272 matches
-
o "memorie colectivă", care "traduce" sentimentul continuității istorice într-o formă de viață austeră, în spiritul naturii și al mentalității populare: "prelungirea trecutului o concepea nu numai în păstrarea pietrelor și bisericilor, ci și a hârtoapelor uliților nepietruite și în mărginirea nevoilor și plăcerilor vieții la un strict necesar...". Reveria dizolvă, astfel, "personalitatea" individuală (tot așa cum "natura" face inutilă "civilizația") și incită la euforia transferului afectiv: "în cei doi ani ai vieții lui ieșene, mai băștinaș decât localnicii (așa cum și personajul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
retorismul conjunctural și acordurile reflexive slujite de o stilistică aproape muzicală. Ș. își găsește timbrul potrivit în lirica erotică - celebrare cu o sensibilitate delicată și senzualitate rituală, confesiune discretă și memorie cald învăluitoare, căci „dragostea-i uciderea desăvârșită”, „vis și mărginire amânată” (Adânc să credem în durată). Lirismul e inundat de culorile anotimpurilor, de ploile toamnei îndeosebi, sau e marcat de obsesia griului ori a albului, totul cenzurat de conștiința trecerii clipei: „Și ziua, și ora, și toamna mă doare, / Și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
dar că „programul este o problemă de creație”; ar trebui adus „exemplul literaturii de matură chibzuință”, știut fiind că „zbaterea îndelungă a problemelor duce la sterilitate”. Intenția este, neîndoielnic, de a reliefa deschiderea față de operele „diferențiate”, nu de a justifica mărginirea la ele, cu excluderea textelor neliterare. Afirmația abia lasă să se întrevadă atitudinea programatică principală, anume aceea legată de disputa „generaționistă”. Publicația se vrea a fi a tinerilor (în acest sens dovezile abundă), dar a acelora care se definesc prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
purificată prin rugăciune și contemplare. Idealul său era opus oricărei alte valorificări a omului, decât numai întru Dumnezeu, de care el se simte atât de îndepărtat, încât nu-i rămâne decât posibilitatea unei adânci și complete umilințe, bazată pe conștiința mărginirii ființei sale în fața perfecțiunii divine. În ceea ce privește modul de realizare a educației, el pledează pentru un învățământ intuitiv și plăcut, recomandându-i profesorului să zăbovească mai mult asupra acelor chestiuni, care îl interesează pe elev și să treacă mai repede peste
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a omului, creat pentru a fi unit cu Fiul lui Dumnezeu ca și cu un frate al Său. (n. s. 273, p. 188) 48 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Nu flămânzea de silă Hristos, nu pătimea fără voia Lui. Toate cele omenești, mărginirile, le suporta cu voia. Dar și în aceasta se manifesta puterea Lui dumnezeiască. Suporta cele omenești, afară de păcat. (n. s. 1939, p. 1031) 48 smerit pe Sine, cu voia, și nu din vreo necesitate. Căci s-ar dovedi că S-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
se măsoară libertatea noastră. Cu cît varietatea lor este mai largă, cu atît pare că avem mai multă posibilitate de opțiune. Dar, exercitîndu-ne această libertate, nu resimțim oare la tot pasul cît de particulară ne e opțiunea, cîtă parțialitate, cîtă mărginire și excluziune, cîtă netotalitate e în ea? Modelul pieței face o critică implicită a libertății de alegere reduse la ea însăși. Avertizează împotriva întîrzierii indefinite în multiplicitate. Nu stîrnește el oare astfel, fie și prin contrast, pofta de totalitate? Privit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
finitudinea, limitarea. După el, spiritul uman ar fi capabil să utilizeze pînă la capăt posibilitățile (și condiționările) limbajului, pentru a atinge, la capătul lui, atitudinea suprem activă a tăcerii. Lumea omului fericit este lumea terminată, consumată în totalitatea și în mărginirea ei. Potrivit ultimelor propoziții din Tractatus, a contempla, cu aceeași intensitate, lumea ca totalitate și ca limitare ultimă furnizează cugetului detenta către das Mystiche, către nelimitabil, către libertatea infinită. în antropologia lui Berdiaev, omul apare ca partenerul de libertate al
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
