rămâne sclavul obiceiurilor ruginite de seculi. Este adevărat, în multe din comunele noastre vedem grădini
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe un pământ sfânt, a căruia apărare {EminescuOpIX 431} ne-au costat pe noi râuri de sânge, veacuri de muncă, toată inteligența noastră trecută, toate mișcările cele mai sfinte ale inimei noastre. Și e plină de străini, Ca iarba de mărăcini; Și e plină de dușmani Ca râul de bolovani. Iar mila străinului E ca umbra spinului: Când vrei ca să te umbrești, Mai tare te dogorești. De aceea când știm pentru ce a căzut voevodul moldovenesc nu trebuie să-l plângem
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mușchi, iar arcade uriașe de trandafiri agățători, plini de ghimpi, se curbau brambura, în toate direcțiile. Din depărtare se auzea un cuc. Ciocârlii invizibile cântau sus de tot, în văzduhul albastru. — Uite o mână! strigă Hattie. Dintr-un hățiș de mărăcini, extrase o mână de piatră, de mărime naturală. Ce frumoasă e, și ce stranie! O vrei? Nu, e a dumitale. E de marmură? Cred că din ghips. Și în ce fel? Ce? Ai spus că vrei să-ți ceri „într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de informații despre propria lui persoană și de tot ce îi era necesar să știe despre Venus. Și le va avea. În timp ce se apropia de vilă, Gosseyn auzi vocea de contralto a unei femei. Se opri în spatele unor tufișuri de mărăcini, la vreo trei metri de verandă, și aruncă o ochiadă prudentă. Pe treptele verandei era așezat un bărbat blond, ocupat să noteze ceva într-un blocnotes. Femeia îi vorbea din pragul ușii: ― Până la urmă cred că o să mă descurc singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
fugă și se adăposti după niște tufișuri, așa cum Învățase la ședințele de instrucție tactică. Iuffo și sergentul Pumpkin se aruncară și ei la pămînt, speriați. Pumpkin ridică doar puțin capul, pentru a Întreba: — Unde ești? — Aici, gemu soldatul ițindu-se de după mărăcini. — Măi boule, cine ți-a dat ordin să tragi? Nu avea dreptate, se aflau În misiune de luptă. La ședințele de instrucție tactică li se spusese clar că, În anumite situații de pericol iminent, pot deschide foc fără a primi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
reîntorcea În cărare, Își relua urcușul. Alteori, lăsa cu totul căile folosite de cei care urcau sau coborau, pentru a escalada versanți abrupți și bolovănoși sau pentru a rătăci prin locuri neumblate, unde pădurea se Întuneca amenințător, prin hățișuri de mărăcini, prin rîpi pe fundul cărora clipocea un fir nevăzut de apă, și pripoare lutoase, cu malurile brăzdate de torente. Drumețiile Începuseră să-i placă. Abia cînd se Întorcea din nou acasă avea unele mustrări de conștiință. Se oprea În fața porții
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
falanga” întrunea persoane aparținând tuturor claselor sociale, de diferite vârste și profesii (croitori, fierari, morari, vieri, plugari, bucătari, lăutari). Nu lipseau nici specialiștii: agronomi, profesori. „Soții agronomi” cooperau în diferite îndeletniciri agricole (cultivarea pământului, culesul viei, construirea de puțuri, scoaterea mărăcinilor de pe câmp) în temeiul „statutelor” unei „cooperative de producție de un fel deosebit” (ibidem, p. 104). Se preconizau metode moderne de exploatare a câmpului, dar roadele n-au putut fi dovedite, întreprinderea dizolvându-se după mai puțin de un an
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
același principiu este reprezentată, în colivii, și colecția de păsări care reunește cele mai frumoase specimene de păsări necunoscute, cu culorile cele mai vii, scoțând sunetele cele mai neobișnuite. O pajiște cu iarbă proaspătă, împrejmuită cu un gard viu de mărăcini bine împletiți între ei plasează acest spațiu sub semnul verdeții. Or, verdele simbolizează viața, seva, funcția clorofiliană, adică nunta soarelui - principiul genezic - și al planetei. 7 Natura și artificiul. Natura ocupă deci un loc privilegiat, desigur, dar obligată de om
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
patru turnuri de la colțuri aveau acoperișuri țuguiate, acoperite cu solzi de plumb, iar temelia zidurilor se sprijinea pe blocuri de stânci care coborau prăpăstios până în fundul șanțului cu apă"384*. Mai multe incinte apără acest loc geometric (țăruși, gard de mărăcini) al cărui aspect pătrat și militar se opune oricărei intimități de refugiu, de casă primitoare și care este populat cu un bestiar fantastic, dragoni la exterior care scuipă apa streșinilor 385 și boturi de fiare sălbatice în interior. O astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
debussystă. Imaginea personajului feeric se risipește printr-o dispariție spectaculoasă (prezența apogiaturii de pe sunetul din registrul acut), iar revenirea ulterioară a discursului în registrul mediu semnifică deopotrivă sfârșitul poveștii și reîntoarcerea în spațiul material al lumii terestre. IV.5. Bruyères (Mărăcini) Atmosfera de seninătate se prelungește prin înfiriparea unei scene pastorale plină de calm și luminozitate, evocată de simplitatea unei melodii pentatonice, într-o evidentă corespondență sonoră cu acel chip al Inocenței din La fille aux cheveux de lin. De altfel
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
