328 matches
-
Iar magazinul de băuturi de lux și de țigări de foi aflat în apropiere s-a adaptat și el pelerinajului. Este deschis chiar și la această oră, iar proprietarul, un libanez, sirian, iordanian sau orice ar fi el după tenul măsliniu și accentul oriental, a arborat o pancartă-banner de culoare albă pe care stă scris cu litere mari : „Ceai și Cafea Caldă, Obiecte religioase”. Se poate vedea chiar și o masă plantată în fața magazinului, cu un ceainic de aramă plasat vizibil
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Brazilia (sau o biserică charismatică de sorginte sud- americană ?) se învârte fără grabă prin curte. Poartă o geantă de voiaj dreptunghiulară pe umăr, are blugi și tricou mulat marca Lacoste pe corpul atletic. L-am reperat imediat după facies, tenul măsliniu și, mai ales, datorită felului în care vorbește limba română : cântă mult vocalele, iar accentul său brazilian este complet „topit” în muzicalitatea aproape moldovenească a frazei. Dacă nu aș fi avut atât de mulți colegi și prieteni brazilieni în restaurantele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
spre infinit, spre invizibil, spre doritul invizibil poate fi ilustrată prin fragmente alese din Tigri albaștri din "Roza y Azul" de Borges: "Cerșetorul se afla chiar lângă mine. Am ghicit în lumina incertă un turban, niște ochi strânși, o piele măslinie și o barbă căruntă. Nu era prea înalt. Mi-a întins mâna și a spus, cu același glas scăzut: Milostenie, Ocrotitor al Sărmanilor. Am căutat prin buzunar și i-am răspuns: N-am nici un bănuț. Ai o mulțime, a răspuns
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
dar foarte blânzi. Venise purtând de mână doi băieți: unul cam de patru și celălalt de șase ani... În câteva zile am cunoscut toată familia. Soția lui, o tânără cu un păr negru și frumos, ce îi încadra obrazul ușor măsliniu, luminat de ochi verzi, a venit împreună cu două fetițe ceva mai mari decât frații lor...și un camion cu mobile și lucruri vechi. Păreau destul de săraci, dar arătau oameni cumsecade”... Aici, precum altădată la Bârlad, când Vlahuță sau Tutoveanu își
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
un veșmânt militar, iar gulerul tare și foarte înalt și șapca umflată îi dădeau un aer bărbătesc și elegant. Fața îi era însă juvenilă și prelungă, aproape feminină din pricina șuvițelor mari de păr ce-i cădeau de sub șapcă, dar coloarea măslinie a obrazului și tăietura elinică a nasului corectau printr-o notă voluntară întâia impresie. Din chipul dezorientat cum trecea de pe un trotuar pe altul în căutarea unui anume număr, se vedea că nu cunoștea casa pe care o căuta." (George
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
noua eră, marcați cu stigmatele închisorii, ne aflam definitiv în colimatorul autorităților. Așa se face că, într-o zi - cu câteva luni înainte de întoarcerea lui Vlad -, chiriașul de la parter, pe care nu-l cunoșteam, un individ cu un facies foarte măsliniu, numit Vasile Dumitrescu, care avea legături cu ceea ce numim astăzi nomenclatura (pe atunci nici nu auzisem de acest cuvânt), a sunat la ușă. I-am deschis-o. Venise ca să mă prevină că avea nevoie de apartamentul nostru. Îmi cerea să
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
formă periculoasă chiar pentru existența statului român, precum și conotații rasiale: la sud de Carpați populația daco-romană a intrat în contact direct cu protobulgarii. „De aceea, populația băștinașă dintre Milcov, Dunăre și Carpații Meridionali se numesc Munteni, ei având culoarea pielii măslinie (brună palidă). O asemenea asimilare a avut loc și în spațiul daco-roman-secui-sas (în secolele X-XII). Adică spațiul daco-roman constituia de acum Transilvania (intracarpatică), Banatul, Crișana și Maramureșul, unde dacoromanii, ungurizându-se cu secuii și germanizându-se cu sașii, au format etnia
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
greu. Are vreme să-l audă pe maestrul Wang, care ieșise neatins de sub hăinăria lui chinezească, cum behăie ironic: "Asta era deci măsura dumneavoastră?" "Du-te dracului!", zise ea fără să se întoarcă. Acum se află în mijlocul mulțimii. O tânără măslinie iese dintr-un butic și, răvășind totul în cale un veritabil ciclon fata asta! -, năvălește spre ea pulverizând un parfum care o face să tușească. Se clatină și își apără fața cu mâinile. Fata nu încetează să-și descarce revolverul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