insistent paradoxul fondator al acestui tip de spațiu : acela de a obține o incintă care să cuprindă un principiu de necuprins și care să semnifice cu aceeași tărie imposibilitatea de a-l mărgini. A studia fenomenul religios înseamnă a studia mărginirile fără mărginire ale nemărginitului, pentru a calchia o altă expresie cusană, a te ocupa de limbaje de depășire, care își semnifică propria depășire. Andrei Pleșu vorbea, în același sens, despre atitudinea de interpretare potrivită în fața unui text sacru : Hermeneutica unui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fondator al acestui tip de spațiu : acela de a obține o incintă care să cuprindă un principiu de necuprins și care să semnifice cu aceeași tărie imposibilitatea de a-l mărgini. A studia fenomenul religios înseamnă a studia mărginirile fără mărginire ale nemărginitului, pentru a calchia o altă expresie cusană, a te ocupa de limbaje de depășire, care își semnifică propria depășire. Andrei Pleșu vorbea, în același sens, despre atitudinea de interpretare potrivită în fața unui text sacru : Hermeneutica unui text revelat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
real, că nu eu îi dau ordinea și unitatea. Așa încît, măcar privitor la lucrurile publice, atmosfera democrației pluraliste ne pune zilnic într-un regim nenatural : ne chestionează calitatea de centru, ne provoacă și ne obligă să ne constatăm parțialitatea, mărginirea, coexistența și concurența cu alte centre parțiale. în mod paradoxal, democrația pluralistă susține și totodată pune în chestiune statutul de centru al individului. Iată ceea ce constituie, cred, potențialul ei spiritual de căpetenie. Pluralismul ne face să admitem o mulțime de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care dispun. Dincolo de eficacitatea sau ineficacitatea lor administrativă, legile statului au rolul de limite pe care toți cetățenii le recunosc și le asumă în manevrarea propriilor capacități. De partea lui, statul de drept se bazează pe separarea puterilor, așadar pe mărginirea lor reciprocă. Desigur, în rafinata mecanică politică a lui Montesquieu, moderația nu se obținea prin consimțămîntul actorilor sociali, ci rezulta dintr-o necesitate impusă de jocul acțiunilor și al reacțiunilor forței divizate. Dar, mai ales după experiențele totalitare, atît guvernanții
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
țanc espadrila Charlottei. Apoi foile - erau traducerile transcrise. Ploaia le-a transformat repede în ghemotoace pătate cu cerneală... Nu ne-am remarcat teama - gălăgia asurzitoare a tunetului a alungat orice gând cu violența. Trombele de apă ne-au izolat în mărginirea tremurătoare a trupurilor noastre. Ne simțeam cu o intensitate crescândă inimile dezgolite, înecate în potopul care amesteca cerul cu pământul. După câteva clipe, a strălucit soarele. De sus, de pe mal, contemplam stepa. Lucitoare, fremătând de o puzderie de stele irizate
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
evidențiază în același timp sentimentul de măreție a existenței și cel al imperfecțiunii sale, iar prin aceasta se fundamentează o legătură strînsă între tragic și comic, așa încît nu există nimic considerat valoros care să nu poată deveni comic, prin mărginirea sa, și nimic nu poate fi privit drept comic, fără să fie recunoscut pentru valoarea sa: (Erwin, ed. nouă, pp. 350-354) Înaintea lui Solger, trebuie menționat Jean Paul (Vorschule der Asthetik, 1804), iar mai tîrziu, în special Zeising (Asthetische Forschungen
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sufletească debordantă se descătușa în niște fantezii puternice sau volatile, traducîndu-i mînia ori nostalgia și purtînd marca luminii sau întunericului pur, care nu permit însă nici o refracție a luminii printr-o prismă. Lumea cea mare îi apărea, în finitudinea și mărginirea ei, ca o eroare, ca o iluzie. Baza pentru humor se găsește deseori la oamenii a căror viață s-a depănat cu sarcini practice și prin tot felul de schimbări ce au adus cu ele experiență și înțelegere mai curînd
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o avea antichitatea despre caractere și destine era mai simplă. Cei de atunci erau atașați de niște linii mari și pure și nu reprezentau personalități ori evenimente foarte complicate. Anticii posedau cu siguranță un viu sentiment pentru acea lege a mărginirii căreia i se supune tot ce-i omenesc, ba chiar totul în lume. Datorită unei "divine invidii" care corespunde fenomenul numit de romantismul modern "ironia universală" marea fericire și prăbușirea violentă sînt strîns legate între ele. Există, în această privință