monodiei pentatonice introductive, ci și prezența frecventelor cadențe plagale ce delimitează frazele, impregnând discursului un deliberat caracter arhaic. Memoriile pianistei Marguerite Long ne dezvăluie stimulul olfactiv ce provocase imaginația compozitorului, în viziunea căruia mirosul mării se asocia cu cel al mărăcinilor uscate de pe malurile acesteia. Alături de Feuilles mortes și La Puerta del Vino, preludiul Bruyères va fi interpretat în primă audiție de Claude Debussy, la 12 martie 1913. Curbele sinuoase și line ale arabescurilor melodice imprimă imaginii sonore o naturalețe grațioasă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de limbaj operează întrun spațiu relativ limitat, imprimând dinamism și spectaculozitate acestui gen de reprezentație. Preludiul marchează finalul celui de-al doilea grup de „tablouri” muzicale ale caietului secund, încheiind atmosfera de reverie așternută o dată cu imaginile sonore ale Zânelor și Mărăcinilor. Tranziția dintre General Lavine -eccentric și preludiul anterior se realizează printr-o interesantă legătură auditivă ce se stabilește între formula ritmică . marcată prin sans lourdeur (fără greutate vezi exemplul 193) din finalul Mărăcinilor și ipostaza sa metamorfozată ce o recunoaștem
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
așternută o dată cu imaginile sonore ale Zânelor și Mărăcinilor. Tranziția dintre General Lavine -eccentric și preludiul anterior se realizează printr-o interesantă legătură auditivă ce se stabilește între formula ritmică . marcată prin sans lourdeur (fără greutate vezi exemplul 193) din finalul Mărăcinilor și ipostaza sa metamorfozată ce o recunoaștem ulterior în tripla apogiatură din debutul acestui preludiu (vezi exemplul 194). Din punct de vedere al formei, preludiul se desfășoară într-o structură ternară, ale cărei secțiuni extreme alternează în mod constant două
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mai tîrziu, numele peceneg sinonim Küküllő, respectiv Kokel) confirmă continuitatea lor în teritoriu, indiferent de valurile de invadatori și stăpînitori temporari. Același fapt este mărturisit de alte nume de locuri vechi slave din zonă: Glogoveț (< v. sl. glogovîcî, „loc cu mărăcini, cu pădu cei“), Ohaba (< v. sl. ohaba, „așezare liberă de dări“, „moșie scutită de dări“, apelativul denumind, de fapt, și în limba romînă, obștile sătești tradiționale), Preslavul (omonim cu numele primei capitale a Bulgariei), Presaca (< v. sl. presĕka, „curătură, tăietură
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
-că) de la Cîmpina (a se ține cont că un fruntaș al revoluției de la 1848, mare boier, se numea Ion Cîmpineanu), antroponim atestat la 1536 sub forma Kompina. Proveniența slavă veche a toponimului Cîmpina (< v. sl. kopina, „mărăciniș“, „loc acoperit de mărăcini“) este foarte cunoscută, fiind dată exemplu în sintezele și în manualele de istorie a limbii romîne (alături de Glîmboca, Dîmbova, Dîmbo vița) de evoluție a vechii nazale slave o nazal la în, îm, ci nu la un, um, ca în alte
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Tîrnii (Munții Lotrului). Numeroase toponime identice sau foarte asemănătoare, îndeosebi hidronime, există în diferite țări slave. Hidronimul Tîrnava are la bază apelativul slav trŭnŭ, „mărăcine“, „arbust spinos“, căruia i se atașează sufixul -ava, care arată o caracteristică locală („plin de mărăcini“) a locurilor prin care curge rîul respectiv. Toponimele Tîrnova (care desemnează două sate din județele Arad, respectiv CarașSeverin, și o rezervație fosiliferă din Munții Semenicului), Tîrnavul Mare și Tîrnavul Mic (vîrfuri din Munții Căpățînii) și Tîrnăvița (sat din județul Harghita
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au tras focuri de armă împotriva noastră. Ne-am mirat pentru că știam că acolo sunt ostași români, dar am mers mai departe. A mai venit o rafală asupra noastră, care ne-a obligat să ne ascundem într-o groapă cu mărăcini de pe marginea drumului. Când ieșeam din groapă cineva din partea noastră stângă, a strigat: Fugiți că vă împușcă ungurii. Am fugit în salturi, printre tufe, printre copaci. S-a pornit foc puternic de branduri și de mitraliere. Ungurii au mai tras
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la arat și la semănat, primăvara. Aratul se făcea începând de la margine sau de la mijloc, iar semănatul prin aruncarea semințelor pe brazdă sau pe ogorul ce urma să fie arat. Netezirea și mărunțirea arăturii se realizau cu ajutorul grapei cu mărăcini, a borunei (un fel de grapă, alcătuită dintr-un cadru pe care erau montate la partea de jos cuie metalice sau din lemn) sau a tăvălugului confecționat dintr-un trunchi de copac. Soiurile de porumb tradiționale care se semănau pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe atunci să plătească deseatina 1 și camăna, reprezentând darea pe miere și ceară. În secolul al XIX-lea, această dare se evalua la un stup din 50 sau la un leu de stup. Prisăcile erau îngrădite cu garduri din mărăcini sau din nuiele împletite, având o odaie pentru adăpostul prisăcarului 2. Procedeul de extragere a mierii era primitiv. Mierea și ceara cu derivatele respective (miedul, propolisul sau ceara „verde”, boștina) au constituit până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea produse
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]