265 matches
-
sfidez?// atît mai spun: am fost aici/ înainte de a mă naște" (Nevăzutul călător). Vasile Proca e un autor care, înveșmîntat în "mantia de împărat" a damnării, își compune textele cu o grijă meșteșugărească ce se străduiește a urma meandrele "inspirației" mărturisitoare de libertate, săpîndu-le în "inima cuvîntului". Vasile Proca - Ambigua, Ed. Moldova, Iași, 1998, 92 pag., preț nemenționat. Vasile Proca - Abatorul îngerilor, Ed. Cogito, Oradea, 1998, 72 pag., preț nemenționat.
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
era Hristos, iar Hristos a ridicat-o și a înnobilat-o. Nu degeaba Papa Ioan Paul al II-lea avea să lanseze, în discursul său de la istorica vizită ecumenică de la București, sintagma "România Grădina Maicii Domnului" . Am avut o Biserică mărturisitoare și ar trebui să purtăm recunoștință veșnică celor ce au făcut posibilă pe de o parte existența ei ca instituție, pe de altă parte celor care, din închisorile comuniste, au luminat, asemeni martirilor din catacombe, viața noastră creștină. Sunt mulți
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
climat de disperare și derută profundă evocă insistent circumstanțele unei crize sufletești mai vechi, cea din 1897, consemnată în paginile Jurnalului intim. Încearcă să scrie un roman, dar rezultă, cum insistent repetă Unamuno, o „carte oglindă“, o oglindă devoratoare și mărturisitoare, plimbată de-a lungul unui șir de ani în care starea de expectativă aproape sterilizantă a exilatului înfometat de știrile din țară era nota caracteristică a existenței marelui basc. Figurile tutelare îi sunt în acest sens Dante și Mazzini (citat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
moartea, cealaltă misterul, drama cunoașterii. Stihia neliniștii în existența umană a fost recunoscută și discutată filozofic de la presocratici și până la Heidegger, care îi dedică capitolul final din Sein und Zeit. Heraclit pare a se fi aflat printre primele profunde conștiințe mărturisitoare ale neliniștii ontologice: Moarte este tot ceea ce vedem în stare de trezie, visuri ce vedem dormind" (fragm.21); "Toți ne trăim propria moarte" (fragm.77); " Suntem și nu suntem" (fragm.49); " Arcul are drept nume viața, drept faptă moartea sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
pe ușa uitării, altele înțepate, înțelept sau împiedicate, dar cel mai mult îi plăceau picioarele care plecau întrebând, împinse se pare din întrebare în întrebare apoi, picioare mirate, picioare nelămurite, unele tăcute, altele zornăitoare ca mărunțișul căzut pe asfalt și mărturisitoare, nemulțumite, lașe, părtinitoare, înțelegătoare și, ciudat, picioare care renunțau. Blestematele! Păpușa avea picioare șleampete, scurte, înduioșător de durdulii. Încrâncenate în adversitatea lor pentru mers, știau doar să țopăie și Mioara o învăță toată istoria dansului, puțin din istorie, o firimitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cu o deznădejde pe care nici o Luminare nu mi-o poate alina, că n-am ajuns niciodată la biserica spre care, de atâtea și atâtea ori, tot am pornit. Sufletului meu, probabil, încă nu-i este îngăduită râvnita întâlnire întru mărturisitoare spovedanie... Râcă a sufletului. Și totuși, nu regret. Pare că totul s-a dus, s-a șters. Parcă nici n-a fost. Deși nu cred că se vor șterge imaginile, amintirile altora despre mine. Nu cred că vor putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
care curgea lumina închegată, ca albușul de ou. Pentru multe dintre ele, hainele îngroșate de praf, sudoare și sânge, pecetluite cu urmele vătămărilor ori spațiilor concentraționare, erau ele însele mărturii. Veneau, fără să se apropie și fără să vorbească, dar mărturisitoare. — Și ca să ierți, ai nevoie de dovezi, spuse, într-un târziu, Maca. Cine își asumă răspunderea să ierte ? Silit de tăcerea din jur, bătrânul se ridică anevoie și o porni înainte. Mergea împleticindu-se, de parcă ar fi urcat povârnișul unui