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sînt interesat, nici în cea mai mică măsură". Se află în acest demers ideatic un sîmbure al marelui humor, pentru care situația e de așa natură ca pînă și cel mai valoros lucru are o latură prin care este supus mărginirii și limitării, așa încît dacă nu putem rîde de el, putem cel puțin să surîdem. Pentru Shaftesbury,era vorba aici doar de un mijloc, de un artificiu care nu se leagă pe dinăuntru de o întreagă stare sufletească vitală. Principalul
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
întrucât este împlinită „asemenea masei unei sfere bine rotunjite“ (B 8, 43), deci „în toate părțile ei deopotrivă cumpănită față de mijloc“ (B 8, 44), ea devine suprema formă a identității obținute prin limită. Aici nu este vorba deci de tristețea mărginirii, ci, dimpotrivă, de satisfacția unei împliniri. Dacă în orice sferă există o beție a limitei, atunci în ființa parmenidiană, această uriașă monadă cosmică, este vorba de însăși bucuria finitului celebrată la scară cosmică. Se vorbește îndeobște despre proasta întâlnire pe
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în câmpul de necesitate al limitelor. Peratologia poate deveni un unghi teoretic privilegiat, care are să detecteze nu numai locurile unde limita apare în mod explicit, ci și pe acelea unde ea este prezentă în chip nebănuit; deci nu numai în mărginirea în spațiu sau în ritmurile timpului, ci deopotrivă în statutul existențial sau istoric al omului, în norma morală, în credință etc. Astfel înțeleasă, limita poate fi descoperită cu funcția ei benefică și modelatoare, fără de care nici un act formativ și nici o
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
imitate nu sunt „icoane“, ci simboluri ale unor rituri de încercuire. În ronde-bosse-ul oricărei statui există o aluzie la îngrădirile benefice în care viața își primește determinațiile ei și capătă o formă, un chip. Lucrurile nu își trăiesc aici tristețea mărginirii, ci satisfacția împlinirii lor. Oul sculptat al lui Brâncuși, această monadă orfică, este o implozie de fericire; și orice sferă pare să fie o beție a limitei, o celebrare a ei. Iată de ce sculptura este cea mai netragică dintre arte
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
chip violent, pornind de la sine, pentru a ajunge în necesitatea propriei sale limite, peras. Aceasta nu e defel ceva care vine să se adauge ființării din exterior. Încă în și mai mică măsură ea reprezintă o lipsă, în sensul unei mărginiri dăunătoare. Menținerea care se obține pe sine pornind de la limită, faptul de-ase-avea-pe-sine în care se menține situarea-fermăși-constantă (das Ständige) este ființa ființării și abia ea face ca ființarea să fie ființare, deosebind-o de neființare. A ajunge la o situare-fermă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
n ≤ 4 │ │metode adecvate (de tip algebric, vectorial, ● Sisteme liniare cu cel mult 4 necunoscute, │ │ │sisteme de tip Cramer, rangul unei matrice ● Aplicații: ● Noțiuni elementare despre mulțimi de puncte pe │ │2. Interpretarea unor proprietăți ale șirurilor și │dreapta reală: intervale, mărginire, vecinătăți, │ │ale altor funcții cu ajutorul reprezentărilor │dreapta încheiată, simbolurile +∞ și -∞ │ │grafice ● Funcții reale de variabilă reală: funcția │ │3. Exprimarea cu ajutorul noțiunilor de limită, │inverse │ │continuitate, derivabilitate, monotonie, a unor ● Monotonie, mărginire, limite; proprietatea lui │ │5. Studierea unor funcții din punct
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
Interpretarea unor proprietăți ale șirurilor și │dreapta reală: intervale, mărginire, vecinătăți, │ │ale altor funcții cu ajutorul reprezentărilor │dreapta încheiată, simbolurile +∞ și -∞ │ │grafice ● Funcții reale de variabilă reală: funcția │ │3. Exprimarea cu ajutorul noțiunilor de limită, │inverse │ │continuitate, derivabilitate, monotonie, a unor ● Monotonie, mărginire, limite; proprietatea lui │ │5. Studierea unor funcții din punct de vedere │Weierstrass. Note: - În introducerea noțiunilor de limită a unui șir │└ ┘ │ │într-un punct și de șir convergent nu se vor │pentru orice număr natural n │ │introduce definițiile cu E
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]