încă un om "verde". Avea umerii largi, pieptul puternic, de luptător antrenat, un cap frumos cu părul creț, pe jumătate încărunțit, avea niște ochi căprui calzi și o privire inteligentă și pătrunzătoare. Purta o mustăcioară tușinată, asortată perfect cu tenul măsliniu bătut de vântul și ploile nesfârșitelor sezoane de transhumantă. Căci se trăgea din neam de oieri, asemenea multor macedoneni, pentru care oieritul constituia activitatea preponderentă. Mama și Mircea s-au oprit în fața lui: Ți iasti măi fimiaie, ți-ai vinit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
renunțat la portul lor în detrimentul unui pantalon și al unei cămăși albe demult demodată pentru noi... Lume multă, colorată, printre grămezi de fructe așezate direct pe trotuar... Doamne, câte fructe am putut mânca în India! Lumină orbitoare, culori vii, oameni măslinii, flori și ghirlande, izuri și mirosuri, aer încins, strigăte din toate părțile, ricșe, animale, mașini, biciclete... Spitalul-ashram este situat pe strada Nirmala Devi - chiar peste drum de locație se află placa indicatoare - iar la intrare o altă placă pe care
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
trist“ al căsătoriei noastre e că încă mă iubea. Am inspirat adânc și am intrat în cabinetul doctoriței Kim. Ușa era deschisă, iar ea răsfoia The New York Review of Books în așteptarea mea. Și-a ridicat privirea - fața ei mică, măslinie, se încreți într-un zâmbet întrebător. - Îmi pare rău că am întârziat, am zis, închizând ușa după mine și așezându-mă confortabil în fotoliul din fața ei. Faptul că încăperea era senin anonimă mă ajuta să mă relaxez înainte de începerea ședinței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
las bagajele împachetate și mă grăbesc să ies în oraș... Pe strada Gran Via, seara târziu, trecut de 22.00. Multă lume, majoritatea turiști străini, uitându-se la vitrinele magazinelor sau răsfoind pliantele unor chioșcuri deschise la această oră. Tineri măslinii, cu cercei în urechi și priviri la pândă, împart invitații la „Girls show”, care - îți explică, amabili, în orice limbă - „începe peste câteva minute, într-un local din apropiere!”. Dacă manifești interes sau măcar încerci să citești textul invitației, ești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
văd urma pașilor Tăi! Îți mulțumesc, Salvatorule! Aș dori să rămân cu Tine aici! Că tare bine Îmi este!” Aș dori să am În mine mereu acel sentiment plăcut pe care l-am trăit În acea grădină. Am privit apoi măslinii. Sunt vreo 6-7 arbori milenari, de pe vremea Mântuitorului. Au o circumferință de vreo 6 m, o coajă groasă și ramuri puternice. La mijloc sunt găunoși, parcă ar fi scorburi. Ramurile au fructe, măsline. Sunt foarte bătrâni, de mii de ani
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
le moștenisem, fusesem educați în spiritul lor și trebuiau duse mai departe. Cu mare drag îmi aduc aminte de o scenă ușor comică și-un dialog infantil, nevinovat. Cred că aveam șapte ani, Adi trei ani. Eu slabă, tenul ușor măsliniu, tunsă scurt cu breton și vizibil temperamentală, Adi mic, gras, ten deschis și păr blond, fire docilă, cooperantă. Era ceva din parabola „pat și patașon ”. Tot încerca să se urce pe tricicleta sa și-n neputința aceasta repetată îmi ceruse
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cale deschisă, căci nu mai eram doi vagabonzi mai mult sau mai puțin simpatici; nu, acum eram „Experții“, și eram tratați ca atare. Ne-am petrecut toată ziua meșterind la motocicletă și, din cînd În cînd, o slujnică cu pielea măslinie venea să ne aducă gustări. La cinci după-amiaza, după un ceai delicios pregătit de gazda noastră, ne-am luat la revedere de la Temuco și am pornit spre nord. LAS DIFICULTADES AUMENTAN Greutățile cresc Plecarea noastră din Temuco a decurs normal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
privind zăpada ce curgea din cerul înalt canadian. Lumea pierdută, Bucureștiul ideal imaginat de Pallady părea și mai ireal în iarna canadiană.) Iarăși diverse experiențe de chelner la nunți elvețiene. De data aceasta, căsătorie între un portughez nici negricios, nici măsliniu, ars de vântul șantierelor și o elvețiancă de familie bună. Ea are o piele albă, mult prea "albă" pentru a fi cu adevărat atrăgătoare, însărcinată cam în trei-patru luni. Mariajul ultimei șanse. Diferența dintre două lumi: invitații lui (portughezi simpli
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