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în sensul recuperării tezaurului patristic, dogmatic, canonic și liturgic, și nu una nihilistă, realizată din perspectiva raționalismului sau a materialismului ateu. Prin urmare, elita interbelică grupată în jurul Școlii lui Nae Ionescu era o elită intelectuală organică, la modul ei deplin, mărturisitoare a Adevărului christic, coliturghisitoare în interiorul Ecclesiei, atașată structural tradiției patristice, o elită creștină care nu a abdicat de la misiunea ei esențială: reconectarea cu luciditate, realism și profunzime la Predanie, ca unica măsură de dezvoltare firească a unei culturi rodnice. Dacă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a celei criterioniste, de arheologie confesională, atât de necesară înțelegerii realității spirituale, asigurând premisele unui dialog ecleziologic firesc și fecund. Partea a III-a Intelectualitatea și Tradiția Actualitatea Predaniei Implicarea profundă a intelectualității criterioniste în problemele ecleziologice ține de practica mărturisitoare a acestei elite care a înțeles, de la bun început, că nu se poate vorbi de un reviriment cultural autentic fără a se raporta la sursele Tradiției creative, organice. Alături de Mircea Vulcănescu, unul dintre liderii generației '27, un spirit fin și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a întârziat să se producă, prin promovarea acestei reviste teologice, izvorâte din "râvna pentru păstrarea dogmei și a rânduielii dată nouă de Părinți". De aceea, calitatea fundamentală a acestei elite, manifestată la nivelul practicii sale, era aceea de a fi mărturisitoare a adevărului Ecclesiei. Reprezentările acestui tip specific de intelectualitate se subsumau unor principii ecleziologice fundamentale: Pravile; Predania; Învățăturile lor, în prelungirea tradiției patristice această elită devenea păstrătoarea și continuatoarea tradiției inaugurate de Sfântul Vasile cel Mare care, tâlcuind pe Sfântul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o bază comună: Predania ca singura unitate de măsură. Se ridicau și atunci voci care cereau o obnubilare a pozițiilor și atitudinilor principiale, o stingere a oricăror opoziții neconstructive în favoarea unei concordii, a unei conciliarități fecunde. Dimpotrivă, elita intelectuală creștină, mărturisitoare, împreună cu Părinții și marii Dascăli ai Bisericii, a Adevărului Revelat, considera că timpul acestor poziții sau atitudini nu a trecut pentru simplul motiv că toți cei care s-au rupt de trupul Bisericii nu s-au întors din rătăcirea lor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Hristos rodită în noi, Evanghelia trăită și crescută normal în comunitatea de iubire a Bisericii, în formularea exemplară a lui Nae Ionescu. Activitatea teologică interbelică a lui George Racoveanu constituie o secvență importantă a elitei intelectuale creștine a cărei practică mărturisitoare pentru Tradiția Bisericii este esențială în procesul de revigorare al spațiului românesc, redevabil fie unui tradiționalism gregar, sămănătorist, fie unui modernism facil. Recursul critic, lucid, dar perfect dogmatic și canonic la îndreptarul Ecclesiei asigură prospețimea și fecunditatea Ortodoxiei, ferindu-o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
succesul său în viitor, în contextul provocărilor unei modernități a protestantismului raționalist, a materialismului ateu comunist și a globalismului ecumenist, va depinde de atragerea și nu de respingerea competențelor laicatului creștin. Prin urmare, Biserica este lipsită de aportul intelectualității creștine mărturisitoare, un aspect extrem de important în procesul de revigorare al Ortodoxiei românești, aspect care se cere cât mai repede rezolvat. Această problemă e de cea mai mare însemnătate, întrucât, dacă Ortodoxia este pasibilă de pericolul formalismului, aceasta nu se datorează faptului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
operei lui Eminescu, încheindu-se astfel: „Ne place sau nu, Eminescu n-a fost un credincios creștin (deși va fi avut în comun cu creștinismul în resorturile intime ale personalității sale acuitatea metafizică, intuiția organicului, reverența față de tradiție sau vocația mărturisitoare). Dar Eminescu rămîne Eminescu, așa cum a fost. Geniul artistic (mai ales pe fondul de dezangajare religioasă al modernității) poate să-și asume sau nu, într o măsură sau alta, creștinismul aceasta stă în “căderea” și-n “libertatea” lui noetică și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
par cu desăvârșire insurmontabile, jurnalul intim rămâne locul privilegiat al autoportretului. Dacă acesta nu e posibil În jurnalul intim, el nu e posibil nicăieri! Combinația de discontinuitate temporală (dar și de reflectare fragmentată a existenței) și de permanență a ființei mărturisitoare alcătuiește singurul cadru credibil În care autoportretul poate deveni o realitate viabilă. În acest caz, accentul nu cade pe intimitate (și am văzut În capitolul anterior de ce), nu cade pe nevăzutul cronicii zilnice a ființei care scrie. Timpul, compasul cotidian
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]