dă deau un aer nepieptănat (cât am mai suferit din cauza asta!). Încă mai credeam că Amărădia e cel mai mare fluviu din Europa (la 7 ani). Apoi, Melinești (Gura Ploștii!) - copilițele care ne ieșeau înainte, bătrânii care-mi sărutau mâna măslinie, cu degete subțiri... Și apoi mă gândeam: încă 8 kilometri și am să ajung... la noi. „Păru’ Legat“, clopotul bisericii, apoi tata îmi spunea, invariabil: „Am intrat în hotar!“ Vedeam încă de acolo fumul care ieșea din hornul bucătăriei noas
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
În 1910 -, dați-mi voie să fixez figura acestui Șloim cu aere de Cezar [= Take Ionescu]. Priviți-l : o Încovoiere semitică a nasului, o clipeală de ochi de pehlivan, o voce de Ițic, o familiaritate afectată și ipocrită, o paliditate măslinie a omului care nu roșește decât de frică, o lașitate uleioasă răspândită peste Întreaga lui făptură. În figura ca și În viața lui nu afli o singură linie dreaptă ; numai linii curbe, trăsături sinuoase, apucături insinuante - care dau pielii lui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cartierul bucureștean Dudești- Văcărești <endnote id="(843, pp. 103 ș.u.)"/>. Într-un interviu acordat la 10 ianuarie 1938 ziarului Paris-Soir, poetul Octavian Goga, pe atunci prim-ministru al României, credea că „evreii de tip pur semit [sefarzi], cu ten măsliniu, cu ochi negri, cu păr negru, În general, destul de fini și de rasați” și cu care, „la rigoare, ne-am fi putut acomoda”, nu au „nimic În comun” cu „evreii barbari” [așkenazi], „cu tenul roșcat, cu ochii oblici, cu figura
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-a explicat ulterior, în timpul unei demonstrații live, și sunt buni pentru că alungă spiritele rele). Sunt întâmpinată de un cuplu tânăr care îmi dă binețe cu un zâmbet larg. Ne prezentăm, Alfonso, ceva mai înalt decât mine, slab, cu complexiunea măslinie a indigenilor sud americani, mă privește zâmbitor și îmi spune că are 34 ani și se ocupă cu turismul. Partenera lui, Sandra, de 39 ani, peruancă, scundă de statură, cu părul negru lucios și trăsăturile delicate ale multor femei peruane
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
n-a avut nici forța nici curajul pentru a profita de acest moment favorabil! Apropo de "opoziție", întâlnisem un simpatizant al lui Allende, membru al Partidului Socialist, om de afaceri. Era cam de 50 de ani, înalt, corpolent, cu fața măslinie și trăsături de metis, familist, un "companero" blajin și "om de bine", dar cu o ură nedisimulată față de Pinochet și ai săi. Aflasem din unele convorbiri că oamenii de afaceri din "opoziție", indiferent de partid, erau interesați să încheie contracte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
bun decât un verde Închis combinat cu violet. Sunetele galbene includ diversele e-uri, și i-uri, d-ul crem, y-ul auriu strălucitor și u, a cărui valoare alfabetică nu o pot exprima decât prin „alămiu cu un luciu măsliniu“. În grupul maro, sunt: nuanța bogată, cauciucată a moalelui g, aceea, mai palidă, a lui j și aceea de șireturi bej a lui h. În sfârșit, printre cele roșii, b are nuanța denumită de pictori „siena“ arsă, m este un
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mintea mea cu uruitul bizar al motorului degajat prin toba de eșapament pe șoseaua lungă și pustie. Când, În cel de-al doilea an al Primului Război Mondial, Pirogov a fost mobilizat, el a fost Înlocuit cu Țiganov, un tip cu pielea măslinie și ochi sălbatici, fost campion de curse, care participase la diverse competiții atât În Rusia, cât și În străinătate și Își rupsese câteva coaste Într-un grav accident În Belgia. Mai târziu, prin 1917, curând după ce tata a demisionat din
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
strălucește la fel ca Întotdeauna. Era scundă și un pic cam durdulie, dar foarte grațioasă, cu glezne suple și o talie zveltă. Un strop de sânge tătar sau cerchez explica ochii ei negri și veseli, puțin oblici și obrajii rumeni măslinii. Un puf discret, asemănător celui de pe fructele din specia migdalei, Îi mărginea profilul cu un frumos contur strălucitor. Se plângea că părul ei castaniu bogat n-o asculta și o enerva, amenințând că o să și-l tundă scurt și chiar
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
văd urma pașilor Tăi! îți mulțumesc, Salvatorule! Aș dori să rămân cu Tine aici! Că tare bine îmi este!” Aș dori să am în mine mereu acel sentiment plăcut pe care l-am trăit în acea grădină. Am privit apoi măslinii. Sunt vreo 6-7 arbori milenari, de pe vremea Mântuitorului. Au o circumferință de vreo 6 m, o coaja groasă și ramuri puternice. La mijloc sunt găunoși, parcă ar fi scorburi. Ramurile au fructe, măsline. Sunt foarte bătrâni, de mii de ani
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]